Informatia Bucureştiului, august 1967 (Anul 15, nr. 4340-4368)
1967-08-02 / nr. 4345
fISOLETART DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR Al ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XVNr. 4345 4 PAGINII 25 BANI Miercuri 2 august 1967 De la 5 august Schimbarea unor numere de apel telefonic Inceptnd cu data de 5 august, ora 16, la alţi circa 2 000 de abonaţi telefonici, prin preluarea In noua centrală telefonică automată „Dorobanţi“ le vor fi schimbate actualele numere de apel. Abonaţii au fost informaţi din timp, iar schimbările ce vor avea loc au fost comunicate şi operate la serviciile C3 şi numere schimbate de la „Telefoane“. Publicăm în continuare o parte dintre instituţiile şi întreprinderile de interes larg cetăţenesc şi noile lor numere de telefon: C.E.C. — filiala 30 Decembrie agenţia nr. 4 — Dorobanţi — 33.75.11; Banca naţională a Republicii Socialiste România, filiala 30 Decembrie — 33.00.41, 33.19.01, 33.53.61, 33.00.42 şi 33.53.62; Librăria noastră nr. 41 tel. 33.75.12; Fabrica de medicamente „Fiola“ — 33.29.42; Muzeul „Prof. dr. V. Babeş“ — 33.23.02; Sfatul popular al comunei Otopeni — 33.10.41; Poligonul de ardunuri — 33.07.52; Institutul meteorologic — 33.74.40; 33.66.42 şi 33.14.91; TAROM — 33.00.30; 33.25.71 (trafic intern) şi 33.55.91 (trafic extern); Staţiunea centrală de apicultură şi sericicultură — 33.42.20; G.A.S. Roşia — 33.07.51; Farmacia nr. 98 tel. 33.09.21; Expoziţia-târg internaţională de apicultură— 33.48.72; Dispensarul veterinar nr. 1 — tel. 33.12.82; Ministerul Petrolului — baza Băneasa — 33.33.31; ÎPRS Băneasa — 33.38.30; Cooperativa agricolă de producţie Otopeni — 33.05.71; Restaurantul „Pădurea Băneasa“ — 33.62.31 ; Restaurantul „Parcul privighetorilor“ — 33.05.01; Aviasan — staţia centrală — 33.41.32; Aviasan — staţia regională Bucureşti — 33.33.33; Grădina zoologică Băneasa — 33.29.51; Circumscripţia sanitară nr. 12 adulţi şi copii — 33.60.71; Institutul hortiviticol — 33.55.40 şi 33.54.40; Şcoala generală nr. 6 — tel. 33.10.31; Şcoala generală nr. 7 — tel. 33.17.42; Şcoala generală nr. 8 — tel. 33.37.22; Institutul de cercetări alimentare — 33.60.60; IRMA — 33.62.60; 33.46.60; Autogara Băneasa — 33.61.21; ICMA — 33.56.60; IPMA — 33.44.30; Casa agronomului — 33.33.20. Toate modificările Intervenite In numerele de apel pînă astăzi și cele ce se vor efectua în etapa 5 august și etapele viitoare vor fi cuprinse In suplimentul la cartea de telefon, care va apărea In acest an. LA UZINELE „23 AUGUST“Un punct nevralgic în organizarea producţiei în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei »I a muncii, colectivul Uzinelor .23 August* a supus unei analize critice multe laturi ale activităţii economice, elaborind soluţii şi măsuri practice menite să ducă la creşterea producţiei, productivităţii muncii şi la reducerea cheltuielilor de producţie. Zece subcolective alcătuite în acest scop au abordat peste 40 obiective care s-au concretizat în 490 măsuri. O bună parte din ele au şi căpătat contururile realităţii. La sectorul turnătorie s-a mărit suprafaţa de formare şi s-a îmbunătăţit utilizarea lichidului şi a mijloacelor de transport. S-au turnat în trimestrul trecut peste 280 tone piese în plus, faţă de trimestrul anterior, in fază Anală se află reorganizarea lecţiei aparataj de frină care va reprezenta un model de organizare optimă a producţiei pentru celelalte ateliere. Prin folosirea mijloacelor proprii ale uzinei, au fost executate la atelierul de autodotări numeroase dispozitive de ridicat şi transportat piese şi materiale. Acum însă, cînd s-a încheiat o primă etapă în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, se constată că, deşi specialiştii uzinei au analizat numeroase probleme, stabilind unele măsuri eficiente, s-a scăpat, totuşi, din vedere un aspect important al activităţii economice. Răsfoind planul de maituri, constatăm că l-a abordat insuficient deficitarul capitol al realizării la termen a produselor. în acest domeniu, doar o singură măsură s-a luat concret: s-a înființat un birou de prospectări și avizări de comenzi. Este adevărat că acest lucru va permite o bună fundamentare tehnică şi economică a comenzilor, examinîndu-se mai atent posibilităţile de execuţie şi termenele de realizare a produselor contractate, clarificîndu-se, în mod organizat, împreună cu beneficiarii, detaliile tehnice. Dar aceasta reprezintă doar începutul fazei de contractare. Urmează realizarea comenzilor, problemă căreia — deşi esenţială — nu i s-a acordat atenţia cuvenită. Dovada o constituie şi faptul că numeroase comenzi sunt întîrziate. Numai în semestrul I al acestui an, peste 10 la sută din contractele economice încheiate cu beneficiarii nu s-au onorat. O asemenea situație ar fi trebuit să alarmeze conducerea uzinei, de datoria acesteia fiind să întreprindă măsurile cuvenite pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale la termen. Acest lucru nu a fost făcut, conducerea uzinei avînd o părere cel puţin ciudată despre rolul organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii şi despre finalitatea măsurilor aplicate. — Noi, prin măsurile luate, am organizat producţia — ne-a spus tov. ing. A. Bularca, directorul tehnic al uzinei. E greşit să se creadă că trebuie să ne ocupăm în această acţiune şi de modul realizării obligaţiilor contractuale. Tot tov. Bularca afirmă, totuşi, în con (Comlinumre in pag. a 3-a) Aurel Pavlovici Rolul educativ al scenografiei Coincidenţa face ca în ziua în care vte-am propus să facem unele consideraţii asupra scenografiei noastre, în parte sugerate de recenta expoziţie de la Dalles — sa citim In Sciiteia tocmai o serie de aprecieri şi critici aduse acestei expoziţii. Sîntem de acord cu cea mai mare _____ parte a observaţiilor făcute de autorul articolului, Dinu Cernescu, iar titlul ne-a interesat îndeosebi, mai ales semnul lui de întrebare : „Scenografia — o artă în sine?“ Fără a face o cronică recentei expoziţii de sceno- ------------grafie, folosim prilejul acesta pentru consideraţii cu caracter mai general. Văzînd în ultimii ani o seamă de spectacole, iar,recent, schiţele de decor şi costume expuse la Dalles — am avut deseori prilejul de a admira activitatea pictorilor noştri scenografi, acum atit de numeroşi la Bucureşti şi în ţară. Odinioară, scenografia era lăsată la Bucureşti pe mîna a patru-cinci pictori, unii valoroşi, alţii simpli meseriaşi, iar la teatrele din ţară exista doar cîte un singur scenograf. Astăzi, scenografia dispune de un număr mare de forţe artistice şi diferenţierea — care uneori înseamnă şi înflorită de viziuni, interpretări, soluţii — este vădită pentru oricine. Avem şi la Bucureşti şi la unele teatre din ţară talente cu imaginaţie şi putere de a gîndi. Din vechea gardă îi avem pe Al. Brătăşanu, St. Norris, Perahim şi George Voinescu, iar din rîndurile artiștilor mai tineri sau de tot tineri ne impun adesea, prin realizările lor. Paul Bortnovski, Mircea Marosin, Liviu Ciulei, Roland Laub, Olga Mutiu, Theodor Constantinescu, Hortensia Georgescu, Valentina Bardu, Benedict Gănescu, Ovidiu Bubulac, Ion Oroveanu, Ion Popescu-Udrişte, Dan Nemţeanu şi alţii. Unii cu formaţie de arhitecţi, ca Bortnovski şi Ciulei, dau atenţie decorurilor construite; alţii, pictori colorişti, ca Marosin, Theodor Constantinescu, Roland Laab, Paul Fuchs, Cristea Armand, V. Pavlovici, creează mai ales o atmosferă picturală, în timp ce alţii, mai ales cu preocupări decorative, adesea inspirate din stilistica artei populare, ca Olga Muţiu şi tînăra Maria Rosetti, pun accentul pe ornamentică. Fireşte, în funcţie de conţinutul pieselor şi de cerinţele regiei. Am avut şi avem remarcabile reuşite şi în scenografie, dar uneori goana după originalitate sau inedit, firească tuturor (Continuare în pag. a 2-a) Petru Comarnescu CONSEMNĂRI Strada văzută de VASILE NICOROVICI O scrisoare primită recent de la un cititor al rubricii m-a făcut să mă gîndesc din nou la consecințele nebănuite ale unor fapte pe care le calificăm, de obicei, cu epitetul : „banale, cîți dintre cei care „iau un autotaxi“ dintr-o stație, de pildă, se gîndesc, după ce au trîntit portiera, că participă Involuntar la crearea unui climat dezagreabil (cuvintul e totuși prea blind) locatarilor din preajmă? In fond, un asemenea pocnet nu contează... Dar iată că semnatarul scrisorii — locuind în zona unei astfel de staţii de taxiuri — a avut răbdarea să numere aceste banale pocnituri, înregistrlnd cam 650—700 In 24 de ore. Trebuie specificat imediat că această mare densitate de zgomot pe metru pătrat din staţia respectivă (str. N. Iorga) se conjugă cu larma inerentă demarării de 700 de ori a motoarelor. Evident că „fenomenele acustice” mai sus descrise „MICUL INFERN" DE UNGĂ PIAŢA ROMANĂ sint cu atît mai supărătoare In timpul nopţii, căci neavînd monoteftia de huruituri ale unei mori, nu predispun la somn, ci dimpotrivă... Şi să nu uităm că staţia mai are şi un telefon Înzestrat cu o sonerie care e făcută astfel incit să se audă bine, la distanţă. Corespondentul denumeşte această însuşire, o adevărată „calamitate”. Mai ales dimineaţa. Locatarii care stau prin preajmă dorn — din pricina zăpuşelii — cu ferestrele deschise şi atunci... In clipa cînd ziua se îngînă cu noaptea, fiecare apel al acestui mijloc civilizat de comunicaţie îi face să sară speriaţi din aşternut, deoarece li se pare că sună... ceasul deşteptător. Intr-o dimineaţă, — mărturiseşte corespondentul cu patima statisticii exacte — între ora 8 şi 5,30 acest pseudodeşteptător a sunat de 20 de ori (!) Din rindul necazurilor ce sînt semnalate pe cîteva pagini de text, însoţite de fotografii, ar fi de specificat aici şi atitudinea nerespectuoasă pentru liniştea cetăţenilor a unor şoferi. Discută prea zgomotos, vociferează, se hîrjonesc, îşi „ciocănesc” maşinile în plină stradă. Adesea „supliciul” soneriei telefonului se însoţeşte cu asemenea apeluri verbale transmise de la distanţă : „Mă, Ioane, mă a simă telefonul !“ Care e soluţia ? Un mucalit, auzind despre ce-i vorba, mi-a sugerat să fie schimbată soneria telefonului, astfel ca să n-o mai confunde nimeni cu ceasul deşteptător. Dar, să vorbim serios. „Micul infern“ al staţiei de taxiuri nu e o fatalitate. Posibilităţi de diminuare a efectelor lui nocive există. Mai întîi e vorba de mai multă bunăvoinţă din partea conducătorilor de autotaxiuri, o manipulare mai blîndă a surselor de zgomot, — motoare şi portiere— ca şi potolirea vociferărilor stînjenitoare sînt prescripţii care intră în mod firesc într-un cod al manierelor profesionale. Dacă asemenea prescripţii nu există în regulamentul întreprinderii, ele ar trebui stipulate. Cît priveşte eliminarea „calamităţilor“ provocate de soneria telefonului — înlocuirea semnalului acustic prin semnal optic, — cum propune corespondentul din str. N. Iorga i- ar merita să fie luată în consideraţie de întreprinderea vizată (I.T.B.). Intrucît — e de presupus — neplăceri similare sînt create şi în perimetrul altor staţii. Şi de ce, fiindcă veni vorba, nu s-ar încerca şi la noi dirijarea taxiurilor prin radio de la nişte puncte de dispecerat, care preiau la rîndul lor comenzile telefonice de la clienţi ? CARICATURA ZILEI de Neagu Rădulescu LA UNELE ȘTRANDURI I.C.A.B. — Dacă mai intră de citeva ori în apă, stringem zeegras pentru o saltea. La zi Vă informăm despre Sesiunea a ll-a a examenului de bacalaureat Sesiunea a Il-a a examenului de bacalaureat la liceele de cultură generală şi examenul de diplomă la liceele pedagogice de învăţători şi educatoare şi la institutele pedagogice de Învăţători, se va desfăşura între 18 şi 28 august a.c. Candidaţii la examenul de bacalaureat sunt obligaţi să se înscrie la secţia pe care au urmat-o în liceu. Absolvenţii liceelor serale din anii 1960—1967 sau ai învăţămîntului fără frecvenţă din seriile 1960—1965, precum şi candidaţii care au absolvit liceul prin examene de diferenţă, dau examenul de bacalaureat la secţia reală. Absolvenţii şcolilor de coregrafie care au promovat examenele de diferenţă pentru liceu, susţin examenul de bacalaureat la secţia umanistă. Candidaţii care au absolvit liceul cînd acesta nu era împărţit în secţiile reală şi umanistă îşi pot alege pentru examenul de bacalaureat secţia pe care o doresc. Examinarea se face potrivit programei examenului de bacalaureat valabilă în acest an şcolar. Disciplinele la care se susţine examenul de bacalaureat sunt următoarele : Secţia reală : literatura română — scris şi oral ; matematica — scris şi oral ; un obiect la alegere dintre fizică, chimie, biologie — oral. Secţia umanistă : literatura română — scria şi oral ; o limbă modernă — la alegere (engleză, franceză, germană, rusă) sau limba latină — scria şi oral ; un obiect la alegere dintre : mică, chimie, biologie, Istoria patriei, filozofie , oral. • „Prima zi de difuzare" Librăria „M. Sadoveanu“ din bd. Magheru nr. 6 şi-a cîştigat un bun prestigiu prin organizarea, periodică, a acţiunilor „Prima zi de difuzare” în Capitală a unor apariţii editoriale. In această serie de manifestări se numără şi întîlnirea cu scriitorul Nicolae Tăutu, cu prilejul ieşirii de sub tipar a volumului său „Cînd zîmbesc scriitorii şi artiştii”, publicat de Editura pentru literatură, întîlnirea are loc mîine, la ora 19. IMPORTANTE MĂSURI PENTRU Îmbunătăţirea aprovizionării POPULAŢIEI CU LEGUME ŞI FRUCTE Ziarul „Scinteia“ de azi publică un articol privind importante măsuri luate de partid şi guvern pentru aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe. Analizînd situaţia aprovizionării cu legume şi fructe, Comitetul Executiv al C.C. al Partidului Comunist Român a stabilit o serie de măsuri menite să asigure înlăturarea neajunsurilor semnalate, să determine o îmbunătăţire substanţială a activităţii în acest domeniu, pentru ca populaţia din întreaga ţară să fie aprovizionată din abundenţă şi la preţuri avantajoase cu legume şi fructe de bună calitate . Importantele măsuri luate de conducerea de partid se referă la : • Respectarea riguroasă, integrală a contractelor dintre producători şi organele comerciale. • Recoltarea şi valorificarea la timp a întregii producţii, prin antrenarea la recoltare a unui număr suficient de cooperatori. • Introducerea unor măsuri stimulative speciale, asigurarea transportului şi aprovizionarea magazinelor şi pieţelor în timpul nopţii. • Efectuarea rapidă a mutaţiilor de legume şi fructe către locurile deficitare. • Extinderea vînzării prin sisteme ambulatorii pe străzi fi la domiciliu. • Controlul zilnic al pieţelor şi magazinelor de către preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare şi de membrii acestor comitete. Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 238/1967 s-a stabilit : • Salarizarea pe bază de remiză a celor ce se ocupă de achiziționarea fi desfacerea legumelor fi fructelor, precum fi salarizarea mixtă a personalului tehnico-administrativ fi a celui operativ. • Fixarea de prețuri maximale pe calităţi. Acestea se vor publica zilnic în mercuriale şi se vor afișa la locuri vizibile în piețe. Un nou camping la Cheia Intr-o convorbire cu tov. Ioan Rădulescu, directorul staţiunii I.R.S.R.C. Sinaia, cu privire la perspectivele dezvoltării turismului in regiunea Ploieşti, am aflat următoarele : Ieri s-a deschis la Cheia, pitoreasca staţiune din regiunea noastră, un camping care cuprinde un număr de 114 locuri cu Încăperi cu 2 şi 4 locuri. Totodată s-a amenajat un bar ultramodern, un restaurant cu 60 locuri, cu un confort ultramodern, luminat, grup sanitar, interior vînătoresc, cadru cit mai plăcut. De asemenea, s-a creat un spaţiu pentru parcarea maşinilor. Turiştii vor avea posibilitatea să găsească toate condiţiile menite pentru o odihnă plăcută. Cheia va fi furnizor de energie electrică cabanei „Muntele roşu” unde miile de turişti din ţară şi străinătate vor avea posibilitatea să savureze farmecul unui decor neintîlnit. In momentul de faţă se efectuează reparaţii capitale la această cabană. Se electrifică cabana, se realizează încălzirea centrală, se fac recompartimentări, se măreşte sala de mese, se redotează cu mobilier nou, se reface întreaga instalaţie sanitară. • Turneul de polo pe apă din cadrul Jocurilor Panamericane de la Winnipeg a fost cîștigat de echipa S.U.A., urmată de Brazilia și Cuba. Cursa feminină ciclistă de fond desfășurată la Karlovy Vary a revenit sportivei Hannelore Mattig (R.D. Germană), care a parcurs cei 50 km ai traseului în 1 : 26:39. # în cadrul unui concurs disputat la Paris, atletul francez Robert Sainte- Rose a obţinut 2,16 m la săritura în înălţime. • Rezultatele finalelor „Criteriului european” de tenis de masă pentru juniori de la Vejle (Danemarca): la băieţi, U.R.S.S. — Ungaria 5—2; la fete, Cehoslovacia — U.R.S.S. 3—0. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE In pavilionul E din complexul de expoziţii din Piaţa Scînteii s-a deschis o expoziţie de maşini mici „Ofset“ pentru tipărit şi litografiat, organizată de firmele engleze Rotaprint şi Goodhale. CÎND SE LASĂ DESCHISE PORTIŢELE NEGLIJENŢEI Revedem ancheta penală în cazul numitului Ion Farmatu şi a complicilor săi. Dincolo de meandrele faptelor încriminate, distingem lesne portiţele neglijenţei, lăsate vraişte în calea hoţiei. ...Să ne întoarcem la vremea cînd I. F. era gestionar la depozitul de fructe nr. 2 — Vitan, depozit pe unde treceau sute de mii de kilograme de marfă, înainte de a fi desfăcută prin unităţile oficiilor de valorificare a legumelor şi fructelor. în mai puţin de doi ani, fostul gestionar a sustras 63 971 kg de mere, în valoare de peste 250 000 lei. Cum, pe ce cale a izbutit acest individ să producă asemenea pagube ? Ca în atitea alte cazuri, abilitatea infractorului a fost una singură : să ştie să profite de inconsistenţa controlului, să ştie să folosească conform propriilor sale interese neglijenţa altora. Ca în orice depozit, este posibil ca o cantitate oarecare de fructe să-şi altereze calităţile iniţiale. Cele stricate (carbonizate, borhotate etc.) se scad cu proces verbal, fiind apoi desfăcute — prin intermediul unităţii de colectare a resturilor alimentare (C.R.A.) — în diferite gospodării agricole de stat, la preţul de 0,05 lei kg. I. F. a observat că, întocmind procesul verbal, e suficient să treacă o cantitate globală defructe stricate, fără a i se cere să specifice sorturile, calităţile etc. De aici şi pină la infracţiune nu mai era decîit un pas. Pe care I. F., dornic de înavuţire pe seama buzunarului obştesc, l-a făcut fără scrupule. Asigurîndu-şi complicitatea unor şoferi şi delegaţi ai C.R.A. (printre care Solyom Lajos şi Constantin Pârlu) el a înregistrat drept stricate, cantităţi mari de mere bune, valorificîndu-le apoi pe căi ilicite. Există, din capul locului, o nedumerire. Cantităţile declarate drept stricate trebuiau să fie predate unor unităţi agricole. O dată ce actele erau fictive, cum de ajungeau să fie MMMM contrasemnate în unităţile respective ? Adevărul este că nici furnizorii diverselor reziduuri alimentare şi nici beneficiarii acestora nu verificau cu atenţie cantităţile reale, încrezîndu-se orbeşte în „cuvîmtul“ delegaţilor C.R.A. Actele erau adesea semnate de persoane insuficient pregătite. Iată, de exemplu, declaraţia martorului Lipa Florea, mulgător la G.A.S. Pantelimon : „De fapt, la noi nici nu se cîntăreau borhotul şi merele carbonizate. Am semnat şi eu pentru anumite castităţi, dar avînd puţinta ştiinţă de carte nu mi-am putut da seama dacă actele erau reale sau nu“. Şi alţi martori de la G.A.S. Pantelimon (Ion Stoian, Gh. Baitan) au arătat că nu se verificau cantităţile de borhot, ci semnînd pe baza simplei afirmaţii a delegaţilor C.R.A. După cum se vede, infractorii au avut la îndemină un teren fertil de indolenţă şi nepricepere, sub oblăduirea căruia au putut acţiona nestingheriţi. I. F. a creat, în mod voit, un autentic haos în gestiunea sa, haos întreţinut de slăbiciunea controlului organelor I.O.V.L.F., incit au fost necesare luni întregi de expertiză judiciară pentru a se constata toate firele hoţiei. De slăbiciunea controlului a ştiut să profite şi Vasile Hurducaş. Fot gestionar de depozit (coincidenţă să fie ?), de astă dată în cadrul I.C.R.T.I., Hurducaş a sustras şi valorificat, pentru propriu-i buzunar, se înţelege, însemnate cantităţi de ţesături. Să ne adresăm, din nou, faptelor. La mărfurile livrate comerţului, producătorii din ţară şi de peste hotare lasă la fiecare cupon o anumită cantitate mai mare decit cea facturată, drept bonificaţie pentru even ■ tualele defecte de fabricaţie. Conform instrucţiunilor 3/1964 şi 76/1967 ale (Continuare în pag. a 3-a) Sorin Heiban ★ Am Întrebat la conducerea Staţiei de salvare Bucureşti : — Ce fel de om este şoferul Dumitru Dincă ? — Dacă ar fi toţi ca Dincă, n-aş mai avea dureri de cap. Nu pot sfţ-i reproşez nimic (director, dr. Radu Tănăsie). — Este un şofer bun, plin de iniţiativă, care îşi vede de treabă (director tehnic, ing. A. Calotescu). — Meseriaş foarte bun, practician excelent. Lucrează de 20 de ani pe maşinile Salvării (maistru VirgilTatu, preşedintele comitetului sindicatului). Asemenea aprecieri măgulitoare, puse alături de cele ce ne-a scris şoferul Dumitru Dincă („Mă zbat, fără nici un fel de succes in instituţia mea, pentru că nu am nici un fel de sprijin din partea serviciului tehnic“) sunt derutante. Conducerea Staţiei de salvare Bucureşti este sinceră cînd îl elogiază pe şoferul Dincă, iar acesta este la fel de sincer cînd îşi manifestă nemulţumirea. Şi iată de ce. El ştie că la volanul maşinii se află pentru a transporta bolnavii, cu maximum de urgenţă, în condiţii depline de securitate, cu toate menajamentele posibile. In anumite cazuri salvarea unui bolnav depinde de secunde, de viteza cu care este transportat la reanimare sau pe masa de operaţie. Omul de la volan îşi concentrează toată atenţia şi, in asemenea cazuri, porneşte sirena, găseşte cale liberă şi zboară, uneori, in întrecere cu moartea. Vitezele mari implică nu numai măiestrie în conducerea maşinii, dar şi o perfectă stare tehnică a acesteia. Or, frmnele de mină de la autosalvările TV tip 1964 nu dădeau satisfacţii în asemenea condiţii. Dincă a chibzuit şi a creat un dispozitiv care permite acţionarea frmnei cu maximum de eficacitate. Dispozitivul a fost extins la toate maşinile de acest tip. A fost mai greu să se găsească un... dispozitiv pentru rezolvarea cererii din 16 martie a.c. prin care şoferul, adăugind şi o Inovatorul schiţă solicită Înregistrarea acestei inovaţii. Tărgile din interiorul maşinilor au suspensia prea dură. De multe ori şoferul a constatat că bolnavii sufe[Continuare In pag. a 3-a) Aurel Radu Explicaţie la o poză din albumul familiei. Operator : tata ; regizor : mama mare ; regizor secund: tanti Aglaia; regizor de platou : nenea Mişu. Bucureşti 1967, Parcul Herăstrău. Foto : D. Lăzărescu BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8. In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 22 grade. Maxima de ieri In aer a fost de 31 grade, iar minima din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de mntmne . Vreme relativ călduroasă cu cerul variabil. Tendinţă de aversă. Vint slab plnă la potrivit. Temperatura minimă va fl cuprinsă Intre 17—19 grade, iar maxima între 39—31 grade. Itinerar de vacanţă Sezonul estival prilejuieşte celor aproape 200 000 de elevi bucureşteni — aflaţi în vacanţă — numeroase şi variamte modalităţi de recreare, destindere, distracţii. Taberele de la munte şi mare, excursiile şi drumeţiile pe diferite itinerare montane şi pe litoral, popasurile săptămînale din taberele aşezate în pitoreştile păduri din preajma Capitalei — sînt cîteva dintre punctele de atracţie cele mai îndrăgite de şcolari. In taberele locale de la Mogoşoaia/ Snagov-parc şi sat, Buda-Argeş, Pustnicul, voia bună şi exuberanţa tinerească te întîmpină încă de la intrare. Fie că e vorba de un concurs de cîntece pioniereşti — organizat în poieniţă — fie că sunt prinşi într-un joc de orientare turistică sau susţin un meci de volei, pionierii şi şcolarii din tabere sunt la fel de veseli, bine dispuşi, puşi pe glume şi haz. Peste 12 000 de elevi bucureşteni, pasionaţi turişti, îşi petrec o parte din vacanţă cutreierînd ţara in excursii de 5—10 zile. Pe distanţele mai mari, elevii au la dispoziţie vagoane turistice cu paturi. Aproape 20 ooo de elevi din Bucureşti sunt oaspeţii taberelor pioniereşti de la munte şi mare. La Sinaia, Buşteni, Bran, Timişul de Sus, Homorod, Cheia, Co- Zia, Herculane, Novaci etc. se organizează în permanenţă interesante excursii în munţi, jocuri de orientare turistică, vizite la locuri istorice din împrejurimi şi alte plimbări cerute de elevi. Dar, de bună seamă, mulţi elevi îşi petrec zilele vacanţei în Bucureşti. Pentru ei funcţionează, pînă la 1 septembrie, centre de activitate cultural-sportive. Sub îndrumarea antrenorilor şi profesorilor de sport, se organizează diferite competiţii de fotbal între echipe, pe străzi şi blocuri. Pe strada Sf. Ştefan funcţionează un centru de şah pentru copii (cu program de iniţiere — marţi, joi, vineri), la Baza sportivă Obor se află centrul de înot, cu program zilnic de învăţare a înotului. In zilele vacanţei de vară, peste 15 000 de elevi din toată ţara poposesc în Capitală unde vizitează diferite obiective industriale, noile cartiere, grădinile publice ale oraşului, muzee şi expoziţii. De asemenea, peste 12 000 de elevi bucureşteni sunt antrenaţi în excursiile interregionale cu durata de 1 pînă la 3 zile, unde fac cunoştinţă cu obiceiurile, preocupările, folclorul poporului nostru. In decorul natural al Palatului pionierilor, pe terenurile sale de sport, în sălile de teatru şi la bazinul de înot, vin zilnic să-şi petreacă vacanţa de vară- numeroşi pionieri şi şcolari. Dintre manifestările educativ-distractive înscrise pe agenda vacanţei în această lună semnalăm organizarea unui concurs de cîntece şi poezii pe tema „Partid, iubit părinte, în cîntec şi verste slăvesc copiii ţării — pionierii“, o serbare cîmpenească la Mogoşoaia, o gală a filmului românesc, cursuri de învăţare a înotului precum şi alte numeroase competiţii şi întreceri sportive. Ileana Barbu CORTI COST EROI 2 . In dermatologie In aceste zile la München (R.F.G.) se desfăşoară lucrările celui de al XIII-lea Congres internaţional de dermatologie. Printre miile de dermatologi din cele cinci continente participă şi reprezentanţii şcolii româneşti de dermatologie , cu un raport şi 24 de comunicări. Am rugat, înainte de plecare, pe prof. dr. Scarlat Longhin, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, să ne prezinte, în cîteva cuvinte, această deosebită manifestare ştiinţifică internaţională, cit şi aportul specialiştilor români. — Care sunt problemele ce vor fi dezbătute ? — Pe ordinea de zi a Congresului sunt înscrise şapte teme de mare actualitate : problemele privind stările canceroase, precanceroase şi pseudocanceroase ,în dermatologie ; corticosteroizii în dermatologie ; exemele de contact; infecţiile virotice în bolile de piele şi nervoase ; probleme curente în sifilis ; manifestări cutanate ale tulburărilor respiratorii ale gambelor; regenerarea şi transplantarea pielei. După epuizarea acestor teme se vor desfăşura lucrările unui simpozion internaţional. Din comunicările anunţate la simpozion amintesc: genodermatozele (dermatozele ereditare) ; dermatozele de origine nervoasă şi psihică ; probleme glandulare în afecţiunile cutanate ; biologia şi patologia părului ; melanoamele maligne etc. — La dezbaterea cărei teme vor participa în mod deosebit dermatologii români ? — Raportul la una dintre temele de bază, de pe ordinea de zi a congresului, „indicaţia corticoterapiei în dermatologie“ va fi prezentat de mine. In afara concluziilor, trase pe baza experienţei colegilor din alte ţări, a celor mai noi cercetări, voi prezenta şi punctul meu de vedere privind această problemă. •— N-aţi vrea să-l împărtăşiţi şi cititorilor noştri ? — Corticoida reprezintă la ora actuală cea mai valoroasă terapie nespecifică care permite rezolvarea problemelor în unele boli la care nu sunt cunoscute cauzele, precum şi in căzul unor boli accidentale în care reacţia de apărare a organismului nu-i suficientă. Insă datorită accidentelor ce pot surveni ca urmare a folosirii corticosteroizilor (aceştia păstrează unele contraindicaţii) tratamentul trebuie diferenţiat, de la caz la caz, cu foarte mult discernămînt. Folosiţi raţional şi cu pricepere, corticosteroizii completează în mod fericit terapeutica dermatologică mai ales în cazul bolilor nespecifice grave. Nu trebuie folosiţi în tratamentul afecţiunilor accidentale obişnuite. — La dezbaterea cărei alte teme veţi participa ? — Voi conduce lucrările la tema „Probleme curente în sifilis“ in calitate de preşedinte al şedinţei de lucru. Această cinste nu se face datorită succeselor obţinute în ţara noastră în combaterea acestei maladii, experienţei noastre organizatorice. Desigur că reprezentanţii şcolii dermatologice româneşti vor participa activ şi la dezbaterea altor teme înscrise pe ordinea de zi a Congresului. Rezultatele cercetărilor noastre, experienţa acumulată, vor constitui o contribuţie preţioasă în elu- - cidarea problemelor puse în discuţie. Interviu realizat de Gh. Niculița »