Informatia Bucureştiului, aprilie 1967 (Anul 14, nr. 4242-4266)
1967-04-20 / nr. 4258
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV-Nr. 4258 4 PAGINI 25 BANI | Joi 20 aprilie 1967 Plenara Uniunii arhitecţilor consacrată Problemelor actuale ale dezvoltării oraşelor Procesul de urbanizare se înscrie atît pe plan mondial, cit şi la nivelul ţării noastre ca un fenomen neîntrerupt, accelerat mai ales în ultimele decenii. In 100 de ani populaţia oraşelor lumii a crescut de circa zece ori, trecînd de la 75 000 000 la 700 000 000. Numărul oraşelor cu peste 100 000 de locuitori s-a mărit de la 50 în 1800, la peste 900 azi. 110 dintre ele au mai mult de 1 000 000 de locuitori. In România, intre 1930 şi 1666, populaţia urbană s-a dublat, în prezent, Bucureştiul împreună cu alte 12 oraşe cu peste 100 000 de locuitori, concentrează jumătate din populaţia urbană a ţării. Semnificative sunt acele date ale statisticii care, consemnînd efectele pe care le-a avut neîntreruptul progres al economiei socialiste, înregistrează in ultimii 15 ani trecerea a 236 de aşezări rurale la dezvoltarea de tip urban a profilului lor social-economic. Tematica plenarei de azi după amiază se înscrie pe linia unor preocupări mai vechi a Uniunii arhitecţilor. Ea a constituit deja subiectul unor discuţii, abordînd problemele respective la nivel regional, în cadrul filialelor . (Continuare în pag. a 3-a) In intimpinarea celei de a 45-a aniversări a U. T. C. Simpozion „TINERETUL — viitorul patriei« se intitulează simpozionul organizat astăzi, la orele 18, In sala cinematografului „Central«, de către Comitetul orăşenesc Bucureşti al U.T.C. In colaborare cu C.R.C.S. oraş Bucureşti. La acest simpozion, care va fi prezidat de prof. doctor docent Petre Vancea, membru corespondent al Academiei, vor lua cuvîntul poetul Eugen Frunză, conf. univ. Constantin Mocanu și ing. Ion Feteanu de la Institutul de mecanică a fluidelor. In continuare va rula filmul „Cartierul veseliei”. Colectivele de organizare ştiinţifică a producţiei în acţiune Masuri concrete - rezultate imediate la Uzina „Semănătoarea“ primele măsuri aplicate în cadrul amplei acţiuni de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii îşi arată eficienţa. Pînă în prezent în uzină s-au aplicat peste 20 din măsurile propuse de colectivul de organizare a producţiei. Eficienţa acestora : reducerea consumului de metal cu 30 de tone, creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie. Subcolectivul care se ocupă cu organizarea producţiei în cadrul secţiei de turnătorie a studiat şi aplicat programarea fabricaţiei de topire-formareturnare, în cadrul turnătoriei mecanizate, pe bază de grafic orar. Programarea fabricaţiei în acest fel permite o perfectă sincronizare a capacităţii de topire a cubiloului — agregat conducător — cu capacitatea orară a maşinilor de format, conveier şi greutatea formei ce urmează a fi turnată. Se asigură în acelaşi timp o bună corelare a activităţii la cuptoarele de maleabilizare cu cea de la atelierele de curăţire. Bineînţeles, aplicarea noului procedeu impune şi o serie de condiţii; la stabilirea lui trebuie să se ţină seama de numărul formelor ce trebuie realizate, de cantitatea de metal lichid şi de productivitatea orară a agregatului de topire. Din calculele făcute, cît şi din rezultatele obţinute în perioada de experimentare, sistemul de programare orară a producţiei va permite ca în secţia de turnare, numai în anul 1967 să se realizeze în plus 120 de tone piese din fontă maleabilă şi peste 80 de tone din fontă cenuşie, cu acelaşi utilaj şi cu aceeaşi forţă de muncă. Va creşte astfel productivitatea muncii de la 13 tone/om şi an, la 13,35 tone/om şi an, ceea ce înseamnă o creştere de 2,65 la sută. Bine apreciată a fost şi propunerea subcolectivului de organizare a producţiei sectorului II prelucrări mecanice. In scopul utilizării integrale a capacităţilor de producţie, aici a fost introdusă o nouă metodă de programare a fabricaţiei, pe specificul lucrului în secţie. La fiecare grupă de maşini-unelte, cu acelaşi gen de operaţii, se întocmesc, pe baza planului de producţie lunar, fişe de evidenţă denumite „cifră de încărcare a utilajului“ pe baza cărora se alcătuiesc „fişele program“ pe fiecare utilaj la nivel de trei schimburi, pe o perioadă de o lună. Noul sistem dă posibilitatea să se cunoască atît planul de încărcare în ore pe fiecare maşină-Grafice orare în secţia de turnătorie „Cifre de încărcare a utilajului" şi „Fişe program" unealtă cît şi reperul ce urmează să se execute. „Fişa program“ asigură folosirea totală şi intensivă a capacităţilor de producţie, permite controlul desfăşurării şi realizării planului pe toate utilajele, semnalizând pe cele neîncărcate sau suprasolicitate. Aplicarea experimentală a acestui procedeu la numai trei din liniile de fabricaţie existente în secţie a dus la creşterea productivităţii muncii cu 7 la sută faţă de luna februarie, asigurînd, totodată, îmbunătăţirea normelor la unele produse, fapt ce va asigura, la finele anului, obţinerea unor economii de peste 120 000 lei. ing. Florin Teodorescu LUCRĂRI GOSPODĂREȘTI Sferada Văzută de ŞTEFAN IUREŞ Nu e frumos să te uiţi la om prin geam din afară, ştiu, dar am două circumstanţe atenuante la '' acest delict de maniere, comis în urmă cu cîteva zile. Circumstanţa nr. 1 : nu era un geam obişnuit, adică de fereastră ; mă uitam în galantarul unui atelier de croitorie, deci un loc expus dinadins privirilor. Circumstanța nr. 2 , expresia băiatului din atelier, căruia tocmai i se făcea proba. O expresie In stare să oprească nu un simplu trecător curios, ci pînă și un tren accelerat in plină viteză. Cum să vă spun ? In numai trei vorbe, băiatul se bucura. Dar ce vă pot transmite aceste puţine cuvinte din transfigurarea aproape angelică a chipului imberb de adolescent, din scînteierea ochilor măriţi de tumultul interior, din frământarea degetelor tamburinînd pe pulpe, ca pe suprafaţa netedă a tobei, ritmul unui marş triumfal. Era cu neputință să nu rămîn pironit, văzindu-1. Am rămas. Pricina acestei exultări ; evident, costumul cel nou. El era, din nou evident, primul costum al băiatului. Pînă în această zi de aprilie flacărașul purtase — e lesne de imaginat — acele obiecte vestimentare comune tuturor celor de vîrsta lui : un trening sau un pantalon asortat cu un pulover, iar deasupra acestuia o jachetă oarecare, eventual o haină de vînt. Sigur, se putea obţine şi cu asemenea elemente disparate de garderobă o anumită notă de eleganţă juvenilă. Ei, dar un costum — cine nu va înţelege ? — e cu totul şi cu totul altceva! Un costum — primul din garderobă — ştie să-ţi bombeze UN BĂIAT LA PRIMUL COSTUM singur toracele, ştie să-ţi lărgească singur umerii, parcă te mai şi înalţă un pic, te face absolut de nerecunoscut pentru băieţii şi (jos ipocrizia !) fetele de pe strada ta, fete care, altminteri, prea te ştiu de mic ca să te privească mai atent, mai lung, mai altfel... Dar destul cu stilul liber, indirect. Mai bine să notez, obiectiv, expresia pe jumătate amuzată, pe jumătate ironică a croitorului. La ce s-o fi gîndit meseriașul în vreme ce făcea cu creta marcajul corecturii, asta e mai greu de presupus. Dacă intuise starea de spirit a foarte junelui său client venit la probă fără consultanţi maturi, dacă ceva vibrase sub coaja rutinei profesionale, atunci poate că, cu ceva mai multă osteneală decit de obicei, croitorul a reuşit pînă astăzi să termine un costum de toată frumuseţea. Dar dacă croitorul n-a intuit, n-a vibrat, n-a...? Vedeţi, de atunci, trecînd pe străzile oraşului, mă uit cu mai multă luare aminte la hainele băieţilor aflaţi la vîrsta primelor tulere. Mă uit şi trec dezolat mai departe. Ce vor fi gîndind maiştrii croitori din fabricile de confecţii sau din atelierele de confecţii, nu ştiu. Dar am impresia că domniile lor şi-au propus să îmbătrînească In mod artificial o bună parte din populaţia bărbătească a Capitalei. Poate că nu şi-au propus, dar tot acolo ajung. Pe adolescenţii de 13—16 ani, reuşesc să-i imnătrînească cu cel puţin un deceniu. Prin cîteva tăieturi şablonarde de foarfecă, prin cîteva tigheluri neinspirate se obţin astfel efectele unui întreg institut de geriatrie bizar întors pe dos ! Ce aer vetust degajă aceşti băieţi îmbrăcaţi, păcatele noastre, exact ca taţii lor ! Să fie şi taţii tineri şi frumoşi, nimeni nu se opune, dar sfertul de veac care-l separă pe fiu de tată, zău că trebuie „să se observe“ şi în ţinuta vestimentară. Altfel, păcat de bucuria băiatului zărit la croitor, păcat de marşul acela triumfal, păcat de acel costum bleu-gris, primul din garderobă. IM SIMT REZOLVATE SCRISORILE CETĂŢENILOR? Omul care trimite unei instituţii o scrisoare este convins că problemele pe care le ridică vor fi studiate cu atenţie, că cererea ori sesizarea sa va fi rezolvată un timp optim, cu respectarea normelor legislaţiei în vigoare. Această convingere fi confirmată de fapt de promptitudinea şi solicitudinea cu care cele mai multe dintre forurile vizate răspund întrebărilor sale sau ii rezolvă problemele. Din păcate insă, printre numeroasele scrisori ce sosesc zilnic la redacţie, există si unele care Încep invariabil......Deşi a trecut mult timp de cînd m-am adresat forului Iui drept... n-am primit nici un răspuns“, sau „răspunsul pe care l-am primit nu este la obiect“ etc. De aceea, in ancheta noastră am urmărit să aflăm cum sunt respectate indicaţiile cu privire la rezolvarea sesizărilor, cererilor şi propunerilor oamenilor muncii, tot greul era în întocmirea referatului ! Şi asta a trebuit să dureze un an... Am ajuns însă şi la alte instituţii care, de asemenea, consideră termettul de rezolvare a sesizărilor o chestiune facultativă. De pildă, întreprinderea cinematografică de stat a P. Ionescu V. Pricop (Continuare in pag. a 3-a) Termenul— o cerinţă ce se impune riguros respectată După cum se ştie, timpul afectat rezolvării unei sesizări este stabilit cu precizie şi el este bine cunoscut de cadrele din întreprinderi şi instituţii. Cu toate acestea, se ivesc deseori incălcări. Astfel, din totalul scrisorilor, sesizărilor şi cererilor pe care le primesc Sfatul Popular al oraşului Bucureşti şi sfaturile populare raionale, un număr destul de însemnat nu sunt rezolvate în termenul legal. în martie 1966, tovarăşul Corneliu N. Gheorghe, din str. Labirint nr. 24 B, s-a adresat serviciului de gospodărie locativă al raionului Tudor Vladimirescu cu o cerere. După cîteva luni de așteptare, se interesează de soarta ei. Era un... .curs de rezolvare“. Abia după ce se adresează organelor superioare, comitetul executiv al Sfatului popular raional Tudor Vladimirescu răspunde cetăţeanului:în urma verificării s-a constatat că sunteţi îndreptăţit să primiţi ordinul de repartiţie, pentru care s-a întocmit referatul de perfectare a formelor legale“. Deci, Printre arterele de mare circulaţie din Capitală la care se efectuează lucrări de modernizare a părţii carosabile se află şi strada Odoarei din raionul N. Bălcescu. O dată cu pavajul se execută şi toate celelalte lucrări edilitare. Fotoreporterul nostru N. Dumitrescu a trecut recent pe această stradă şi a înregistrat pe peliculă un aspect de lucru. L VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE BULGARIA In mijlocul ţăranilor cooperatori din Segarcea Azi dimineaţă, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare, condusă de tovarăşul Todor Jivkov, împreună cu tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi-au continuat vizita în regiunea Oltenia, fiind oaspeţii ţăranilor cooperatori din împrejurimile Craiovei. Locuitorii comunelor străbătute de coloana maşinilor oficiale au întîmpinat pe oaspeţi cu entuziaste ovaţii şi aplauze, fluturînd în semn de cald salut buchete de flori primăvăratice, crengi din pădurile de liliac bogat înflorite, evocatoare ale unei străvechi datini a acestor meleaguri, „sărbătoarea liliacului“. Incintă privirile frumoasele privelişti scăldate în lumina soarelui, marile tarlale simetric desenate pînă spre linia orizontului, satele minore, întinse, în care sclipeşte albul noilor construcţii de locuinţe ţărăneşti, semne ale vieţii noi statornicite pe aceste plaiuri prin munca unită şi rodnică a ţăranilor cooperatori. In aşezări înfloritoare ca Podari, Livezi, Gura Văii, Calopar, localnicii şi-au împodobit porţile şi pridvoarele, potrivit tradiţiilor ospitalităţii româneşti, cu scoarţe şi velinţe, cu ştergare şi năframe în culori vii, specifice aşezărilor. In faţa caselor, din foc în loc, se văd mese cu glastre de flori, cu pîine şi mîncăruri tradiţionale, cu sticle cu vin din care gazdele îi îmbie pe oaspeţi să guste. La intrările satelor străjuiesc arcade decorate cu ghirlande. Pe ele se pot citi, în limbile bulgară şi română, inscripţiile „Bine aţi venit“, „Trăiască prietenia frăţească dintre popoarele român şi bulgar I“. La intrarea în comuna Segarcea, o pitorească expoziţie-cramă înfăţişează privirilor o adevărată panoplie de medalii şi diplome, precum şi mostre din faimoasele coniacuri şi vinuri ale locului, medaliate la diferite concursuri internaţionale , simbolizînd tradiţiile, priceperea şi hărnicia viticultorilor olteni, rodnicia acestor meleaguri. într-o atmosferă de puternică însufleţire, oaspeţii sunt primiţi la sediul cooperativei agricole de producţie „Unirea“ din Segarcea. O mare mulţime de ţărani cooperatori, îmbrăcaţi în costume naţionale, dau glas prin vnnovaţii şi urale bucuriei de a avea în mijlocul lor pe solii poporului bulgar vecin şi prieten, pe conducătorii partidului şi statului nostru. în întîmpinare vin tovarăşii Nicolae Cornea, preşedintele Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producţie, Gheorghe Boştina, prim-secretar al Comitetului raional de partid Craiova, Gheorghe Ionescu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional, membri ai consiliului de conducere al cooperativei. Doi dintre cei mai bătrîni locuitori ai satului, Ilie Bratu şi Iancu Ion, îi salută pe oaspeţi în cuvinte pornite din adîncul sufletului, oferindu-le tradiţionala pîine şi sare şi renumitul vin de Segarcea în ploşti frumos ornamentate. Se vizitează sectorul zootehnia. Preşedintele cooperativei, Dobre Cornel, înfăţişează o sufcintă imagine a realizărilor obţinute în sectorul zootehnic, care cuprinde aproape 800 de taurine, dintre care 300 vaci şi juninci ; producţia obţinută în anul 1966 pe fiecare vacă furajată a fost de 2 000 litri lapte, iar anul acesta crescătorii de animale de aici şi au propus să obţină Constantin Prisăcaru Nicolae Vamvu (Continuare in pag. a 4-a) La marea uzină craioveană „Electroputere" A ZI * LA ZI * LA ZI NE VIZITEAZĂ Ieri, a sosit în Capitală, biologul francez Hubert Lutz, profesor la Facultatea de ştiinţe din Clermond-Ferrand. Pe timpul şederii în ţara noastră, omul de ştiinţă francez va vizita Institute de specialitate din Capitală şi din ţară, va ţine o serie de conferinţe. „Radio progres informează: Pentru a evita aglomeraţia la centrele de reparat în preajma zilei de 1 Mai, conducerea cooperativei ,,Radioprogres” invită pe posesorii de aparate de radio, picupuri, magnetofoane televizoare, să se adreseze din timp unităţilor care pot să satisfacă în cele mai bune condiţiuni orice revizie sau reparaţie la aparatele amintite. Pentru relaţii suplimentare, doritorii se pot adresa la telefon nr. 15.16.52. Aseară, pe scena Teatrului de comedie Premiera piesei „Opinia publică“ „Opinia publică“, noua piesă a dramaturgului Aurel Baranga, a fost prezentată Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 3 grade. Timpul probabil de minne . Vreme In curs de încălzire. Cer senin noaptea și variabil ziua. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din vest. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 3—5 grade iar maxima între 17—19 grade. Ieri seară în premieră pe ţară, pe scena Teatrului de comedie. Regia spectacolului este semnată de Mihai Berechet, iar scenografia de Dan Nemţeanu. Din distribuţie fac parte Radu Beligan, Ion Lucian, Marcela Rusu, Florin Scărlătescu, Mircea Constantinescu, Mihai Fotino, Dem. Savu, Ştefan Tapalagă, Gheorghe Dinică, Costel Constantinescu şi alţii. (Agerpres) ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE ■ La Istanbul, aseară, în prima reuniune a Balcaniadei de box, au evoluat şi patru sportivi români. Doi dintre ei au cîştigat (Gruiescu şi Antoniu i-au învins la puncte pe bulgarul Bocev şi, respectiv, pe iugoslavul Petrovici). Ceilalţi doi, Gorea şi Trandafir, au pierdut în faţa pugiliştilor turci Seyil Tatar şi, respectiv Koscunoglu. • Tradiţionalul maraton de la Boston a fost cîştigat de neozeelandezul Dave McKenzie, care a acoperit clasica distanţă în 20 15’45”. • In sferturile de finală ale „Cupei oraşelor tîrguri" de fotbal, Leeds United a învins, pe teren propriu, cu 1-0 pe Bologna, calificîndu-se în semifinalele competiţiei. • Meciul Cruzeiro — F. C. Santos, din cadrul turneului Internaţional de fotbal de la Belo Horizonte, a revenit primei formaţii cu 3—1 (1—1). In sala Ateneului a avut loc aseară un concert simfonic susţinut de orchestra de studio a Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ dirijat de Anatol Goreaev din clasa de corul dirijat a prof. D. D. Botez — maestru emerit, avînd ca solist pe Ion Cudalbu O. S. T. A. pînă la finele stagiunii De la O.S.T.A. aflăm despre o serie de artişti de peste hotare, care vor apărea pînă la finele stagiunii în fața publicului bucureştean. DIRIJORI ŞI SOLIŞTI TN CONCERTE SIMFONICE In viitoarele concerte ale orchestrei simfonice a Filarmonicii, se anunţă participarea a doi dirijori: francezul Jean Férisson şi elveţianul Jean-Marie Auberson. In ceea ce priveşte soliştii, menţionăm pe pianistul francez Jean Casadesus (Concertul nr. 2 de Saint-Saens), pianistul elveţian Harry Datyner (Concertul nr. 1 de Bartók, Concertino de Honegger), violonistul francez Christian Ferras (Concertul de Brahms), violonista sovietică Roza Fain (Concertul de Ceaikovski). La pupitrul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii îşi vor face apariţia dirijorii Herbert Kegel din R.D. Germană şi Ilia Temkov din R.P. Bulgaria, iar dintre solişti menţionăm pe pianistul englez Shura Cherkaski (Concertul nr. 5 de Beethoven), violonista japoneză Toriko Kuronuma (Concertul de Paul Constantinescu), flautistul francez Jean-Pierre Rampai. CÂNTÂREŢI PE SCENA OPEREI Soprana Milka Stoianovici, din Iugoslavia, va apărea în spectacolul de astă-seară cu „Trubadurul” şi, după cîteva spectacole în alte oraşe, va reveni în Bucureşti la 25 aprilie, cînd va cînta în „Aida“. Tot o cîntăreaţă iugoslavă — mezzosoprana Djurdjevka Ciakarevici — va interpreta rolul Eboli In spectacolul din 6 iunie cu „Don Carlos“. Către mijlocul lunii iunie, în două spectacole — „Paiaţe“ şi „Carmen“ — va apărea tenorul Vasili Tretiakov din U.R.S.S. Pînă la sfîrşitul stagiunii, un singur dirijor străin va apărea la pupitrul orchestrei: italianul Napoleone Annovazzi, care va conduce un spectacol cu „Aida". FORMAŢII MUZICALE ŞI ANSAMBLURI TEATRALE • Pentru amatorii de muzică uşoară, intre 15—18 mai, se anunţă o serie de concerte date de orchestra „The Guys” din Anglia. O formaţie de tineri instrumentişti, avînd ca solişti vocali pe Ricky Burness şi Christie Bird. • Iubitorii muzicii de cameră vor avea prilejul să facă cunoştinţă cu o valoroasă formaţie. Este vorba de (Continuare în pag. a 3-a) WB in 24 de ore a „SlNT PESIMIST în legătură cu rezultatele conferinţei de la Punta del Este, care mi se par extrem de echivoce« — a declarat prese! viceamiralul Wolfgang Larrazabal, liderul partidului Forţa democratică populară din Venezuela. • Fostul comandant al forţelor armate ceyloneze, generalul Richard Udiagama, şi alte 21 de persoane au fost deferite ieri Curţi Supreme, pentru a fi judecate pentru tentativa de lovitură de stat din februarie 1966. • UN STUDENT de la Universitatea din Texas, Paul Rachal, intenţionează să traverseze Oceanul Atlantic la bordul unui avion cu un singur motor. Zborul va fi închinat împlinirii a 40 de ani de la prima traversare a Atlanticului efectuată de Charles Lindbergh. • PROFESORUL Dorfman din Moscova a emis ipoteza că se va reuși, pe o bază riguros fizică, să se elaboreze metode de tratare a diverselor boli cu ajutorul unui cîmp magnetic. Un cîmp magnetic — arată profesorul — poate schimba in proporție de 15—90 la sută viteza proceselor chimice vitale din organism. Un nou procedeu de elaborare a oţelului OŢEL PRIN PRODUS PULVERIZARE Relatînd ştirea, oamenii de ştiinţă de la firma engleză „British Iron and Association" menţionează că aplicarea acestui procedeu va permite o reducere fără precedent a investiţiilor necesitate de construirea noilor oțelării , poate chiar pînă la 80 la sută. Se precizează că elaborarea oțelului prin pulverizare se va cifra în 1968, într-o uzină britanică, la 3000 de tone pe săptămină, urmînd ca ea să sporească ulterior pînă la 9000 de tone. Iată pe scurt despre ce este vorba : fonta lichidă este introdusă în orificiul de turnare al convertizorului şi dirijată spre fundul acestuia. In timpul turnării, metalul este supus concomitent atît acţiunii unui flux de oxigen care-l pulverizează în stropi mărunţi, amestecîndu-1, cît şi acţiunii prafului de var care contribuie la curăţire. Stropii se concentrează sub formă de oţel pur pe fundul convertizorului, iar stratul de zgură urcă la suprafață. Dezvolţindu-se acest sistem, se intenţionează ca pe viitor oţelul să fie canalizat direct într-o maşină de turnare automată. în acest caz, metalul lichid scurgîndu-se lent de pe fundul convertizorului, sub forma unei paste dense, va fi tăiat in semifabricate. Această perfecţionare suplimentară face inutile laminoarele. Ziarele britanice, comentînd ştirea, remarcă faptul că procedeul de obţinere a oţelului prin pulverizare ar putea da o serioasă lovitură celei mai noi metode de producere a oţelului, sistemul L. D., pentru care au fost cheltuite sume însemnate. Totodată, va fi înlocuit şi procedeul Martin, cu care în 1970 se va elabora Încă in Anglia peste 45 la sută din cantitatea totală de oţel.