Informatia Bucureştiului, septembrie 1967 (Anul 15, nr. 4369-4394)

1967-09-12 / nr. 4378

1 Anul XV - Nr. 4378 PROI­ETAril DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI 4 pagini 25 bani Marţi 12 septembrie 1967I .MP" la fabrica de încâlţăminte „Progresul“ Pot fi închise supapele de pierderi materiale? Papavaraşul Ion Birchle, contabilul şef B al Întreprinderii de Încălţăminte „Progresul" ne informează că în a­­cest an fabrica şi-a realizat lună de lună Indicatorii de plan. Ne-am notat cîteva cifre grăitoare , la producţia marfă vîn­­dută şi încasată. In primele şapte luni s-a obţinut o depăşire de 4 591 000 lei, iar la preţul de cost s-au realizat, pe ace­eaşi perioadă, economii peste plan de 3 265 000 lei . BENEFICIILE SUPLI­MENTARE RIDICINDU-SE LA 5 411 000 LEI. Din analiza factorilor care au dus la sporirea gradului de economicitate a ac­tivităţii de producţie, se desprind o se­rie de concluzii interesante. Astfel, re­zultă că la reducerea preţului de cost a contribuit scăderea cu 21,40 lei, faţă de plan, a cheltuielilor la 1 000 lei pro­ducţie marfă. Sursa principală a reali­zărilor, ţinînd seama că nivelul cheltuie­lilor s-a redus o dată cu sporirea vo­lumului producţiei marfă, o constituie scăderea cu 1 187 000 lei a consumurilor specifice de materii prime şi materiale. έn ciuda bunelor rezultate amintite mai sus, care vădesc preocuparea colectivului pentru sporirea eficien­ţei economice a activităţii de producţie, mai există „supape“ de pierderi mate­riale şi băneşti. In preţul de cost pe şapte luni, la capitolul „rebuturi“ se afla înscrisă suma de 230 000 Iei. Tov. inginer Gheorghe Helvig ne-a asigurat că rebuturile nu stau de fapt decit nişte simple remanieri. L-am rugat să precizeze totuşi cam cîte perechi de în­călţăminte reprezintă cei 230 000 lei. Cu ajutorul riglei de calcul ne-a răspuns prompt: „Suma reprezintă o pierdere de circa 3 700 perechi de încălţăminte”. Deci, in afara remanierilor există pierderi efective. Cauza acestora se ex­plică prin slaba calitate a unora dintre sortimente ceea ce a făcut ca la înce­putul anului fabrica să înregistreze circa 10 000 perechi de Încălţăminte re­fuzate de organele comerţului. Direc­torul întreprinderii, tov. Ion Ene, subli­nia că faţă de anul trecut această can­titate este de cîteva ori mai mică. E adevărat, Insă nici suma de 230 000 lei trecută la capitolul „pierderi“ nu poate «... trecută cu vederea, mai ales că In urma refuzurilor de mărfuri, datorate slabei calităţi, întreprinderea a plătit circa 60 000 Iei penalizări. Experienţa acumulată în acest an a­­rată că „supapele“ pierderilor mate­riale şi băneşti pot fi închise. Nu in­sistăm asupra măsurilor ce trebuie luate — ele sunt cunoscute colectivului între­prinderii, planul întocmit în această di­recţie fiind suficient de cuprinzător. Se cere numai operativitate şi, mai a­­les, exigenţă în aplicarea măsurilor pre­văzute. Ferendino Timpul cetăţeanului şi... bolovanii formelor inutile • Inutil dar se... utilizează®Mai tare decit logica® Cu luminarea in căutarea unui... bec • O lună pentru un racord la bucătărie Un neinitiat ar putea crede că cetăţeanul care se mută dintr-o locuinţă în alta trecînd cu bine printre furcile caudine ale formali­tăţilor de la S.G.L. se poate socoti... ieşit la liman. Dar lucrurile nu stau chiar aşa... Aproape fără excepţie, cetăţeanul ajuns la sectorul I.A.L. trebuie să facă cel puţin un al doilea drum. Prima dată s-a deplasat să afle că, pentru încheierea contractului de în­chiriere, are nevoie de­­ ordinul de repartiţie în original, o copie după ordinul de repartiţie, buleti­nele de identitate ale membrilor de familie, actele de naştere ale copiilor sub 14 ani, adeverinţe de salariu pentru toţi membrii de fa­milie activi, precum şi — dacă e cazul — talonul de pensie pentru bătrîni ! Nu s-ar putea evita acest drum inutil î — Ba se poate — ne spune Gri­­gore Rîureanu, tehnician la Sectorul 14 al I.A.L. 16 Februarie. Un simplu aviz afişat la vedere la sediile S.G.L. sau o notiţă anexată la or­dinul de repartiţie ar pune în cu­noştinţă de cauză pe solicitatori, iar primul lor drum la sectorul I.A.L. nu ar trebui înregistrat la capitolul pierderi... de timp. In lipsa acestor avize, unii soli­citanţi uzează uneori de logică. Aşa a procedat şi economistul Gheor­ghe Petrescu, care s-a mutat în a­­partamentul 51 din blocul 82 (car­tierul Militari). Cunoscînd ceea ce trebuie să cuprindă un contract de închiriere, a luat cu el ordinul de repartiţie şi actele de identitate pentru toţi cei din familie. Ajuns la sector a aflat că nu-i destul. —­ Adeverinţele de salarizare... — Vă rog să calculaţi chiria la plafonul cel mai ridicat, a replicat omul. Am salariul mai mare de 750 lei. Dacă primeam mai puţin, aduceam dovada, să pot beneficia de reducerea legală. Aşa însă... Mi s-a părut inutil. Dacă vreţi semnez o declaraţie... — Discutăm degeaba. Aşa sunt dispoziţiile... Nu uitaţi copia după ordinul de repartiţie. — S-o aduc legalizată? — Nu, o vizez eu. — Nu tot dv. semnaţi contractul care cuprinde absolut toate datele din ordinul de repartiţie pe care le treceţi din original ? Copia ia timp, îngroaşe dosarele. — Aşa e dispoziţia... Prin urmare dispoziţia, dată cînd­­va, de cineva, pentru cine ştie ce considerente, unele poale valabile la vremea lor, este mai tare decît boal­a. in lipsa opal­tul­ui e buna si luminarea Cu unul sau mai multe drumuri In plus, beneficiarul a intrat, totuşi, in posesia contractului şi a cheii aparta­mentului. S-a mutat. După o zi obosi­toare, se lasă seara aducătoare de odih­nă, dar şi de Întuneric, şi totuşi, nimeni nu se osteneşte să întoarcă comutatorul. Iar cum opaiţele nu mai sunt la modă, se utilizează luminările. A doua seară la fel... A treia... a patra... — Şapte seri le-am petrecut aşa, ne spune Ioana Enescu, tehnician (cartierul Militari, blocul 82, apartamentul 48). — Aţi neglijat să faceţi contractul cu I.D.E.R.­­ — Nu se putea face. Pentru evitarea unor scurt-circuite — după cite mi s-a explicat — nu se poate da drumul la lumină până ce un minimum de 50 la sută din apartamentele de pe o scară nu sunt ocupate. In sfirşit, am avut şi lumină electrică. După aceea a început risipa. Neexistînd contoare, consumul este calculat la „pauşal“. Fiecare, soco­tind că ceilalţi fac risipă, nu vrea să rămină mai prejos. Dar dacă această ne­­chibzuinţă colectivă o simţim pe buzu­narul propriu, ea se resimte şi in modul Aurel Radu (Continuare in pag. a 3-a) văzută de VASILE NICOROVICI S­e vorbeşte, pe bună dreptate, de caracterul edu­­cai­v al străzii. Şi de aici, în mod logic, deducţia cu străzile noi, din cartierele recent construite, e­­xercita in acest sens o acţiune mai eficientă. Afirmaţia insă, ca tot ce se referă la spiritul omenesc, trebuie neapărat nuanţată. Mai intîi, fiindcă Influenţa pedago­gică nu se declanşează de la sine, iar in al doilea rlnd fiindcă înfiriparea vieţii publice In noile cartiere ridică aspecte inedite, insuficient studiate. Asupra unora dintre ele, insă Iţi atrag atenţia Învăţătorii şi profesorii din şcolile de curind Înfiinţate aici. M-aş referi in acest sens la o discuţie pe care am avut-o cîndva, cu ciţiva institutori din noul (pe atunci) cartier Niţu Vasile. Ei mi-au mărturisit unele dificul­tăţi pe care le Intîmpină cu elevii mai mari, expli­­cîndu-le prin faptul că aceştia, mutaţi de curind in­tr-un loc nou. Intre oameni noi, necunoscuţi, nu mai simt acel control moral permanent, ce se exercita in VALENŢE ALE VIEŢII INTIME PUBLICE mod firesc de către vecinii, ce-i cunoşteau din copi­lărie, pe străzile unde ei locuiseră altădată. N-am stat să cercetez dacă fenomenul acesta e mai general, privind viaţa publică şi a altor cartiere noi, şi dacă c­ele afirmate mai sus constituie singura lui expli­caţie. Deoarece vreau să reţin, pentru dezbaterea de astăzi, primul aspect al chestiunii, şi anume acela privind înfiriparea opiniei publice in condiţia populării unei noi aşezări. Condiţia esenţială, desigur, ca dintr-un conglomerat eterogen să rezulte un macro-colectiv închegat organic, este ca oamenii ce-i alcătuiesc să stabilească raporturi directe, intime, cu un cuvint să se cunoască şi să se împrietenească. Dar pentru a­­ceasta, noile cartiere trebuie să le ofere împrejurări propice, un cadru adecvat. Pentru copii, lucrurile se prezintă mai simplu. Ei stabilesc legături cu prietenii de o vîrstă mai repede, lucindu-se pe lingă blocuri, chiar in condiţii improvizate. Pentru maturi, insă, procesul de readaptare este mai dificil. Mulţi din ei rămin încă o vreme credincioşi unor străzi, unor cinematografe, parcuri, magazine pe care s-au deprins să Ie frecventeze. Noul cartier încă nu-i leagă de realităţile lui in mod intim. Dar între­barea este : nu cumva acest lucru se intîmplă şi fiind­că cei care l-au proiectat nu s-au gîndit suficient la asemenea aspecte . Se vorbeşte despre „Intimizarea“ interioarelor din casele de locuit, de „Intimizarea” lo­calurilor de alimentaţie. Oare un cartier nu are ne­voie, de asemenea, de o atmosferă intimă, familiară, care să-i dea un iz particular ? Personalizarea unor noi microvaioane, a unor noi ansambluri de locuit, nu este Împiedicată numai de monotonia arhitecturală. La aceasta se adaugă indife­renţa pentru crearea unor locuri de contact public intre oameni, intime. E vorba atît de acele bodegi, sau localuri de aperitiv de cartier, unde cunoştinţele se invită la „o bere"­ de mici grădini publice în care gospodinele fac cunoştinţă intre ele ieşind de dimi­neaţă să croşeteze şi să-şi plimbe copiii nevlrstnici. E vorba de cinematograful cartierului, „cu grădină“, de cofetăria aceea de neuitat unde se dau primele întîlniri de dragoste, din adolescenţă. E vorba deci, ca aceia care avind menirea de a proiecta noile con­strucţii să se gindească nu numai la legile urbanis­mului şi ale rentabilităţii, ci şi la „sunetul cartieru­lui“. Cu alte cuvinte, să faciliteze ca din conglomera­tele eterogene să ia naştere cit mai curind posibil co­munităţi umane, trainic și intim Închegate. Consultaţii ştiinţifice la Universitatea populară Bucureşti In scopul unei informări cit mai ample a publicului asupra cursurilor pe anul 1967—1968, va funcţiona, zilnic intre orele 18 şi 20, la serviciul de documentare din sala Dalles al Universităţii populare, un cabinet de consultaţii ştiinţifice. Consultaţiile vor fi susţinute de către membrii Consiliului ştiinţific al univer­sităţii, precum şi de către metodişti de specialitate. Cabinetul va funcţiona după următo­rul program : marţi şi sâmbătă — lite­ratură şi artă­­ miercuri şi vineri — ştiinţe sociale, luni şi joi — ştiinţele na­turii şi ştiinţele tehnice. Pentru început, vineri 15 septembrie intre orele 19 şi 20, lectorul universitar Tache Aurelian, secretarul cursului „Pa­­gini din istoria cunoaşterii“ se va întilni cu cei ce doresc amănunte asupra des­făşurării cursurilor amintite. CARICATURA ZILEI de Fred Ghenădescu — Iar ai atacat înghețată pe stradă ! Anul trecut, printr-o Hotărire a Co­mitetului Central al partidului şi a Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, s-a instituit sărbă­toarea „Zilei recoltei“. Prilej de eviden­ţiere a succeselor obţinute de lucrătorii ogoarelor. „Ziua recoltei“ consti­tuie în acelaşi timp o sărbătoare a dansului, jocului şi cintecului nostru popular, o afirmare a tradiţiilor popu­lare. Pentru populaţia de la oraşe va fi un prilej de îmbunătăţire a aprovi­zionării cu legume, fructe şi alte pro­duse agro-alimentare necesare în lunile de iarnă. La fel ca şi in anul trecut, „Ziua re­coltei“ se va sărbători toamna aceasta în comune, raioane, centre muncitoreşti şi bineînţeles, în Capitală. R. Groapă (Continuare in pag. a 3-a) LA 1 OCTOMBRIE SĂRBĂTOAREA ZILEI RECOLTEI. • Intre 1 şi 15 octombrie o mare expoziţie­ târg în Capitală. • Puncte de desfacere a produselor agro-alimentare. • Distincţii şi premii pentru cooperative agricole de pro­ducţie fruntaşe pe ţară. •„ Unităţile comerciale vor fi prezente cu chioşcuri şi fonete. • Expoziţii de legume-fructe în celelalte pieţe. • In seara zilei de 1 octombrie un mare carnaval al tineretului. Noile sortimente de chitare, sosite la magazinul Muzica, vor lua drumul, după un popas a cărui durată va fi direct proporţională cu buna lor calitate, spre bene­ficiarii prieteni ai muzelor. Concurs de admitere pentru clasa a IX-a învăţămint fără frecvenţă Intre 80 şi 25 septembrie a.c., va avea loc concursul de admitere pen­tru clasa a IX-a la liceele de cultură generală şi Institutele pedagogice de învăţători — cursuri fără frecvenţă. La concursul de admitere se pri­mesc absolvenţi ai şcolii generale (de 8 sau 7 clase), sau ai altor şcoli echi­valente, care fac dovada că lucrează în producţie şi doresc să-şi comple­teze studiile de cultură generală. Anul de învăţămint începe la l­oc­ • PREZENTE ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE Acad. Emil Popovici, preşedintele secţiei de ştiinţe biologice a Acade­miei, directorul Centrului de cerce­tări biologice din Cluj, a plecat azi dimineaţă la Elveţia pentru a parti­cipa la cea de a XVI-a adunare ge­nerală a I.U.R.S. (Uniunea Interna­ţională de ştiinţe biologice). Lucră­rile adunării se vor desfăşura la Montreaux între 13 şi 17 septembrie.­tombrie, desfăşurîndu-se prin două sesiuni de examene. Pentru a sprijini pe elevi în însuşi­rea materiei, secţiile fără frecvenţă organizează consultaţii, lucrări de la­­borator şi lecţii de sinteză, potrivit planului de consultaţii stabilit de Mi­nisterul Invățămîntului. N­ocivitatea c­umsecădeniei“ Omului contemporan II este, practic, imposibil să trăiască sin­gur, izolat. Oricare i-ar fi înde­letnicirea, el intră zilnic In con­­tact cu zeci de semeni de-ai săi: colegi de serviciu, prieteni, vecini etc. Aria acestor relaţii este foar­te largă, începind cu salutul cor­dial şi culminînd cu discuţiile a­­prinse, adeseori contradictorii, menite să elucideze fie o proble­mă profesională, fie o chestiune de viaţă. Contactul permanent dintre oameni presupune, totoda­tă, şi o cunoaştere reciprocă ; e, dacă vreţi, o obligaţie socială a fiecăruia de a-şi forma o părere despre tovarăşul lingă care lu­crează. Pentru că, la urma-urmei, atmosfera existentă la sinul unui colectiv nu este oare tocmai re­zultanta afinităţilor şi disensiu­nilor dintre membrii acestuia , s­tau de vorbă cu fostul şef de echipa al unui oare­care Dumitru Zamfir. II întreb: — Ați lucrat doi ani cu Zam­fir. —Ce fel de om era ? — Băiat bun, Conștiincios. Personal, n-am fost de acord cînd i s-a dat transferul. — De ce a plecat din între­prindere ? — Nu știu. O fi găsit in alta parte un loc mai cald. In gene­ral, știa ca se descurce, era isteţ ! Ii spun efi din acest punct de vedere se raşeala. Intrucit D. Zamfir executa la prezent o con­damnare de trei ani, pentru huli­ganism. Şi fiindcă interlocutorului meu nu-i vine sa creadă, mă simt nevoit sa-i relatez amănunţit la­­tîmplarea care l-a trimis pe fos­tul sau subaltern în boxa acuza­ţilor. Tot cautind un loc mai „cald“, Zamfir a rămas, la un moment dat, fără slujba. Si cum e greu sa umpli zilele cind n-ai cu ce, a început sa colinde prin etreiumi. Intr-o dupa-antiază, Împreuna cu doi amici de pahar, s-a gindit ca ce-ar fi sa se dis­treze pe seama călătorilor din troleibuze? Au urcat toţi trei in troleibuzul 86 şi unul din ei, mezinul grupului, s-a legat de conductoare. Zamfir nu s-a lasat nici el mai prejos şi a început sa­­fac­a curtea unei eleve de liceu, care era însoţita de părinţi. Ciţiva cetăţeni, indignaţi de com­portarea lor, au încercat sa-i po­tolească, dar huliganii au trecut la represalii. Conductoarea a fost lovita In cap cu o bara metalica, un bărbat în vîrstă — pălmuit, o femeie — îmbrîncita si împroş­cata cu trivialități. Jumătate de oră mai tîrziu, cei trei s-au trezit la miliție. — Bine Ie-a făcut ! exclama interlocutorul meu. Așa Ie tre­buie, dacă își beau mințile! Ii amintesc ca, pe vremea cînd era In subordinea lui, Zamfir a avut o atitudine insolenta fata de o tînără funcționara de la servi­ciul GT8. I s-a cerut atunci sa ia masuri împotriva acestuia, dar el, șeful de echipa, s-a străduit (si a reuşiti) sa muşamalizeze toata povestea. — Era la prima abatere. Am crezut ca o sa traga singur învă­țămintele cuvenite... — Nu știaţi ca mai fusese condamnat la şase luni închisoare pentru tentativă de viol ? — Ba da... Era la mijloc insă şi prestigiul colectivului. Zamfir Manele Auneanu (Continuare in pag. a 3 a) SCOATEREA DIN GRAFICUL DE CIRCULAŢIE A UNOR TRENURI DE SEZON Datorită scăderii afluenţei de pu­blic spre Litoral, începind de mîine, 13 septembrie, trenul accelerat 817 pe distanţa Bucureşti—Eforie Sud, cu plecarea din Gara de Nord la ora 9:03 şi trenul accelerat nr. 818 pe distanţa Eforie Sud—Bucureşti cu plecarea din staţia Eforie la ora 14,06, se suspendă. De asemenea, se suspendă, înce­­pând cu data de 17 septembrie, tre­nul accelerat 811/410 pe distanţa Bucureşti Băneasa — Mangalia, cu plecarea din gara Băneasa la ora 5,20 şi trenul accelerat 812/409 pe distanţa Mangalia — Bucureşti Bă­­neasa cu plecarea din Mangalia la ora 19,17. Trenurile respective circu­lau de la şi la Baia Mare. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, temperatura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri, în aer, a fost de 28 de grade, iar minima din cursul nopţii, de 15 grade. Timpul probabil de mîine. Vreme răcoroasă şi instabilă. Cerul, mai mult noros. Ploaie temporară. Vînt potrivit cu unele intensificări. Tem­peratura aerului: minima va fi cu­prinsă intre 14 şi 16 grade, iar maxima între 21 şi 23 de grade. Pentru zilele de 14, 15 şi 16 septem­brie . Vreme instabilă şi in răcire uşoară. Cerul va fi schimbător. Ploaie temporară. Vînt potrivit. Temperatura aerului in răcire uşoară. • Ultimele ştiri sportive • Echipa de fotbal a Ungariei va susţine, mîine, un meci amical, la Mar­silia, cu formaţia locală Olimpique. 9 După trei probe ale campionatu­lui mondial de pentatlon modern, pe primul loc In clasamentul general se află maghiarul Török cu 3 044 p, ur­mat de compatriotul său, Balczó, cu 2 942 p. 9 La Budapesta, intr-un concurs de atletism, Feher a ob­ținut, la aruncarea discului, 58,58 m, iar la lungime fe­mei, Kispal a fost notată cu rezultatul de 6,16 m.­­ In cadrul Jocurilor meditera­neene, Turcia a învins Libia cu 1-0 la fotbal, și tot Turcia a dispus de Tunisia, cu 3-0, la volei masculin. r . „Columna Iul Traian şi semnificaţia sa istorică“ Aceasta este tema simpozionului or­ganizat de Comitetul de cultură şi artă al oraşului Bucureşti şi Comitetul oră­şenesc U.T.C., care va avea loc vineri, 15 septembrie, la ora 19, în grădina Casei Centrale a Armatei (Brezoianu 31). Vor lua cuvintul prof. dr. docent Radu Vulpe şi Florea Bobu Florescu, şef de secţie la Institutul de istorie a artei al Academiei. In încheiere se vor prezenta un film artistic şi un docu­mentar. (In caz de timp nefavorabil, manifestarea va avea loc în sala de spectacole a C.C.A. (bd. Gh. Gheorghiu- Dej nr. 2). AGENDA Concursul • La secţia de pian au intrat în etapa a II-a următorii concurenţi : Frangois­e Joel Thiollier (Franţa), Ewa Synowiec (Polonia), Peter Müller (R.D. Germană), Cristina Ortiz (Brazilia), László Baranyay (Ungaria), Dan Grigore (România), Ti­­beriu Szász (România), Kiss Gyöngy (Ungaria), Radu Lupu (România), Stela Petrova-Dimitrova (Bulgaria), Ariene Portney (S.U.A.), Samuel Alumian (U.R.S.S.), Odile Poisson (Franţa), Joseph Alfidi (S.U.A.), Anatoli Ugorski (U.R.S.S.), Pascal Mahé-Rogé (Franţa). O­dată şi ordinea de prezentare a con­curenţilor în cursul zilei de miercuri la cea de a II-a etapă. Vioară : Jürgen Pils (R.D. Germană), Alexander Iliev (Bulgaria), Mariana Sîrbu (România), Gabriela Ijac (România). Pian: Francois- Joël Thiollier (Franţa), Ewa Synowiec (Polonia), Peter Müller (R.D. Germană), Cristina Ortiz (Brazilia), László Baranyay (Ungaria), Dan Grigore (România). Canto: Maria Slătinaru (România), Andreas Pobbig (R.D. Germană), Viorica Cortez- Guguianu (România), Eszter Kovács (Un­garia), Taisa Moroz (U.R.S.S.), Ionel Pantea (România), Judith Merrilyn Quinn (Anglia), Niculina Mirea (România). Manifestările Festivalului Ziua de miercuri 13 septembrie ne re­zervă din nou 3 manifestări de maxim interes • La ora 18, la Sala mare a Palatului, Isaac Stern, acompaniat de pianistul Alexander Zakin, susţine un recital a­­vînd în program­e Diaconia de Vitali, Sonata nr. 3 în la minor op. 25 de Enescu. Sonata In Mi bemol major op. 120 de Brahms şi Sonata nr. 2 în Re ma­jor op. 94 bis de Prokofiev.­­ La ora 20, la Opera română putem viziona baletul lui Mihail Jora „întoar­cerea din adîncuri” în regia şi coregra­fia lui Ol­eg Danovschi. Dirijor : Iosif Conta. Solişti : Alexa Mezincescu, Petre Ciortea, Valentina Massini.­­ La ora 21, în studioul de concerte al Radioteleviziunii, Antal Dorati dirijează primul său concert cu Filarmonica „George Enescu“, avind în program Suita a Il-a în Do major op. 20 de George Enescu, Concertul în mi minor pentru vioară și orchestră de Mendelssohn- Bartholdy (solist­a Ion Voicu) și Con­certul pentru orchestră de Béla Bartók. Simpozionul de muzicologie Mîine — a doua zi a Simpozionului d­e muzicologie „George Enescu“ — vor fi prezentate următoarele comunicări : .Manuscrise ale lui George Enescu în Biblioteca Congresului“ (Irving Lowens); ..Ideea ciclică in sonatele lui George Enescu“ (Sigismund Toduță) ; „Oedip de George Enescu şi problemele operei în secolul al XX-lea“ (Mihail Druşkin) ; „Particularităţi ale stilului vocal in creaţia lui George Enescu“ (Adam Bru­mann) ; „George Enescu şi cultura mu­zicală balcanică în contextul universal“ (Dimităr Zenghinov) ; „Principiul ciclic la George Enescu“ (Adrian Raţiu) ; „Conceptul modal în muzica lui George Enescu“ (Gheorghe Firea). Vizită la Conservator Ieri dimineaţa, membrii juriilor Con­cursului, ca şi alţi muzicieni ce parti­cipă la manifestările Festivalului, au făcut o vizită la Conservatorul „Ciprian Porumbescu". Gazdele au prezentat un program artistic, după care au urmat discuţii prieteneşti în legătură cu va­riate probleme ale invățămîntului mu­zical. • Manualele şcolare îşi aşteaptă elevii Peste cîteva zile încep şcolile! Evenimentul — consemnat in ca­lendarul lui septembrie cu majus­cule — va fi sărbătorit, în toată tara, pe măsura importanţei ce i se cuvine. Manualele şcolare au şi fost reparti­zate pe clase şi elevi, luîndu-şi locul, frumos stivuite, în partea dreaptă a fiecărei bănci. Cu toate acestea, Edi­tura didactică şi pedagogică a rămas datoare elevilor cu cîteva titluri d­e manuale, printre care se numără : Ana­tomia şi fiziologia omului pentru clasa a XI-a, Desenul pentru clasa a V-a, precum şi unele manuale de speciali­tate destinate elevilor liceelor indus­triale, agricole şi economice. Se pare că această datorie va putea fi achi­tată abia după în­ceperea cursurilor. In plus, la Depozi­tul de carte şcolară de pe str. Ion Ne­­culce nr. 83, se gă­sesc numeroase pa­chete cu manuale destinate şcolilor profesionale şi teh­nice, neridicate nici pînă în prezent, deşi aceste şcoli în­cep cursurile tot la 15 septembrie. Cau­za : neglijenţa fo­rurilor tutelare (de pildă, Ministerul Industriei Construc­ţiilor de Maşini), care n-au alocat la timp fondurile ne­cesare ridicării ma­nualelor. Aproape un milion şi jumătate de ma­nuale destinate ele­vilor din clasele I—XII au fost re­partizate pe clase şi bănei, unde vor po­posi, pînă la 15 sep­tembrie, cînd vor fi oferite, gratuit, elevilor bucureşteni La sfârşitul lunii sep­tembrie, în Sala mică a Palatului, va avea loc Congresul naţio­nal de cardiologie or­ganizat de Societatea de cardiologie din cadrul Uniunii Societăţilor ştiinţelor Medicale. De la Comitetul de organizare aflăm că este primul congres al cardiologilor din ţara noastră, şi că va reuni cadre de specialitate din toate regiunile ţă­rii. Din comitetul de organizare, la afară de acad. prof. dr. C. C. Iliescu, ca preşedinte şi acad. prof. dr. A. Mo­­ga, mai fac parte o se­rie de medici de pres­tigiu, cum sunt prof. dr. G. Bădărău (Iaşi), prof. dr. Şt. Hărăguş (Cluj), prof. dr. A. Păunescu-Podeanu, prof. dr. P. Teodorescu (Bucu­reşti) şi alţii. La Congres şi-au anunţat sosirea şi numeroşi oaspeţi de peste hotare printre care prof. I. Chavez (Mexic), Helen Taussig (S.U.A.), J. Le­­negre (Franţa), J. Le­­quine (Belgia), L. Gön­derein (Italia), P. Luki (Cehoslovacia), P. Du­­chosal (Elveţia), V. Ar­novlejik (Iugoslavia), G. Pikering (Anglia) şi alţii. Congresul va dezbate probleme de mare ac­tualitate, contribuind astfel la găsirea a noi metode de prevenire şi tratament a bolilor car­diovasculare. Cele trei referate principale ce vor fi prezentate la Congres se axează pe următoarele teme: „Tul­burări de ritm şi de conducere ale Inimii", „Intervenţii de chirur­gie generală la bolna­vii cardiovasculari” şi „Tulburări endocrine în etiologia şi evoluţia bolilor cardiovasculare“. Pe marginea acestor referate vor fi prezen­tate numeroase comu­nicări şi vor fi organi­zate două mese rotun­de care vor fi condu­se de acad. prof. dr. C. C. Iliescu şi acad. prof. dr. A. Moga. Organizarea unei a­­semenea importante ma­nifestări medicale, care se bucură de partici­parea a numeroase ca­dre de specialitate din 27 de ţări, se datoreşte nu numai vechii tradi­ţii a cardiologiei ro­maneşti ci, mai ales, realizărilor obţinute in acest sector, puternicei reţele de unităţi de specialitate care au luat fiinţă in ultimii ani, la ţara noastră. In prezent la afară de A.S.C.A.R.. Îşi desfă­şoară activitatea 4 sec­ţii de cardiologie la centrele universitare, 12 servicii de cardiologie la reşedinţe de re­giuni, 62 servicii de cardiologie la nivelul raioanelor, centrelor muncitoreşti şi localită­ţilor balneare. De ase­menea, funcţionează numeroase cabinete de cardiologie la reţelele de asistenţă medicală pentru copii, studenţi şi In întreprinderi In­dustriale. In toate a­­ceste unităţi lucrează sute de medici cardio­logi şi internişti, mulţi dintre ei bucurindu-se de un mare prestigiu nu numai la ţară, ci şi peste hotare. Intre 27 şi 30 septembrie are loc Congresul naţional de cardiologie

Next