Informatia Bucureştiului, aprilie 1967 (Anul 14, nr. 4242-4266)

1967-04-20 / nr. 4258

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV-Nr. 4258 4 PAGINI 25 BANI | Joi 20 aprilie 1967 Plenara Uniunii arhitecţilor consacrată Problemelor actuale ale dezvoltării oraşelor Procesul de urbanizare se înscrie atît pe plan mondial, cit şi la nive­lul ţării noastre ca un fenomen ne­întrerupt, accelerat mai ales în ul­timele decenii. In 100 de ani popu­laţia oraşelor lumii a crescut de circa zece ori, trecînd de la 75 000 000 la 700 000 000. Numărul oraşelor cu peste 100 000 de locuitori s-a mărit de la 50 în 1800, la peste 900 azi. 110 dintre ele au mai mult de 1 000 000 de locuitori. In România, intre 1930 şi 1666, populaţia urbană s-a dublat, în pre­zent, Bucureştiul împreună cu alte 12 oraşe cu peste 100 000 de locui­tori, concentrează jumătate din populaţia urbană a ţării. Semnifica­tive sunt acele date ale statisticii care, consemnînd efectele pe care le-a avut neîntreruptul progres al economiei socialiste, înregistrează in ultimii 15 ani trecerea a 236 de a­­şezări rurale la dezvoltarea de tip urban a profilului lor social-econo­mic. Tematica plenarei de azi după amiază se înscrie pe linia unor preocupări mai vechi a Uniu­nii arhitecţilor. Ea a constituit deja subiectul unor discuţii, abor­­dînd problemele respective la ni­vel regional, în cadrul filialelor . (Continuare în pag. a 3-a) In intimpinarea celei de a 45-a aniversări a U. T. C. Simpozion „TINERETUL — viitorul patriei« se in­titulează simpozionul organizat astăzi, la orele 18, In sala cinematografului „Cen­tral«, de către Comitetul orăşenesc Bucu­reşti al U.T.C. In colaborare cu C.R.C.S. oraş Bucureşti. La acest simpozion, care va fi prezidat de prof. doctor docent Petre Vancea, membru corespondent al Academiei, vor lua cuvîntul poetul Eugen Frunză, conf. univ. Constantin Mocanu și ing. Ion Fe­­teanu de la Institutul de mecanică a flui­delor. In continuare va rula filmul „Car­tierul veseliei”. Colectivele de organizare ştiinţifică a producţiei­­ în acţiune Masuri concrete - rezultate imediate la Uzina „Semănătoarea“ primele mă­suri aplicate în cadrul amplei acţiuni de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii îşi arată eficienţa. Pînă în pre­zent în uzină s-au aplicat peste 20 din măsurile propuse de colectivul de organizare a producţiei. Eficienţa aces­tora : reducerea consumului de metal cu 30 de tone, creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de pro­ducţie. Subcolectivul care se ocupă cu orga­nizarea producţiei în cadrul secţiei de turnătorie a studiat şi aplicat progra­marea fabricaţiei de topire-formare­­turnare, în cadrul turnătoriei mecani­zate, pe bază de grafic orar. Progra­marea fabricaţiei în acest fel permite o perfectă sincronizare a capacităţii de topire a cubiloului — agregat conducă­tor — cu capacitatea orară a maşinilor de format, conveier şi greutatea formei ce urmează a fi turnată. Se asigură în acelaşi timp o bună corelare a acti­vităţii la cuptoarele de maleabilizare cu cea de la atelierele de curăţire. Bine­înţeles, aplicarea noului procedeu impune şi o serie de condiţii; la stabilirea lui trebuie să se ţină seama de numărul formelor ce trebuie realizate, de canti­tatea de metal lichid şi de productivi­tatea orară a agregatului de topire. Din calcule­le făcute, cît şi din re­zultatele obţinute în perioada de expe­rimentare, sistemul de programare orară a producţiei va permite ca în secţia de turnare, numai în anul 1967 să se realizeze în plus 120 de tone piese din fontă maleabilă şi peste 80 de tone din fontă cenuşie, cu acelaşi utilaj şi cu aceeaşi forţă de muncă. Va creşte astfel productivitatea muncii de la 13 tone/om şi an, la 13,35 tone/om şi an, ceea ce înseamnă o creştere de 2,65 la sută. Bine apreciată a fost şi propunerea subcolectivului de organizare a produc­ţiei sectorului II prelucrări mecanice. In scopul utilizării integrale a capaci­tăţilor de producţie, aici a fost intro­dusă o nouă metodă de programare a fabricaţiei, pe specificul lucrului în sec­ţie. La fiecare grupă de maşini-unelte, cu acelaşi gen de operaţii, se întocmesc, pe baza planului de producţie lunar, fişe de evidenţă denumite „cifră de încărcare a utilajului“ pe baza cărora se alcătuiesc „fişele program“ pe fie­care utilaj la nivel de trei schimburi, pe o perioadă de o lună. Noul sistem dă posibilitatea să se cunoască atît pla­nul de încărcare în ore pe fiecare maşină-Grafice orare în secţia de turnătorie „Cifre de încărcare a utilajului" şi „Fişe program" unealtă cît şi reperul ce urmează să se execute. „Fişa program“ asigură folo­sirea totală şi intensivă a capacităţilor de producţie, permite controlul desfă­şurării şi realizării planului pe toate utilajele, semnalizând pe cele neîncăr­cate sau suprasolicitate. Aplicarea experimentală a acestui pro­cedeu la numai trei din liniile de fabri­caţie existente în secţie a dus la creş­terea productivităţii muncii cu 7 la sută faţă de luna februarie, asigurînd, tot­odată, îmbunătăţirea normelor la unele produse, fapt ce va asigura, la finele anului, obţinerea unor economii de peste 120 000 lei. ing. Florin Teodorescu LUCRĂRI­­ GOSPODĂREȘTI S­ferada Văzută de ŞTEFAN IUREŞ N­u e frumos­ să te uiţi la om prin geam din afară, ştiu, dar am două circumstanţe atenuante la '' acest delict de maniere, comis în urmă cu cîteva zile. Circumstanţa nr. 1 : nu era un geam obişnuit, adică de fereastră ; mă uitam în galantarul unui atelier de croitorie, deci un loc expus dinadins privirilor. Cir­cumstanța nr. 2 , expresia băiatului din atelier, căruia tocmai i se făcea proba. O expresie In stare să oprească nu un simplu trecător curios, ci pînă și un tren accelerat in plină viteză. Cum să vă spun ? In numai trei vorbe, băiatul se bucura. Dar ce vă pot transmite aceste puţine cuvinte din transfigurarea aproape angelică a chipului imberb de adolescent, din scînteierea ochilor măriţi de tumultul interior, din frământarea degetelor tamburinînd pe pulpe, ca pe suprafaţa netedă a tobei, ritmul unui marş triumfal. Era cu neputință să nu rămîn pironit, vă­­zindu-1. Am rămas. Pricina acestei exultări ; evident, costumul cel nou. El era, din nou evident, primul costum al băiatului. Pînă în această zi de aprilie flacărașul purtase — e lesne de imaginat — acele obiecte vestimentare comune tu­turor celor de vîrsta lui : un trening sau un pantalon asortat cu un pulover, iar deasupra acestuia o jachetă oarecare, eventual o haină de vînt. Sigur, se putea obţine şi cu asemenea elemente disparate de garderobă o anumită notă de eleganţă juvenilă. Ei, dar un costum — cine nu va înţelege ? — e cu totul şi cu totul altceva! Un costum — primul din garderobă — ştie să-ţi bombeze UN BĂIAT LA PRIMUL COSTUM singur toracele, ştie să-ţi lărgească singur umerii, parcă te mai şi înalţă un pic, te face absolut de nerecunoscut pentru băieţii şi (jos ipocrizia !) fetele de pe strada ta, fete care, altminteri, prea te ştiu de mic ca să te pri­vească mai atent, mai lung, mai altfel... Dar destul cu stilul liber, indirect. Mai bine să notez, obiectiv, expresia pe jumătate amuzată, pe jumătate ironică a croitorului. La ce s-o fi gîndit meseriașul în vreme ce făcea cu creta marcajul corecturii, asta e mai greu de presupus. Dacă intuise starea de spirit a foarte junelui său client venit la probă fără consultanţi maturi, dacă ceva vibrase sub coaja rutinei profesionale, atunci poate că, cu ceva mai multă osteneală decit de obicei, croitorul a reuşit pînă astăzi să termine un costum de toată frumuseţea. Dar dacă croitorul n-a intuit, n-a vibrat, n-a...? Vedeţi, de atunci, trecînd pe străzile oraşului, mă uit cu mai multă luare aminte la hainele băieţilor aflaţi la vîrsta primelor tulere. Mă uit şi trec dezolat mai departe. Ce vor fi gîndind maiştrii croitori din fabricile de con­fecţii sau din atelierele de confecţii, nu ştiu. Dar am impresia că domniile lor şi-au propus să îmbătrînească In mod artificial o bună parte din populaţia bărbătească a Capitalei. Poate că nu şi-au propus, dar tot acolo ajung. Pe adolescenţii de 13—16 ani, reuşesc să-i imnătrî­­nească cu cel puţin un deceniu. Prin cîteva tăieturi şablonarde de foarfecă, prin cîteva tigheluri neinspirate se obţin astfel efectele unui întreg institut de geriatrie bizar întors pe dos ! Ce aer vetust degajă aceşti băieţi îmbrăcaţi, păcatele noastre, exact ca taţii lor ! Să fie şi taţii tineri şi frumoşi, nimeni nu se opune, dar sfertul de veac care-l separă pe fiu de tată, zău că trebuie „să se observe“ şi în ţinuta vestimentară. Altfel, păcat de bucuria băiatului zărit la croitor, păcat de marşul acela triumfal, păcat de acel costum bleu-gris, primul din garderobă. ­IM SIMT REZOLVATE SCRISORILE CETĂŢENILOR? Omul care trimite unei instituţii o scrisoare este convins că problemele pe care le ridică vor fi studiate cu atenţie, că cererea ori sesizarea sa va fi rezolvată un timp optim, cu respectarea normelor legislaţiei în vigoare. Această convingere fi confirmată de fapt de promptitudinea şi solicitudinea cu care cele mai multe dintre forurile vizate răspund întrebărilor sale sau ii rezolvă problemele. Din păcate insă, printre numeroasele scrisori ce sosesc zilnic la redacţie, există si unele care Încep invariabil......Deşi a trecut mult timp de cînd m-am adresat forului Iui drept... n-am primit nici un răspuns“, sau „răspunsul pe care l-am primit nu este la obiect“ etc. De aceea, in ancheta noastră am urmărit să aflăm cum sunt respectate indica­ţiile cu privire la rezolvarea sesizărilor, cererilor şi propunerilor oamenilor muncii, tot greul era în întocmirea referatu­lui ! Şi asta a trebuit să dureze un an... Am ajuns însă şi la alte instituţii care, de asemenea, consideră terme­ttul de rezolvare a sesizărilor o chestiune facultativă. De pildă, între­prinderea cinematografică de stat a P. Ionescu V. Pricop (Continuare in pag. a 3-a) Termenul— o cerinţă ce se impune riguros respectată După cum se ştie, timpul afectat rezolvării unei sesizări este stabilit cu precizie şi el este bine cunoscut de cadrele din întreprinderi şi insti­tuţii. Cu toate acestea, se ivesc de­seori incălcări. Astfel, din totalul scrisorilor, sesizărilor şi cererilor pe care le primesc Sfatul Popular al oraşului Bucureşti şi sfaturile popu­lare raionale, un număr destul de însemnat nu sunt rezolvate în ter­menul legal. în martie 1966, tovarăşul Corne­­liu N. Gheorghe, din str. Labirint nr. 24 B, s-a adresat serviciului de gospodărie locativă al raionului Tu­dor Vladimirescu c­u o cerere. După cîteva luni de așteptare, se intere­sează de soarta ei. Era un... .curs de rezolvare“. Abia după ce se adre­sează organelor superioare, comi­tetul executiv al Sfatului popular raional Tudor Vladimirescu răspun­de cetăţeanului:­­în urma verificării s-a constatat că sunteţi îndreptăţit să primiţi ordinul de repartiţie, pen­tru care s-a întocmit referatul de perfectare a formelor legale“. Deci, Printre arterele de mare circulaţie din Capitală la care se efectuează lucrări de modernizare a părţii carosa­bile se află şi strada Odoarei din raionul N. Bălcescu. O dată cu pavajul se execută şi toate celelalte lucrări edilitare. Fotoreporterul nostru N. Dumitrescu a trecut recent pe această stradă şi a înre­gistrat pe peliculă un aspect de lucru. L VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE BULGARIA In mijlocul ţăranilor cooperatori din Segarcea Azi dimineaţă, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale bul­gare, condusă de tovarăşul Todor Jivkov, împreună cu tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi-au continuat vizita în re­giunea Oltenia, fiind oaspeţii ţăra­nilor cooperatori din împrejurimile Craiovei. Locuitorii comunelor străbătute de coloana maşinilor oficiale au întîm­­pinat pe oaspeţi cu entuziaste ovaţii şi aplauze, fluturînd în semn de cald salut buchete de flori primă­­văratice, crengi din pădurile de liliac bogat înflorite, evocatoare ale unei străvechi datini a acestor me­leaguri, „sărbătoarea liliacului“. In­cintă privirile frumoasele prive­lişti scăldate în lumina soarelui, marile tarlale simetric desenate pînă spre linia orizontului, satele minore, întinse, în care sclipeşte albul noilor construcţii de locuinţe ţărăneşti, semne ale vieţii noi sta­tornicite pe aceste plaiuri prin mun­ca unită şi rodnică a ţăranilor co­operatori. In aşezări înfloritoare ca Podari, Livezi, Gura Văii, Calopar, localni­cii şi-au împodobit porţile şi prid­­voarele, potrivit tradiţiilor ospitali­tăţii româneşti, cu scoarţe şi ve­­linţe, cu ştergare şi năframe în culori vii, specifice aşezărilor. In faţa caselor, din foc în loc, se văd mese cu glastre de flori, cu pîine şi mîncăruri tradiţionale, cu sticle cu vin din care gazdele îi îmbie pe oaspeţi să guste. La intrările satelor străjuiesc ar­cade decorate cu ghirlande. Pe ele se pot citi, în limbile bulgară şi română, inscripţiile „Bine aţi venit“, „Trăiască prietenia frăţească dintre popoarele român şi bulgar I“. La intrarea în comuna Segarcea, o pitorească expoziţie-cramă înfă­ţişează privirilor o adevărată pano­plie de medalii şi diplome, precum şi mostre din faimoasele coniacuri şi vinuri ale locului, medaliate la diferite concursuri internaţionale , simbolizînd tradiţiile, priceperea şi hărnicia viticultorilor olteni, rod­nicia acestor meleaguri. într-o atmosferă de puternică în­sufleţire, oaspeţii sunt primiţi la sediul cooperativei agricole de pro­ducţie „Unirea“ din Segarcea. O mare­ mulţime de ţărani coopera­tori, îmbrăcaţi în costume naţionale, dau glas prin vnn­ovaţii şi urale bucuriei de a avea în mijlocul lor pe solii poporului bulgar vecin şi prie­ten, pe conducătorii partidului şi statului nostru. în întîmpinare vin tovarăşii Nicolae Cornea, preşedin­tele Uniunii regionale a cooperati­velor agricole de producţie, Gheor­ghe Boştina, prim-secretar al Comi­tetului raional de partid Craiova, Gheorghe Ionescu, preşedintele Co­mitetului executiv al Sfatului popu­lar raional, membri ai consiliului de conducere al cooperativei. Doi dintre cei mai bătrîni locuitori ai satului, Ilie Bratu şi Iancu Ion, îi salută pe oaspeţi în cuvinte pornite din adîncul sufletului, oferindu-le tradiţionala pîine şi sare şi renumi­tul vin de Segarcea în ploşti fru­mos ornamentate. Se vizitează sectorul zootehnia. Preşedintele cooperativei, Dobre Cornel, înfăţişează o sufcintă ima­gine a realizărilor obţinute în sec­­torul zootehnic, care cuprinde a­­proape 800 de taurine, dintre care 300 vaci şi juninci ; producţia obţi­nută în anul 1966 pe fiecare vacă furajată a fost de 2 000 litri lapte, iar anul acesta crescătorii de ani­male de aici şi au propus să obţină Constantin Prisăcaru Nicolae Vamvu (Continuare in pag. a 4-a) La marea uzină craioveană „Electroputere" A ZI * LA ZI * LA ZI NE VIZITEAZĂ Ieri, a sosit în Capitală, biologul francez Hubert Lutz, profesor la Fa­cultatea de ştiinţe din Clermond-Ferrand. Pe timpul şederii în ţara noastră, omul de ştiinţă francez va vizita Institute de specialitate din Capitală şi din ţară, va ţine o serie de conferinţe. „Radio­­ progres informează: Pentru a evita aglomeraţia la cen­trele de reparat în preajma zilei de 1 Mai, conducerea cooperativei ,,Radio­­progres” invită pe posesorii de aparate de radio, picupuri, magnetofoane televizoare, să se adreseze din timp uni­tăţilor care pot să satisfacă în cele mai bune condiţiuni orice revizie sau repa­raţie la aparatele amintite. Pentru re­laţii suplimentare, doritorii se pot adre­sa la telefon nr. 15.16.52. Aseară, pe scena Teatrului de comedie Premiera piesei „Opinia publică“ „Opinia publică“, noua pie­să a dramaturgului Aurel Baranga, a fost prezentată Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLO­GIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 3 grade. Timpul probabil de minne . Vreme In curs de încălzire. Cer senin noaptea și variabil ziua. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din vest. Tempera­tura minimă va fi cuprinsă între 3—5 grade iar maxima între 17—19 grade. Ieri seară în premieră pe ţară, pe scena Teatrului de comedie. Regia spectacolului este semnată de Mihai Bere­chet, iar scenografia de Dan Nemţeanu. Din distribuţie fac parte Radu Beligan, Ion Lucian, Marcela Rusu, Florin Scăr­­lătescu, Mircea Constanti­­nescu, Mihai Fotino, Dem. Savu, Ştefan Tapalagă, Gheor­ghe Dinică, Costel Constan­­tinescu şi alţii. (Agerpres) ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE ■ La Istanbul, aseară, în prima reuniune a Balcaniadei de box, au evoluat şi patru sportivi români. Doi dintre ei au cîştigat (Gruiescu şi Anto­­niu i-au învins la puncte pe bulgarul Bocev şi, respectiv, pe iugoslavul Petrovici). Cei­lalţi doi, Gorea şi Trandafir, au pierdut în faţa pugiliştilor turci Seyil Tatar şi, respectiv Koscunoglu. • Tradiţionalul maraton de la Boston a fost cîştigat de neozeelandezul Dave Mc­Ken­zie, care a acoperit clasica dis­tanţă în 2­0 15’45”. • In sferturile de finală ale „Cupei oraşelor tîrguri" de fot­bal, Leeds United a învins, pe teren propriu, cu 1-0 pe Bo­logna, calificîndu-se în semi­finalele competiţiei. • Meciul Cruzeiro — F. C. Santos, din cadrul turneului Internaţional de fotbal de la Belo Horizonte, a revenit pri­mei formaţii cu 3—1 (1—1). In sala Ateneului a avut loc aseară un concert simfonic susţinut de orchestra de studio a Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ dirijat de Anatol Goreaev din clasa de cor­ul dirijat a prof. D. D. Botez — maestru emerit, avînd ca solist pe Ion Cudalbu O. S. T. A. pînă la finele stagiunii De la O.S.T.A. aflăm despre o se­rie de artişti de peste hotare, care vor apărea pînă la finele stagiunii în fața publicului bucureştean. DIRIJORI ŞI SOLIŞTI TN CONCERTE SIMFONICE In viitoarele concerte ale orchestrei simfonice a Filarmonicii, se anunţă participarea a doi dirijori: francezul Jean Férisson şi elveţianul Jean-Marie Auberson. In ceea ce priveşte soliş­tii, menţionăm pe pianistul francez Jean Casadesus (Concertul nr. 2 de Saint-Saens), pianistul elveţian Harry Datyner (Concertul nr. 1 de Bartók, Concertino de Honegger), violonistul francez Christian Ferras (Concertul de Brahms), violonista sovietică Roza Fain (Concertul de Ceaikovski). La pupitrul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii îşi vor face apariţia dirijorii Herbert Kegel din R.D. Ger­mană şi Ilia Temkov din R.P. Bul­garia, iar dintre solişti menţionăm pe pianistul englez Shura Cherkaski (Concertul nr. 5 de Beethoven), violo­nista japoneză Toriko Kuronuma (Concertul de Paul Constantinescu), flautistul francez Jean-Pierre Rampai. CÂNTÂREŢI PE SCENA OPEREI Soprana Milka Stoianovici, din Iugo­slavia, va apărea în spectacolul de astă-seară cu „Trubadurul” şi, după cîteva spectacole în alte oraşe, va re­veni în Bucureşti la 25 aprilie, cînd va cînta în „Aida“. Tot o cîntăreaţă iugoslavă — mezzosoprana Djurdjevka Ciakarevici — va interpreta rolul Eboli In spectacolul din 6 iunie cu „Don Carlos“. Către mijlocul lunii iu­nie, în două spectacole — „Paiaţe“ şi „Carmen“ — va apărea tenorul Vasili Tretiakov din U.R.S.S. Pînă la sfîrşitul stagiunii, un singur dirijor străin va apărea la pupitrul orchestrei: italianul Napoleone Annovazzi, care va con­duce un spectacol cu „Aida". FORMAŢII MUZICALE ŞI ANSAMBLURI TEATRALE • Pentru amatorii de muzică uşoa­ră, intre 15—18 mai, se anunţă o se­rie de concerte date de orchestra „The Guys” din Anglia. O formaţie de ti­neri instrumentişti, avînd ca solişti vo­cali pe Ricky Burness şi Christie Bird. • Iubitorii muzicii de cameră vor avea prilejul să facă cunoştinţă cu o valoroasă formaţie. Este vorba de (Continuare în pag. a 3-a) WB in 24 de ore a „SlNT PESIMIST în legătură cu re­zultatele conferinţei de la Punta del Este, care mi se par extrem de echivoce« — a declarat prese! viceamiralul Wolfgang Larrazabal, liderul partidului Forţa de­mocratică populară din Venezuela. • Fostul comandant al forţelor ar­­mate ceyloneze, generalul Richard Udi­a­gama, şi alte 21 de persoane au fost de­ferite ieri Curţi­ Supreme, pentru a fi judecate pentru tentativa de lovitură de stat din februarie 1966. • UN STUDENT de la Universitatea din Texas, Paul Rachal, intenţionează să traverseze Oceanul Atlantic la bordul unui avion cu un singur motor. Zborul va fi închinat împlinirii a 40 de ani de la prima traversare a Atlanticului efectuată de Charles Lindbergh. • PROFESORUL Dorfman din Moscova a emis ipoteza că se va reuși, pe o bază riguros fizică, să se elaboreze metode de tratare a diverselor boli cu ajutorul unui cîmp magnetic. Un cîmp magnetic — arată profesorul — poate schimba in pro­porție de 15—90 la sută viteza proceselor chimice vitale din organism. Un nou procedeu de elaborare a oţelului OŢEL PRIN PRODUS PULVERIZARE Relatînd ştirea, oa­menii de ştiinţă de la firma engleză „Bri­tish Iron and As­sociation" menţio­nează că aplicarea acestui procedeu va permite o reducere fără precedent a in­vestiţiilor necesitate de construirea noilor oțelării , poate chiar pînă la 80 la sută. Se precizează că e­­laborarea oțelului prin pulverizare se va cifra în 1968, în­tr-o uzină britanică, la 3000 de tone pe săptămină, urmînd ca ea să sporească ulterior pînă la 9000 de tone. Iată pe scurt des­pre ce este vorba : fonta lichidă este in­trodusă în orificiul de turnare al conver­­tizorului şi dirijată spre fundul acestuia. In timpul turnării, metalul este supus concomitent atît ac­ţiunii unui flux de oxigen care-l pulve­rizează în stropi mă­runţi, amestecîndu-1, cît şi acţiunii prafu­lui de var care con­tribuie la curăţire. Stropii se concen­trează sub formă de oţel pur pe fundul convertizorului, iar stratul de zgură urcă la suprafață. Dez­­volţindu-se acest sis­tem, se intenţionează ca pe viitor oţelul să fie canalizat direct într-o maşină de tur­nare automată. în a­­cest caz, metalul li­chid scurgîndu-se lent de pe fundul convertizorului, sub forma unei paste dense, va fi tăiat in semifabricate. Acea­stă perfecţionare su­plimentară face inu­tile laminoarele. Zia­rele britanice, comen­­tînd ştirea, remarcă faptul că procedeul de obţinere a oţelului prin pulverizare ar putea da o serioasă lovitură celei mai noi metode de pro­ducere a oţelului, sistemul L. D., pentru care au fost cheltuite sume însemnate. Tot­odată, va fi înlocuit şi procedeul Martin, cu care în 1970 se va elabora Încă in Anglia peste 45 la sută din cantitatea totală de oţel.

Next