Informatia Bucureştiului, august 1967 (Anul 15, nr. 4340-4368)

1967-08-02 / nr. 4345

fISOLETART DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR Al ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XV­­Nr. 4345 4 PAGINII 25 BANI Miercuri 2 august 1967 De la 5 august Schimbarea unor numere de apel telefonic Inceptnd cu data de 5 august, ora 16, la alţi circa 2 000 de abonaţi telefonici, prin preluarea In noua centrală telefonică automată „Dorobanţi“ le vor fi schimbate actualele numere de apel. Abonaţii au fost informaţi din timp, iar schimbările ce vor avea loc au fost comunicate şi operate la serviciile C3 şi numere schim­bate de la „Telefoane“. Publicăm în continuare o parte dintre instituţiile şi întreprinderile de interes larg cetăţenesc şi noile lor numere de telefon: C.E.C. — filiala 30 Decembrie agenţia nr. 4 — Dorobanţi — 33.75.11; Banca naţională a Republicii Socialiste România, filiala 30 Decembrie — 33.00.41, 33.19.01, 33.53.61, 33.00.42 şi 33.53.62; Librăria noastră nr. 41 tel. 33.75.12; Fabrica de medicamente „Fio­la“ — 33.29.42; Muzeul „Prof. dr. V. Babeş“ — 33.23.02; Sfatul popular al comunei Otopeni — 33.10.41; Poligonul de ar­dunuri — 33.07.52; Institutul meteorologic — 33.74.40; 33.66.42 şi 33.14.91; TAROM — 33.00.30; 33.25.71 (trafic intern) şi 33.55.91 (trafic ex­tern); Staţiunea centrală de apicultură şi sericicultură — 33.42.20; G.A.S. Ro­şia — 33.07.51; Farmacia nr. 98 tel. 33.09.21; Expoziţia-târg internaţională de apicultură­­— 33.48.72; Dispensarul ve­terinar nr. 1 — tel. 33.12.82; Ministe­rul Petrolului — baza Băneasa — 33.33.31; ÎPRS Băneasa — 33.38.30; Cooperativa agricolă de producţie Oto­peni — 33.05.71; Restaurantul „Pădu­rea Băneasa“ — 33.62.31 ; Restaurantul „Parcul privighetorilor“ — 33.05.01; Aviasan — staţia centrală — 33.41.32; Aviasan — staţia regională Bucureşti — 33.33.33; Grădina zoologică Băneasa — 33.29.51; Circumscripţia sanitară nr. 12 adulţi şi copii — 33.60.71; Institutul hort­iviticol — 33.55.40 şi 33.54.40; Şcoala generală nr. 6 — tel. 33.10.31; Şcoala generală nr. 7 — tel. 33.17.42; Şcoala generală nr. 8 — tel. 33.37.22; Institutul de cercetări alimentare — 33.60.60; IRMA — 33.62.60; 33.46.60; Autogara Băneasa — 33.61.21; ICMA — 33.56.60; IPMA — 33.44.30; Casa agronomului — 33.33.20. Toate modificările Intervenite In nu­merele de apel pînă astăzi și cele ce se vor efectua în et­apa 5 august și etapele viitoare vor fi cuprinse In suplimentul la cartea de telefon, care va apărea In acest an. LA UZINELE „23 AUGUST“U­n punct nevralgic în organizarea producţiei în acţiunea de organizare ştiin­ţifică a producţiei »I a muncii, co­lectivul Uzinelor .23 August* a su­pus unei analize critice multe la­turi ale activităţii economice, e­­laborind soluţii şi măsuri practice menite să ducă la creşterea produc­ţiei, productivităţii muncii şi la re­ducerea cheltuielilor de producţie. Zece subcolective alcătuite în acest scop au abordat peste 40 obiective care s-au concretizat în 490 măsuri. O bună parte din ele au şi căpătat contururile realităţii. La sectorul turnătorie s-a mărit suprafaţa de formare şi s-a îmbunătăţit utilizarea lichidului şi a mijloacelor de trans­port. S-au turnat în trimestrul tre­cut peste 280 tone piese în plus, faţă de trimestrul anterior, in fază Anală se află reorganizarea lecţiei aparataj de frină care va reprezenta un model de organizare optimă a producţiei pentru celelalte ateliere. Prin folosirea mijloacelor proprii ale uzinei, au fost executate la atelie­rul de autodotări numeroase dispo­zitive de ridicat şi transportat piese şi materiale. Acum însă, cînd s-a încheiat o primă etapă în acţiunea de organi­zare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, se constată că, deşi specia­liştii uzinei au analizat numeroase probleme, stabilind unele măsuri e­­ficiente, s-a scăpat, totuşi, din ve­dere un aspect important al activită­ţii economice. Răsfoind planul de maituri, constatăm că l-a abordat insuficient deficitarul capitol al reali­zării la termen a produselor. în a­­cest domeniu, doar o singură mă­sură s-a luat concret: s-a înființat un birou de prospectări și avizări de comenzi. Este adevărat că acest lu­cru va permite o bună fundamen­tare tehnică şi economică a comen­zilor, examinîndu-se mai atent po­sibilităţile de execuţie şi termenele­­ de realizare a produselor contrac­tate, clarificîndu-se, în mod organi­zat, împreună cu beneficiarii, deta­liile tehnice. Dar aceasta reprezintă doar începutul fazei de contractare. Urmează realizarea comenzilor, pro­blemă căreia — deşi esenţială — nu i s-a acordat atenţia cuvenită. Dovada o constituie şi faptul că nu­meroase comenzi sunt întîrziate. Nu­mai în semestrul I al acestui an, peste 10 la sută din contractele eco­nomice încheiate cu beneficiarii nu s-au onorat. O asemenea situație ar fi trebuit să alarmeze conducerea uzinei, de datoria acesteia fiind să întreprindă măsurile cuvenite pentru îndeplinirea obligațiilor contractu­ale la termen. Acest lucru nu a fost făcut, conducerea uzinei avînd o părere cel puţin ciudată despre rolul organizării ştiinţifice a produc­ţiei şi a muncii şi despre finalitatea măsurilor aplicate. — Noi, prin măsurile luate, am organizat producţia — ne-a spus tov. ing. A. Bularca, directorul teh­nic al uzinei. E greşit să se creadă că trebuie să ne ocupăm în a­­ceastă acţiune şi de modul realiză­rii obligaţiilor contractuale. Tot tov. Bularca afirmă, totuşi, în con­ (Com­linumre in pag. a 3-a) Aurel Pavlovici Rolul educativ al scenografiei Coincidenţa face ca în ziua în care vte-am propus să facem unele considera­ţii asupra scenografiei noastre, în parte sugerate de recenta expoziţie de la Dalles — sa citim In Sciiteia tocmai o serie de aprecieri şi critici aduse a­­cestei expoziţii. Sîntem de acord cu cea mai mare _____ parte a observaţiilor făcu­te de autorul articolului, Dinu Cernescu, iar titlul ne-a interesat îndeosebi, mai ales semnul lui de în­trebare : „Scenografia — o artă în sine?“ Fără a face o cronică re­centei expoziţii de sceno- ------------­grafie, folosim prilejul a­­cesta pentru consideraţii cu caracter mai general. Văzînd în ultimii ani o seamă de spectacole, iar,­­recent, schiţele de decor şi costume expuse la Dalles — am avut deseori prilejul de a admira activitatea pictorilor noştri scenografi, acum atit de numeroşi la Bucureşti şi în ţară. Odinioară, scenografia era lăsată la Bucureşti pe mîna a patru-cinci pic­tori, unii valoroşi, alţii simpli meseriaşi, iar la teatrele din ţară exista doar cîte un singur scenograf. Astăzi, scenografia dispune de un număr mare de forţe ar­tistice şi diferenţie­rea — care uneori înseamnă şi înflorită de viziuni, interpre­tări, soluţii — este vădită pentru oricine. Avem şi la Bucureşti şi la unele teatre d­in ţară talente cu imaginaţie şi putere de a gîndi. Din vechea gardă îi avem pe Al. Brătăşanu, St. Norris, Perahim­ şi George Voinescu, iar din rîndurile artiș­tilor mai tineri sau de tot tineri ne impun adesea, prin realiză­rile lor. Paul Bortnovski, Mircea Marosin, Liviu Ciu­lei, Roland Laub, Olga Mu­­t­iu, Theodor Constantinescu, Hortensia Georgescu, Va­lentina Bardu, Benedict Gănescu, Ovidiu Bubulac, Ion Oroveanu, Ion Popes­­cu-Udrişte, Dan Nemţeanu­­ şi alţii. Unii cu formaţie de arhitecţi, ca Bortnovski şi Ciulei, dau atenţie decorurilor construite; alţii, pictori colorişti, ca Marosin, Theo­dor Constantinescu, Roland Laab, Paul Fuchs, Cristea Armand, V. Pavlovici, creează mai ales o atmosferă picturală, în timp ce alţii, mai ales cu preocupări de­corative, adesea inspirate din stilistica artei populare, ca Olga Muţiu şi tînăra Maria Rosetti, pun accentul pe ornamen­­tică. Fireşte, în funcţie de conţinutul pieselor şi de cerinţele regiei. Am avut şi avem remarcabile reuşite şi în scenografie, dar uneori goana după originalitate sau inedit, firească tuturor (Continuare în pag. a 2-a) Petru Comarnescu CONSEMNĂRI Strada văzută de VASILE NICOROVICI O scrisoare primită recent de la un cititor al rubricii m-a făcut să mă gîndesc din nou la consecințele nebănuite ale unor fapte pe care le calificăm, de obicei, cu epitetul : „banale­, cîți dintre cei care „iau un autotaxi“ dintr-o stație, d­e pildă, se gîndesc, după ce au trîntit portiera, că par­ticipă Involuntar la crearea unui climat dezagreabil (cuvintul e totuși prea blind) locatarilor din preajmă? In fond, un asemenea pocnet nu contează... Dar iată că semnatarul scrisorii — locuind în zona unei astfel de staţii de taxiuri — a avut răbdarea să numere aceste banale pocnituri, înregistrlnd cam 650—700 In 24 de ore. Trebuie specificat imediat că această mare densitate de zgomot pe metru pătrat din staţia respectivă (str. N. Iorga) se conjugă cu larma inerentă demarării de 700 de ori a motoarelor. Evident că „fenomenele acustice” mai sus descrise „MICUL INFERN" DE UNGĂ PIAŢA ROMANĂ sint cu atît mai supărătoare In timpul nopţii, căci neavînd monoteftia de huruituri ale unei mori, nu predispun la somn, ci dimpotrivă... Şi să nu uităm că staţia mai are şi un telefon În­zestrat cu o sonerie care e făcută astfel incit să se audă bine, la distanţă. Corespondentul denumeşte această însuşire, o adevărată „calamitate”. Mai ales dimineaţa. Locatarii care stau prin preajmă dorn­ — din pricina zăpuşelii — cu ferestrele deschise şi atunci... In clipa cînd ziua se îngînă cu noaptea, fiecare apel al acestui mijloc civilizat de comunicaţie îi face să sară speriaţi din aşternut, deoarece li se pare că sună... ceasul deşteptător. Intr-o dimineaţă, — mărturiseşte corespondentul cu patima statisticii exacte — între ora 8 şi 5,30 acest pseudodeşteptător a sunat de 20 de ori (!) Din rindul necazurilor ce sînt semnalate pe cîteva pagini de text, însoţite de fotografii, ar fi de spe­cificat aici şi atitudinea nerespectuoasă pentru liniştea cetăţenilor a unor şoferi. Discută prea zgomotos, vo­ciferează, se hîrjonesc, îşi „ciocănesc” maşinile în plină stradă. Adesea „supliciul” soneriei telefonului se însoţeşte cu asemenea apeluri verbale transmise de la distanţă : „Mă, Ioane, mă a simă telefonul !“ Care e soluţia ? Un mucalit, auzind despre ce-i vorba, mi-a sugerat­­ să fie schimbată soneria tele­fonului, astfel ca să n-o mai confunde nimeni cu ceasul­ deşteptător. Dar, să vorbim serios. „Micul in­fern“ al staţiei de taxiuri nu e o fatalitate. Posibi­lităţi de diminuare a efectelor lui nocive există. Mai întîi e vorba de mai multă bunăvoinţă din partea conducătorilor de autotaxiuri, o manipulare mai blîndă a surselor de zgomot, — motoare şi portiere— ca şi potolirea vociferărilor stînjenitoare sînt prescrip­ţii care intră în mod firesc într-un cod al maniere­lor profesionale. Dacă asemenea prescripţii nu există în regulamentul întreprinderii, ele ar trebui stipulate. Cît priveşte eliminarea „calamităţilor“ provocate de soneria telefonului — înlocuirea semnalului acustic prin semnal optic, — cum propune corespondentul din str. N. Iorga i- ar merita să fie luată în consi­deraţie de întreprinderea vizată (I.T.B.). Intrucît — e de presupus — neplăceri similare sînt create şi în perimetrul altor staţii. Şi de ce, fiindcă veni vorba, nu s-ar încerca şi la noi dirijarea taxi­urilor prin radio de la nişte puncte de dispecerat, care preiau la rîndul lor comenzile telefonice de la clienţi ? CARICATURA ZILEI de Neagu Rădulescu LA UNELE ȘTRANDURI I.C.A.B. — Dacă mai intră de citeva ori în apă, stringem zeegras pentru o saltea. La zi Vă informăm despre Sesiunea a ll-a a examenului de bacalaureat Sesiunea a Il-a a examenului de ba­calaureat la liceele de cultură generală şi examenul de diplomă la liceele peda­gogice de învăţători şi educatoare şi la institutele pedagogice de Învăţători, se va desfăşura între 18 şi 28 august a.c. Candidaţii la examenul de bacalaureat sunt obligaţi să se înscrie la secţia pe care au urmat-o în liceu. Absolvenţii liceelor serale din anii 1960—1967 sau ai învăţămîntului fără frecvenţă din seriile 1960—1965, precum şi candidaţii care au absolvit liceul prin examene de diferenţă, dau examenul de bacalaureat la secţia reală. Absol­venţii şcolilor de coregrafie care au pro­movat examenele de diferenţă pentru liceu, susţin examenul de bacalaureat la secţia umanistă. Candidaţii care au absolvit liceul cînd acesta nu era împărţit în­ secţiile reală şi umanistă îşi pot alege pentru exa­menul de bacalaureat secţia pe care o doresc. Examinarea se face potrivit programei examenului de bacalaureat valabilă în acest an şcolar. Disciplinele la care se susţine exame­nul de bacalaureat sunt următoarele : Secţia reală : literatura română — scris şi oral ; matematica — scris şi oral ; un obiect la alegere dintre­­ fizică, chimie, biologie — oral. Secţia umanistă : lite­ratura română — scria şi oral ; o lim­bă modernă — la alegere (engleză, fran­ceză, germană, rusă) sau limba latină — scria şi oral ; un obiect la alegere dintre : mică, chimie, biologie, Istoria patriei, filozofie , oral. • „Prima zi de difuzare" Librăria „M. Sadoveanu“ din bd. Ma­­gheru nr. 6 şi-a cîştigat un bun presti­giu prin organizarea, periodică, a ac­ţiunilor „Prima zi de difuzare” în Ca­pitală a unor apariţii editoriale. In a­­ceastă serie de manifestări se numără şi întîlnirea cu scriitorul Nicolae Tăutu, cu prilejul ieşirii de sub tipar a volu­mului său „Cînd zîmbesc scriitorii şi artiştii”, publicat de Editura pentru li­teratură, întîlnirea are loc mîine, la ora 19. IMPORTANTE MĂSURI PENTRU Îmbunătăţirea aprovizionării POPULAŢIEI CU LEGUME ŞI FRUCTE Ziarul „Scinteia“ de azi pu­blică un articol privind impor­tante măsuri luate de partid şi guvern pentru aproviziona­rea populaţiei cu legume şi fructe. Analizînd situaţia aprovizionă­rii cu legume şi fructe, Comitetul Executiv al C.C. al Partidului Co­munist Român a stabilit o serie de măsuri menite să asigure în­lăturarea neajunsurilor semnalate, să determine o îmbunătăţire sub­stanţială a activităţii în acest do­meniu, pentru ca populaţia din întreaga ţară să fie aproviziona­tă din abundenţă şi la preţuri avantajoase cu legume şi fructe de bună calitate . Importantele măsuri luate de conducerea de partid se refe­ră la : • Respectarea riguroasă, inte­grală a contractelor dintre pro­ducători şi organele comerciale. • Recoltarea şi valorificarea la timp a întregii producţii, prin antrenarea la recoltare a unui număr suficient de cooperatori. • Introducerea unor măsuri stimulative speciale, asigurarea transportului şi­­ aprovizionarea magazinelor şi pieţelor în timpul nopţii. • Efectuarea rapidă a muta­ţiilor de legume şi fructe către locurile deficitare. • Extinderea vînzării prin sis­teme ambulatorii pe străzi fi la domiciliu. • Controlul zilnic al pieţelor şi magazinelor de către preşedin­ţii comitetelor executive ale sfa­turilor populare şi de membrii a­­cestor comitete. Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 238/1967 s-a stabilit : • Salarizarea pe bază de re­miză a celor ce se ocupă de achiziționarea fi desfacerea le­gumelor fi fructelor, precum fi salarizarea mixtă a personalului tehnico-administrativ fi a celui operativ. • Fixarea de prețuri maxima­le pe calităţi. Acestea se vor publica zilnic în mercuriale şi se vor afișa la locuri vizibile în piețe. Un nou camping la Cheia Intr-o convorbire cu tov. Ioan Rădu­lescu, directorul staţiunii I.R.S.R.C. Si­naia, cu privire la perspectivele dezvol­tării turismului in regiunea Ploieşti, am aflat următoarele : Ieri s-a deschis la Cheia, pitoreasca staţiune din regiunea noastră, un cam­ping care cuprinde un număr de 114 locuri cu Încăperi cu 2 şi 4 locuri. Totodată s-a amenajat un bar ultramo­dern, un restaurant cu 60 locuri, cu un confort ultramodern, luminat, grup sa­nitar, interior vînătoresc, cadru cit mai plăcut. De asemenea, s-a creat un spaţiu pen­tru parcarea maşinilor. Turiştii vor avea posibilitatea să găsească toate con­diţiile menite pentru o odihnă plăcută. Cheia va fi furnizor de energie elec­trică cabanei „Muntele roşu” unde miile de turişti din ţară şi străinătate vor avea posibilitatea să savureze farmecul unui decor neintîlnit. In momentul de faţă se efectuează reparaţii capitale la această cabană. Se electrifică cabana, se realizează încălzi­rea centrală, se fac recompartimentări, se măreşte sala de mese, se redotează cu mobilier nou, se reface întreaga instalaţie sanitară. • Turneul de polo pe apă din cadrul Jocurilor Panamericane de la Win­nipeg a fost cîștigat de echipa S.U.A., urmată de Brazilia și Cuba.­­ Cursa feminină ciclistă de fond desfășurată la Karlovy Vary a revenit sportivei Hannelore Mattig (R.D. Germană), care a parcurs cei 50 km ai tra­seului în 1 : 26:39. # în cadrul unui con­curs disputat la Paris, at­letul francez Robert Sainte- Rose a obţinut 2,16 m la săritura în înălţime. • Rezultatele finalelor „Criteriului european” de tenis de masă pentru ju­niori de la Vejle (Dane­marca): la băieţi, U.R.S.S. — Ungaria 5—2; la fete, Cehoslovacia — U.R.S.S. 3—0.­ ­ ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE In pavilionul E din complexul de expoziţii din Piaţa Scînteii s-a deschis o expoziţie de maşini mici „Ofset“ pen­tru tipărit şi litografiat, organizată de firmele en­gleze Rotaprint şi Good­­hale. CÎND SE LASĂ DESCHISE PORTIŢELE NEGLIJENŢEI Revedem ancheta pena­lă în cazul numitului Ion Farmatu şi a complici­lor săi. Dincolo de meandrele fapte­lor încriminate, distingem lesne por­tiţele neglijenţei, lăsate vraişte în calea hoţiei. ...Să ne întoarcem la vremea cînd I. F. era gestionar la depozitul de fructe nr. 2 — Vitan, depozit pe unde treceau sute de mii de kilogra­me de marfă, înainte de a fi desfă­cută prin unităţile oficiilor de valo­rificare a legumelor şi fructelor. în mai puţin de doi ani, fostul gestionar a sustras 63 971 kg de mere, în va­loare de peste 250 000 lei. Cum, pe ce cale a izbutit acest individ să pro­ducă asemenea pagube ? Ca în atitea alte cazuri, abilitatea infractorului a fost una singură : să ştie să profite de inconsistenţa controlului, să ştie să folosească conform propriilor sale interese neglijenţa altora. Ca în orice depozit, este posibil ca o cantitate oarecare de fructe să-şi altereze calităţile iniţiale. Cele stricate (carbonizate, borhotate etc.) se scad cu proces verbal, fiind apoi desfăcute — prin intermediul u­­nităţii de colectare a resturilor ali­mentare (C.R.A.) — în diferite gos­podării agricole de stat, la preţul de 0,05 lei kg. I. F. a observat că, în­tocmind procesul verbal, e suficient să treacă o cantitate globală de­­fructe stricate, fără a i se cere să specifice sorturile, calităţile etc. De aici şi pină la infracţiune nu mai era decîit un pas. Pe care I. F., dor­nic de înavuţire pe seama buzunaru­lui obştesc, l-a făcut fără scrupule. Asigurîndu-şi complicitatea unor şo­feri şi delegaţi ai C.R.A. (printre care Solyom Lajos şi Constantin Pâr­lu­) el a înregistrat drept stricate, cantităţi mari de mere bune, valori­ficîndu-le apoi pe căi ilicite. Există, din capul locului, o nedu­merire. Cantităţile declarate drept stricate trebuiau să fie predate unor unităţi agricole. O dată ce actele erau fictive, cum de ajungeau să fie MMMM contrasemnate în unităţile respective ? Adevărul este că nici furnizorii di­verselor reziduuri alimentare şi nici beneficiarii acestora nu verificau cu atenţie cantităţile reale, încrezîndu-se orbeşte în „cuvîmtul“ delegaţilor C.R.A. Actele erau adesea semnate de persoane insuficient pregătite. Iată, de exemplu, declaraţia martoru­lui Lipa Florea, mulgător la G.A.S. Pantelimon : „De fapt, la noi nici nu se cîntăreau borhotul şi merele car­bonizate. Am semnat şi eu pentru a­­numite castităţi, dar avînd puţinta ştiinţă de carte nu mi-am putut da seama dacă actele erau reale sau nu“. Şi alţi martori de la G.A.S. Pante­limon (Ion Stoian, Gh. Baitan) au arătat că nu se verificau cantităţile de borhot, ci semnînd pe baza sim­plei afirmaţii a delegaţilor C.R.A. După cum se vede, infractorii au avut la îndemină un teren fertil de indolenţă şi nepricepere, sub oblădui­rea căruia au putut acţiona nestin­gheriţi. I. F. a creat, în mod voit, un autentic haos în gestiunea sa, haos întreţinut de slăbiciunea controlului organelor I.O.V.L.F., incit au fost ne­cesare luni întregi de expertiză judi­ciară pentru a se constata toate firele hoţiei. De slăbiciunea controlului a ştiut să profite şi Vasile Hurducaş. Fot gestionar de depozit (coincidenţă să fie ?), de astă dată în cadrul I.C.R.T.I., Hurducaş a sustras şi va­lorificat, pentru propriu-i buzunar, se înţelege, însemnate cantităţi de ţesături. Să ne adresăm, din nou, faptelor. La mărfurile livrate comerţului, pro­ducătorii din ţară şi de peste hotare lasă la fiecare cupon o anumită cantitate mai mare decit cea factu­rată, drept bonificaţie pentru even ■ tualele defecte de fabricaţie. Conform instrucţiunilor 3/1964 şi 76/1967 ale (Continuare în pag. a 3-a) Sorin Heiban ★ Am Întrebat la conducerea Staţiei de salvare Bucu­reşti : — Ce fel de om este şoferul Dumi­tru­ Dincă ? — Dacă ar fi toţi ca Dincă, n-aş mai avea dureri de cap. Nu pot sfţ-i reproşez nimic (director, dr. Radu Tă­­năsie). — Este un şofer bun, plin de iniţia­tivă, care îşi vede de treabă (director tehnic, ing. A. Calotescu). — Meseriaş foarte bun, practician ex­celent. Lucrează de 20 de ani pe ma­şinile Salvării (maistru VirgilTatu, pre­şedintele comitetului sindicatului). Asemenea aprecieri măgulitoare, puse alăt­uri de cele ce ne-a scris şoferul Du­mitru Dincă („Mă zbat, fără nici un fel de succes in instituţia mea, pentru că nu am nici un fel de sprijin din partea serviciului tehnic“) sunt derutante. Con­ducerea Staţiei de salvare Bucureşti este sinceră cînd îl elogiază pe şoferul Dincă, iar acesta este la fel de sincer cînd îşi manifestă nemulţumirea. Şi iată de ce. El ştie că la volanul maşinii se află pentru a transporta bolnavii, cu maxi­mum de urgenţă, în condiţii depline de securitate, cu toate menajamentele po­sibile. In anumite cazuri salvarea unui bol­nav depinde de secunde, de viteza cu care este transportat la reanimare sau pe masa de operaţie. Omul de la volan îşi concentrează toată atenţia şi, in ase­menea cazuri, porneşte sirena, găseşte cale liberă şi zboară, uneori, in întrecere cu moartea. Vitezele mari implică nu numai măiestrie în conducerea maşinii, dar şi o perfectă stare tehnică a aces­teia. Or, frmnele de mină de la auto­­salvările TV tip 1964 nu dădeau satis­facţii în asemenea condiţii. Dincă a chibzuit şi a creat un dispozitiv care permite acţionarea frmnei cu maximum de eficacitate. Dispozitivul a fost extins la toate maşinile de acest tip. A fost mai greu să se găsească un... dispozitiv pentru rezolvarea cererii din 16 martie a.c. prin care şoferul, adăugind şi o I­novatorul schiţă solicită Înre­gistrarea acestei ino­vaţii. Tărgile din inte­riorul maşinilor au suspensia prea dură. De multe ori şofe­rul a constatat că bolnavii sufe­[Continuare In pag. a 3-a) Aurel Radu Explicaţie la o poză din albumul familiei. Operator : tata ; regizor : mama ma­re ; regizor secund: tanti Aglaia; re­gizor de platou : nenea Mişu. Bucu­reşti 1967, Parcul Herăstrău. Foto : D. Lăză­rescu BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8. In Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 22 grade. Maxima de ieri In aer a fost de 31 grade, iar minima din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de mntmne . Vreme re­lativ călduroasă cu cerul variabil. Ten­dinţă de aversă. Vint slab plnă la po­trivit. Temperatura minimă va fl cu­prinsă Intre 17—19 grade, iar maxima între 39—31 grade. Itinerar de vacanţă Sezonul estival prilejuieşte celor a­­proape 200 000 de elevi bucureşteni — aflaţi în vacanţă — numeroase şi variam­te modalităţi de recreare, destindere, distracţii. Taberele de la munte şi mare, excursiile şi drumeţiile pe dife­rite itinerare montane şi pe litoral, po­pasurile săptămînale din taberele aşe­zate în pitoreştile păduri din preajma Capitalei — sînt cîteva dintre punctele de atracţie cele mai îndrăgite de şco­lari. In taberele locale de la Mogoşoaia/ Snagov-parc şi sat, Buda-Argeş, Pust­nicul, voia bună şi exuberanţa tine­rească te întîmpină încă de la intrare. Fie că e vorba de un concurs de cînte­­ce pioniereşti — organizat în poieniţă — fie că sunt prinşi într-un joc de o­­rientare turistică sau susţin un meci de volei, pionierii şi şcolarii din tabere sunt la fel de veseli, bine dispuşi, puşi pe glume şi haz. Peste 12 000 de elevi bucureşteni, pasio­­naţi­ turişti, îşi petrec o parte din va­canţă cutreierînd ţara in excursii de 5—10 zile. Pe distanţele mai mari, elevii au la dispoziţie vagoane turistice cu paturi. Aproape 20 ooo de elevi din Bucureşti sunt oaspeţii taberelor pioniereşti de la munte şi mare. La Sinaia, Buşteni, Bran, Timişul de Sus, Homorod, Cheia, Co- Zia, Herculane, Novaci etc. se organi­zează în permanenţă interesante ex­cursii în munţi, jocuri de orientare tu­ristică, vizite la locuri istorice din îm­prejurimi şi alte plimbări cerute de elevi. Dar, de bună seamă, mulţi elevi îşi petrec zilele vacanţei în Bucureşti. Pen­tru ei funcţionează, pînă la 1 septem­brie, centre de activitate cultural-spor­tive. Sub îndrumarea antrenorilor şi profesorilor de sport, se organizează diferite competiţii de fotbal între echi­pe, pe străzi şi blocuri. Pe strada Sf. Ştefan funcţionează un centru de şah pentru copii (cu program de iniţie­re — marţi, joi, vineri), la Baza spor­tivă Obor se află centrul de înot, cu program zilnic de învăţare a înotului. In zilele vacanţei de vară, peste 15­ 000 de elevi din toată ţara poposesc în Capitală unde vizitează diferite obiecti­ve industriale, noile cartiere, grădinile publice ale oraşului, muzee şi expoziţii. De asemenea, peste 12 000 de elevi bucu­reşteni sunt antrenaţi în excursiile inter­regionale cu durata de 1 pînă la 3 zile, unde fac cunoştinţă cu obiceiurile, preo­cupările, folclorul poporului nostru. In decorul natural al Palatului pio­nierilor, pe terenurile sale de sport, în sălile de teatru şi la bazinul de înot, vin zilnic să-şi petreacă vacanţa de vară- numeroşi pionieri şi şcolari. Din­tre manifestările educativ-distractive în­scrise pe agenda vacanţei în această lună semnalăm organizarea unui con­curs de cîntece şi poezii pe tema „Par­tid, iubit părinte, în cîntec şi vers­te slăvesc copiii ţării — pionierii“, o ser­bare cîmpenească la Mogoşoaia, o gală a filmului românesc, cursuri de învă­ţare a înotului precum şi alte nume­roase competiţii şi întreceri sportive. Ileana Barbu CORT­I COST EROI 2 . In dermatologie In aceste zile la München (R.F.G.) se desfăşoară lucrările ce­lui de al XIII-lea Con­gres internaţional de dermatologie. Printre miile de dermatologi din cele cinci continen­te participă şi repre­zentanţii şcolii româ­neşti de dermatologie , cu un raport şi 24 de comunicări. Am rugat, înainte de plecare, pe prof. dr. Scarlat Longhin, mem­bru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, să ne prezinte, în cîteva cuvinte, această deose­bită manifestare ştiinţi­fică internaţională, cit şi aportul specialiştilor români. — Care sunt proble­mele ce vor fi dezbă­tute ? — Pe ordinea de zi a Congresului sunt îns­crise şapte teme de mare actualitate : pro­blemele privind stările canceroase, precance­­roase şi pseudocance­­roase ,în dermatologie ; corticosteroizii în der­matologie ; exemele de contact; infecţiile vi­­rotice în bolile de piele şi nervoase ; probleme curente în sifilis ; ma­nifestări cutanate ale tulburărilor respiratorii ale gambelor; regene­rarea şi transplantarea pielei. După epuizarea aces­tor teme se vor des­făşura lucrările unui simpozion internaţio­nal. Din comunicările anunţate la simpozion amintesc: genodermato­zele (dermatozele ere­ditare) ; dermatozele de origine nervoasă şi psihică ; probleme glandulare în afecţiu­nile cutanate ; biologia şi patologia părului ; melanoamele maligne etc. — La dezbaterea că­rei teme vor participa în mod deosebit der­matologii români ? — Raportul la una dintre temele de bază, de pe ordinea de zi a congresului, „indicaţia corticoterapiei în der­matologie“ va fi pre­zentat de mine. In a­­fara concluziilor, trase pe baza experienţei colegilor din alte ţări, a celor mai noi cerce­tări, voi prezenta şi punctul meu de vedere privind această pro­blemă. •— N-aţi vrea să-l îm­părtăşiţi şi cititorilor noştri ? — Corticoida repre­zintă la ora actuală cea mai valoroasă terapie nespecifică care per­mite rezolvarea pro­blemelor în unele boli la care nu sunt cunos­cute cauzele, precum şi in căzul unor boli accidentale în care re­acţia de apărare a or­ganismului nu-i sufi­cientă. Insă datorită accidentelor ce pot surveni ca urmare a folosirii corticosteroizi­­lor (aceştia păstrează unele contraindicaţii) tratamentul trebuie di­ferenţiat, de la caz la caz, cu foarte mult dis­­cernămînt. Folosiţi ra­ţional şi cu pricepere, corticosteroizii comple­tează în­ mod fericit terapeutica dermatolo­gică mai ales în cazul bolilor nespecifice gra­ve. Nu trebuie folosiţi în tratamentul afecţiu­nilor accidentale obiş­nuite. — La dezbaterea că­rei alte teme veţi par­ticipa ? — Voi conduce lucră­rile la tema „Proble­me curente în sifilis“ in calitate de preşedinte al şedinţei de lucru. Această cinste nu se face datorită succese­lor obţinute în ţara noastră în combaterea acestei maladii, expe­rienţei noastre organi­zatorice. Desigur că reprezentanţii şcolii dermatologice româ­neşti vor participa ac­tiv şi la dezbaterea al­tor teme înscrise pe ordinea de zi a Con­gresului. Rezultatele cercetărilor noastre, experienţa acumulată, vor constitui o contri­buţie preţioasă în elu- - cidarea problemelor puse în discuţie. Interviu realizat de Gh. Niculița »

Next