Informatia Bucureştiului, februarie 1968 (Anul 15, nr. 4498-4522)
1968-02-14 / nr. 4509
artă -literatură - ştiinţă „TOPAZE" de MARCEL PAGNOL Răsfăţată de aplauzele a generaţii de spectatori, comedia lul Marcel Pagnol a colindat neobosită timp de patru decenii pe scenele lumii, a ţinut eroic afişul ani de zile, ba şi-a făcut chiar Intrarea pe platouri, lăsindu-se, cu o adorabilă vanitate, filmată în culori. Publicul românesc o acceptă cu simpatie, ca pe o prezenţă agreabilă şifamiliară. Cei mai vîrstnici o cunosc de pe, scenă, tinerii — cel puţin din filmul cu Peter Sellers, dacă nu din * Scenă din spectacol cu Gr. J. , Vasiliu Birlic, Ion Finteşteanu şi Valeria Nanei, emisiunile de teatru radiofonic. Şi iată, Naţionalul reaprinde acum, pentru domnul Topaze, luminile festive ale premierei. Evenimentul desprinde piesa lui Pagnol din categoria amorfă a lucrurilor pe care le ştiam fără să ne mai gîndim la ele, o singularizează şi ne-o apropie, ne obligă să-l explorăm, prin comparaţie, dimensiunile şi să-i fixăm locul într-un univers valoric. Iată de ce o reluare implică neapărat rigorile şi poate chiar ceva din aerul sever al unui examen. Revenind sub reflectoare, domnul Topaze trebuie să-şi asume riscul de a înfrunta un public care, pe parcursul a 40 de ani, şi-a revizuit nu numai croiala costumelor, ci şi deprinderile estetice. Omul din stat l-a aplaudat între timp pe Brecht şi Ionescu, pe Dürrenmatt, Osborne şi Albee, i-a citit, eventual, pe Beckett şi Wilder. Uitînd că l-a cunoscut altădată,el îl va privi pe eroul lui Pagnol cu ochi cercetători, pîndindu-i slăbiciunile şi semnele de oboseală. Ai îmbătrînit, domnule Topaze ? Nu, n-a îmbătrînit. Dialogul îşi păstrează prospeţimea şi hazul, savoarea personajelor n-a pălit. Bietul institutor modest şi naiv se conservă străin de realitate, în imperiul abstract al principiilor sale morale. Victimă a unei unanime trădări, el sfîrşeşte prin a-şi abandona iluziile, prin a-şi însuşi cinismul celor, din jur şi a-i înfringe, astfel, cu propriile lor arme. Dar dincolo de linia acestui destin, dincolo de satisfacţia pe care triumful Iul Topaze o procură spectatorului dispus să jubileze „cînd se face dreptate", piesa ascunde o tristeţe subterană, derivată dintr-un paradox. Utopia Iul Topaze nu e utopie decît privită strîmb, de pe poziţiile unei lumi rău alcătuite. In momentul cînd îşi ia revanşa asupra adversarilor săi, el le adoptă în fond optica, se reneagă, se confundă cu el, iar apoteoza lui nu e decit punctul de vîrf al resemnării. In acest sens ar fi fost posibilă demonstraţia, pornind de la aluzia străvezie conţinută în replică şi de la simetria limpede a construcţiei, de la intenţia nedisimulată cu care lecţia de morală din actul I se opune discuţiei cu Tamise, din final. Dar (eternul cuvînt al cronicarilor)... La 40 de ani de la naşterea piesei, şi anume în era experimentului teatral şi a omnipotenţei regizorale, C. Dinischiotu semnează direcţia de scenă a unui spectacol lipsit de entuziasm, care toceşte muchiile sarcasmului şi dilată ritmul pînă la talenti — un spectacol cu şerpuiri ce se risipesc fără direcţie precisă, fără a izbuti să prindă consistenţă prin structurarea în jurul unei idei. Privirea regizorului a alunecat, egal şi monoton, la suprafaţa caracterelor, renunţînd în mod inexplicabil la avantajul de a le lumina în profunzime şi de a stabili, corelaţii. Aplicată cu o ciudată consecvenţă, metoda rămîne valabilă şi pentru vedeta spectacolului, Interpretul atît de îndrăgit de public, marele actor care este Gr. Vasiliu-Birlic. Privat de un sprijin regizoral ferm, actorul nu izbutește să se dăruiască personajuluî, ci îl trage pe Topaze spre sine, sacrificînd, evident, ceva din precizia cu care dramaturgul își construise eroul. Birlic joacă, aşadar, magistral timiditatea comică şi disperarea lui Topaze, dar ratează cinismul, în care strecoară o undă de bonomie inoportună. Cu ceva mai multă iniţiativă, cu — să recunoaştem — mai puţine dificultăţi de rezolvat şi cu experienţa unor roluri asemănătoare din repertoriul românesc, Ion Finteşteanu reuşeşte o mască perfectă a demagogului, totodată respingătoare şi ridicolă. Pornind de la Topaze ca partitură de virtuozitate şi de la conflictul său cu Régis Castel-Bénac, regizorul optează pentru formula comodă a unui spectacol de solist. Restul distribuţiei se retrage cu resemnată discreţie într-un plan secund, motiv pentru care nu putem decît semnala eforturile de compoziţie ale lui Toma Dimitriu într-un rol, pentru el, de factură inedită — iar în ce-i priveşte pe Cristina Bugeanu, Marcel Enescu, Marian Hudac, Gh. Popovici-Poenaru, Miczura Arghezi şi I. Horaţiu, vom adăuga că se menţin în limitele unor apariţii onorabile. Neinspirate, lipsite de nerv şi ironie, Valeria Nanei şi Janina Tomescu traversează scena cu prezenţe decorative, fără să ne convingă că au pătruns semnificația acțiunilor pe care le execută. „Bătrînul" Marcel Pagnol ar fi meritat un spectacol mai tînăr... Adriana Rotaru Magdalena Popa a triumfat din Stări de vorba cu Magdalena Popa, prim-balerina a Operei române, la cîteva minute după sosirea avionului de pe ruta Paris-Bucureşti şi la trei zile de la transmiterea de către agenţia „France Presse“ a unui elogios comentariu cu privire la evoluţia balerinei române pe scena lui „Théatre des Champs-Elysees“. — Am petrecut mai bine de o săptămină la Paris, ca invitată a companiei „Grand Ballet Classique de France“. Am dat două spectacole cu „Gisselle“ și am apărut de două ori cu „Moartea lebedei“ în „Les soires des étoiles". Și de data aceasta am avut la Paris, un spectacole, o companie de calitate. Printre invitaţii celor două spectacole de gală se numărau şi balerina americană Rosella Hightower, precum şi cuplul maghiar Adele Orosz şi Viktor Róna. — Pentru a cita oară v-aţi aflat ca invitată în Franţa ? — Pentru a treia oară. Prima oară am fost în 1965 la Festivalul internaţional de dans de la Paris unde am primit „Steaua de aur“ pentru cea mai bună interpretare feminină. In primăvara anului 1966 am revenit şi am dansat pe scena Operei din Paris împreună cu Attilio Labisse şi Yvette Chauvirai, prim-balerini ai Operei pariziene... Şi acum, la începutul anului 1968... — Aţi reîntîlnit cunoştinţe ? — Evident. Aş pomeni mai întîi de Michel Bruel, prim balerin al companiei „Grand Ballet“ cu care am dansat în „Gisselle“ şi care mi-a fost partener în 1967, la Monte Carlo. L-am mai reîntîlnit apoi pe domnul Michel Descombay, directorul baletului Operei din Paris, creator de valoare. Am fost invitată de omul de artă francez să văd montat pe scenă, ultimul său balet „Bachus şi Ariande“, o creaţie modernă, un spectacol complex. Cunoscător şi simpatizant al băietului românesc, pe care l-a cunoscut chiar la noi acasă, mi-a făcut ci nou ci teva remarci interesante cu privire la arta interpretativă românească. — Cum au fost primite spectacolele ? — După părerea mea, favorabil. Deşi nu se cuvine să vorbeşti singur despre succesul tău, imi voi permite să dau doar un amănunt: la ambele spectacole, in urma îndelungatei insistenţe a publicului, a trebuit să repet „Moartea lebedei". Pentru a completa spusele Magdalene! Popa alăturăm citeva însemnări apărute in presa franceză despre spectacolele susţinute pe scena pariziană: „Această stea românească care a cucerit Întregul Paris dansând „Gisselle“, a făcut să bată toate inimile, duminică şi luni” („fantore“) . „Românca Magdalena Popa ne-a lăsat o viziune lirică a personajului din „Gisselle“, uşoară, precisă in variaţie expresivă — fără grimase — în interpretarea sa“ („Le Figaro“) . „Magdalena Popa a triumfat din nou, dînd dovadă de o siguranţă impecabilă şi de o uşurinţă romantică incomparabilă“ („Combat“). C. R. DESPRE textele de muzică uşoară, despre primitivismul şi paupertatea poetică a unora dintre ele, s-a scris nu o singură dată. S-ar cuveni să remarcăm, cel puţin în filmele noastre muzicale, efortul literar revendicat de auditoriul incomparabil mai larg, de sute de mii şi milioane de spectatori, pe care-i asigură, într-un scurt răstimp, cinematograful. (De altfel, acest avantaj moral se traduce nemijlocit în avantaje materiale pentru autorul de texte...) Este surprinzător să întîlneşti, totuşi, în ultimele producţii ale studioului „Bucureşti“, versificaţii convenţionale ca acestea, extrase din nuvela Aterizare forţată (episodul regizorului Horea Popescu în filmul De trei ori Bucureşti): Un gînd frumos / armonios (!) / Mă poartă iar/hoinar ■ am ! Oraş cu flori / Bucureşti / Tu ai grădini / Ca-n poveşti... Intr-adevăr poveşti! Rudimente de idei şi imagini, roase de timp şi de uzură, desprinse de orice conţinut a căror paupertate intelectuală este decepţionantă. Ce să mai spui despre laborioasa „operă poetică“ semnată de textierii Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, pentru filmul lui Cezar Grigoriu, împuşcături pe portativ? Spicuim de pildă: Simt că mă-nhaţă o nebunie / O nebunie ce n-ai văzut / O, fără ea, adio la viaţă! / Mai bine mor! De-acuma sunt pierdut... Dacă asemenea versuri ţin poate de parodia pe care se pretinde că filmul o vizează, să ne referim la alte texte din film, mai „serioase“, ca de pildă la „Raţa“ ! Dansul Raţa este minunat „ Hai, dansaţi-l şi voi / Ritmul minunat şi sincopat / Este simplu, vioi...“ Atît este de flagrantă lipsa efortului de invenţie al textierilor, încît la distanţă de un vers ei îşi pot îngădui să nu găsească alt adjectiv decît acelaşi universal „minunat“, utilizat cinei cuvinte mai Ş-A, LA, LA, LAAA! ŞI SECRETUL POEZIEI... în urmă. Sau aceste „versuri“, atribuite formaţiei Sincron : Iubita mea e muzicaaa / De ea mi-e plină inimaaa / Şi cînd pornesc la braţ cu eaaa / Lumea e-a noastră ş-a la laaa !!! Acest „Ş-a la laaa“, final, care face — fără îndoială — „şarmul“ textului a fost, pe semne, descoperit în urma unor epuizante combinaţii de sunete. De altfel, în textele cîntecelor acestui din urmă film, asemenea inovaţii lingvistice abundă, şi am putea cita, din memorie : „Du, ru, du, ru, du, du du“ (din cîntecul sugestiv intitulat „Hop-şa şi la, la, la!“) sau „Lai, lai lai lai, lai lai“ (din „Bonjour Bucarest“). Ai rîde, dacă nu ţi-ai aminti că pentru aceste originale construcţii onomatopeice, există autori privilegiaţi care încasează mii şi mii de lei de la prea generoasa casierie a studiourilor Buftea. In treacăt fie spus, sumele acestea se apropie de onorariul obişnuit pe care-1 primeşte un poet pentru o prestigioasă plachetă de versuri. Să fim bine înţeleşi. Nu cerem neapărat revizuirea tarifelor în vigoare, ci ridicarea ţinutei artistice a textelor muzicii de film corespunzător retribuţiei acordate. Dar aici intervine exigenţa comanditarului. In cinematografie, de ţinuta literară a cîntecului nu poate răspunde numai compozitorul! Textele trebuie să fie acceptate sau nu de către autorii filmului, ele integrîndu-se în ţinuta generală a acestuia. In cazul discutat — la împuşcături pe portativ — textele citate reprezintă gustul poetului Dimos Rendis, scenarist şi redactor al studioului, şi al regizorului, Cezar Grigoriu. în legătură cu acest film, ar mai fi de adăugat ceva. Cîntecele „Bonjour Bucarest“ şi „Hopşa şi la, la, la“ poartă semnătura lui Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, ca autori ai unor versuri care nu se cîntă, pentru că ele figurează în film şi în partitură numai cu textul străin, a cărui „versiune“ este datorată lui Nancy Holloway. In ce privește însă versiunea originală, românească, n-am putut-o găsi. Din spusele regizorului Cezar Grigoriu rezultă că ea s-ar fi mărginit la „ideea“ pe care textierii ar fi sugerat-o solistei americane. Rămîn însă două lucruri neclare : dacă cei doi textieri au avut idei pentru textele lui Nancy Holloway, de ce n-au dispus şi de idei pentru textele proprii, evitate în limba română ? Şi, în al doilea rînd, pe partitura celor două cîntece rămîne scris, negru pe alb: „versuri de Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu“. Unde se află aceste „versuri“ ? De ce nu apare forma originală printre documentele de lucru ale filmului ? T. Caranfil Curs de limba en- 17.30 gleză (lecția a 3-a). ■ ■— 17.58 Sumarul zilei. 18.00 telecronica economica. CAZUL CELOR 1 200. 18.30 Pentru copil. Ala-bala. Călătorie muzicală. 19.00 STUDIOUL PIONIERILOR. 1Q TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletinul 1,1 11 meteorologic. 20.00 Album Urle : Ion Minulescu. 20.15 TRANSFOCATOR. .. TELECINEMATECA . 20.45 IUBIREA LOR“. Film artistic cu Bette Davis si Charles Boyer. 23.10 JOCURILE OLIMPICE DE IARNA. Patinaj artistic : proba de figuri libere — perechi. 24.00 TELEJURNALUL DE NOAPTE. MOZAIC Actualităţi stil 1968 Am asistat, în cursul anului trecut, la multe transmisiuni în direct ale evenimentelor interne sau internaţionale. Şi asemenea precedente obligă , obligă nu numai la repetarea performanţelor cunoscute, ci şi la lărgirea ariei evenimentelor care pot fi transmise în direct. Săptâmînal dacă nu chiar zilnic are loc pe tărîm industrial, cultural-artistic ori ştiinţific un eveniment de o deosebită însemnătate despre care aflăm de regulă în cursul telejurnalelor ; primim, de obicei, o ştire finită, care consemnează consumarea evenimentului. Avem totuşi posibilităţi certe de a fi la faţa locului şi a transmite pe viu atît evenimentul în sine cît şi emoţia oamenilor implicaţi. Efectul psihologic asupra telespectatorilor este simţitor altul în acest caz : imagine şi mai convingătoare, emoţii trăite simultan de toată lumea, calitatea superioară a memorării etc. Evident, promptitudinea de care vorbim nu se împacă întotdeauna cu orarul prestabilit al programelor ; va fi necesar să întrerupem timp de mai multe minute o emisiune pentru a face loc transmisiei în direct. Dar nimeni nu va obiecta. Condiţiile acceptării unanime vor fi calitatea, ineditul, popularitatea şi însemnătatea evenimentelor ce urmează să interfereze programul obişnuit. „A douăsprezecea noapte“ Societatea britanică de televiziune ATV plănuieşte să realizeze un film după „A douăsprezecea noapte“ de W. Shakespeare (color și alb-negru). Va fi cea mai costisitoare montare a unei piese de teatru din istoria televiziunii britanice : 200 000 lire sterline. Cit costă un serial? Revista „The Stage and Television To Day” publică niște costuri estimative ale cîtorva seriale mai cunoscute : astfel, „Robin Hood“ ar fi costat la timpul turnării sale circa 19 000 lire sterline episodul ; la început, un episod din serialul „Sfîntul“ costa 30 000 lire, iar în prezent, se apreciază că , cheltuielile s-ar fi ridicat la 50 000 lire. Un episod din apreciatul serial „The Prisoner“ ar costa 75 000 lire episodul etc. CIRCULAŢIA SINGELUI LA FAT Cercetări interesante întreprinse de studenţi Aflate în actualitate, problemele de cardiologie înscriu şi cercetări privind implicaţiile biofizice, anatomice, fiziologice şi fiziopatologice ale circulaţiei sanguine intrauterine. Astfel, în cadrul institutului medico-farmaceutic din Bucureşti, au fost întreprinse o serie de studii amănunţite şi cercetări originale în domeniul hemodinamicii, de către doi studenţi Dan Riga şi Sorin Riga, din anul III al Facultăţii de medicină generală, care au îngemănat învăţătura cu pasiunea pentru cercetarea ştiinţifică, demonstrînd în final — contrar părerii unanim acceptate în tratatele clasice a existenţei unei circulaţii amestecate, turbulente, la fetus, — o circulaţie laminară, ordonată, în lame concentrice, a sîngelui venos şi a celui arterial. Cercetările au pornit de la consideraţia că sîngele este un biofluid eterogen cu proprietăţi particulare de vîscozitate şi densitate, cît şi de la faptul că există un mod specific ce caracterizează circulaţia sanguină (automatism, vasomotricitate etc ). In acelaşi timp calibrul redus al sistemului vascular, la fetus, la vasele mari — aortă şi venele care — avînd dimensiunile arterelor mijlocii ale adultului, fac ca circulaţia laminară să se poată desfăşura în condiţii optime la aceste diametre. De altfel, numărul mare de globule roşii existente în mod normal la făt, 6,3—8 milioane, faţă de 4,5—5 milioane la adult, determină o vîscozitate mărită a sîngelui care, prin fenomenul de turbulenţă, de amestec, ar ajunge la valori patologice. Coroborînd principiile fizice şi biofizice cu aspectul anatomic al problemei, concluziile duc la o nouă orientare asupra întregii desfăşurări a proceselor fiziologice legate de circulaţia sanguină intrauterină, demonstrîndu-se că la embrion şi la fetus deşi în acelaşi vas circulă şi singe arterial şi singe venos simultan, circulaţia sanguină se desfăşoară ordonat, laminar, lipsită de vibraţii, ceea ce corespunde unei cheltuieli minime de energie. Importanţa cercetărilor constă în găsirea explicaţiilor reale la unele manifestări clinice ca : trilogia Fallot sau tetralogia Fallot ce se datoresc persistenţei postuterine a comunicaţiilor arteriovenoase, defecte septale, persistenţa canalului arterial totale — ce produc tulburări ale circulaţiei sanguine la noul născut prin amestecul sîngelui din cele două circulaţii — arterială şi venoasă — şi o serie de alte fenomene patologice determinate de intrarea in funcţie a plăminilor şi a tubului digestiv după naştere la copiii care posedă malformaţii cardiace. Putem spune că rezultatele acestor cercetări lărgesc spaţiul studierii patologiilor la făt, patologii de care sunt legate o seamă de boli ereditare şi congenitale ale aparatului circulator, ce pot avea urmări foarte grave la noul născut, P. Spira m _ „MIST»“ ! ÎNCEPE SĂ SE DEZLEGE? In urma anchetei apărute în ziarul nostru la 24 ianuarie a.c. sub titlul „Misterul băilor termale de la blocul OD 3 se cere de urgenţă dezlegat“, întreprinderea de administraţie locativă a raionului 16 Februarie ne-a răspuns : „Instalaţiile sanitare din subsolul tehnic al blocului OD-3 care sunt în întreţinerea întreprinderii noastre au fost verificate în întregime, înlăturîndu-se defecţiunile. In urma acestor verificări s-a constatat că infiltraţiile din camera elevatorului situată la subsolul acestui bloc nu se datoresc instalaţiilor sanitare interioare. Prin adresa nr. 1164/25.1.1968 am făcut cunoscut I.C.A.R.-ului să ia măsuri pentru studierea cauzelor care provoacă infiltraţiile şi să procedeze la înlăturarea lor, deoarece apa se scurge în imobil din direcţia conductelor de alimentare şi canalizare exterioară. în prezent, sectorul 11 I.A.L. procedează zilnic la evacuarea apei cu electropompele pînă la înlăturarea definitivă a infiltraţiilor“. N.N. Aşteptăm şi răspunsurile I.C.A.R-ului şi I.D.G.R.-ului Nădăjduim că ele nu vor intîrzia prea mult şi vor avea darul să vină cu noi elemente, capabile să elucideze în cele din urmă „enigma“ lui OD-3. IUBI» Răspunsuri la semnalele ziarului.__ După calendar legumicultorii sunt în plină campanie, după activitate — nu! Sub acest titlu, am publicat în ziarul din 30 Ianuarie un articol despre unele neajunsuri în pregătirea campaniei legumicole. După cîteva zile, conducerea Uniunii orăşeneşti Bucureşti a cooperativelor agricole de producţie a convocat o consfătuire, la care au fost invitaţi preşedinţii şi inginerii cooperativelor agricole de producţie, precum şi reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor care concură la pregătirea producţiei legumicole din acest an. In consfătuire au fost analizate cauzele care au dus la lipsurile semnalate şi s-au stabilit măsuri pentru înlăturarea lor. Bunăoară, în cuvîntul său, reprezentantul Bazei de aprovizionare a arătat că depozitele au fost aprovizionate cu noi cantităţi de materiale, (araci pentru legume, folii de polietilenă, rafie etc.) şi i-a invitat pe cooperatori să se prezinte pentru a le ridica. Din partea Ministerului Economiei Forestiere, cooperatorii au primit asigurări că toate cererile de materiale vor fi onorate integral. De altfel, în acest sens ministerul a emis şi un ordin : pînă la 15 februarie va fi livrată întreaga cantitate de lemn pentru construcţii rurale, iar pînă la 29 februarie cea de cherestea. Au fost luate, de asemenea, măsuri ca materialele să întrunească calităţile cerute. Pentru o mai mare operativitate s-a recomandat cooperativelor agricole de producţie să trimită delegaţi la unităţile forestiere din regiunea Bucureşti, la care au repartiţii, pentru a ridica lemnul „C.R.“ din stejar şi salcîm, acesta existînd în stocuri suficiente. Consfătuirea a scos în evidenţă şi alte aspecte privind pregătirile în vederea asigurării recoltei de legume. A reieşit că, deşi există evidenţe privind stadiul aprovizionării cu materiale, datele existente la diferite foruri nu corespund între ele. Este necesară punerea de acord a acestora, o mai exactă și operativă informare, pentru a se crea premisele unor măsuri prompte și eficiente. ■illl■llll■llll■illl■IIIIMIí:l■!l!l■l!ll■llll|illll■llll■ill■l!!IKî G= i GI i Ii T axi... taxi... In urma revenirii noastre cu privire la ancheta „Taxi... Taxi...“ publicată în nr. 4469 al ziarului, I.T.B., a trimis redacţiei un răspuns detaliat. Reţinem din adresa primită preocupările conducerii întreprinderii în vederea înlăturării deficienţelor semnalate precum şi importanţa cîtorva dintre măsurile luate în scopul îmbunătăţirii deservirii călătorilor cu mijloace de transport rapide. Am fost informaţi că s-au montat în Gara Basarab şi în staţia G.F.R. 16 Februarie pancarte cu indicarea numerelor de telefon şi a modului de obţinere a taximetrelor prin comenzi telefonice. In acelaşi timp, dispeceratul central, de curînd organizat, ca şi dispeceratul special din Gara de Nord vor dirija autovehiculele solicitate către aceste puncte. In scopul cunoaşterii de către şoferi a orelor de solicitare a taximetrelor în gări, s-a distribuit fiecărui conducător auto „mersul trenurilor“. O măsură care îşi va dovedi după părerea noastră utilitatea este şi aceea a reorganizării corpului de control din cadrul I.T.B. Pînă acum gospodăria de camioane şi taximetre nu avea un organ propriu de control, această activitate fiind suplinită de controlorii de pe liniile de autobuze şi tramvaie. Cum preocupările lor pentru buna dirijare a acestor vehicule le răpea întregul timp, taximetrele rămîneau propriu zis fără nici o asistenţă. Interesant considerăm şi studiul pe care îl întreprinde I.T.B. în direcţia creşterii răspunderii şi cointeresării materiale a şoferilor de pe taximetre, unde se preconizează introducerea sistemului de salarizare pe bază de remiză. Actualul regulament de funcţionare care prevede realizarea unui venit minim pe kilometru rulat determină pe unii şoferi să adopte, în anumite situaţii, rezerve faţă de cursele scurte şi faţă de cele care nu le asigură clienţi la întoarcere. In ceea ce priveşte rezolvarea problemei cărăuşiei publice clandestine efectuate de unii conducători auto proprietari de autoturisme, am reţinut faptul că serviciul circulaţiei din D.M.C. şi-a declinat competenţa în favoarea secţiei financiare a S.P.C.B. şi că aceasta, la rîndul ei, a anunţat că nu are atribuţia rezolvării unor asemenea situaţii. întrebăm atunci Comitetul executiv al S.P.C.R. şi conducerea Direcţiei Miliţiei Capitalei ! Cui revine sarcina înlăturării unor activităţi ilegale care provoacă daune statului ? ! IKBI'.WUlI H N UGUIi ||l!l■IIi!■llll■l!!l■ll!l■!ll!■ll!l■ll!l■ teatru SPECTACOL EXPERIMENTAL DE OPERA ŞI BALET — Opera Română, tel. 16.48.20, ora 19.30. CONTESA MARITZA (Cleopatra Melidoneanu, Anton Negoiţescu, Constanţa Cîmpeanu. Dirijor : C. Rădulescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. ROMEO ŞI JULIETA (Silvia Popovici, Ion Caramitru) — Teatrul naţional „I.L. Caragiaie“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30. Jocul adevărului (Gr. vasiliu Birlie, Lazăr Vrabie, Coca Andronescu) — Teatrul naţional „I.L. Caragiaie”, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. OPINIA PUBLICA (Radu Beligan, Marcela Rusu, Ion Lucian) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. LIVADA CU VIŞINI (Clody Bertola, Ştefan Ciobotăraşu, Fory Etterle) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. COMEDIE PE ÎNTUNERIC (Ştefan Bănică, Mariela Petrescu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. RICHARD II (Victor Rebengiuc, Ionescu-Gion, Olga Tudorache, Corina Constantinescu) — Teatrul Mic, tel. 14.70.81, ora 20. ACEST ANIMAL CIUDAT (George Constantin, Gilda Marinescu) — Teatrul „C.I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. ABSENŢA UNUI VIOLONCEL (Migri Avram Nicolau, Val Săndulescu) — Teatrul „C.I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20. INTILNIRE LA SENSIS (Doina Tamaş, George Bănică) — Teatrul „Barbu Delavrancea“, tel. 12.94.23, ora 19.30. TOATE PINZELE SUS (Ion Lucian, Septimiu Sever) — Teatrul „Ion Creangă”, tel. 12.85.56, ora 16. PAPUCIADA — Teatrul Ţăndărică, sala din cal. Victoriei 50, tel. 15.23.77, ora 17. VRĂJITORUL DIN OZ — Teatrul Ţăndărică, sala din str. Academiei 28—30, ora 17. SCANDAL LA BOEMA (Gică Petrescu, Doina Badea; dansează Doina şi Cornel Patrichi) — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30, varietăţi .68 (Stela Popescu, Ilinca Cerbacev) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. ANSAMBLUL CIRCULUI MARE DIN MOSCOVA — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 20. SEARA DE CVARTETE — Sala mică a Palatului, ora 20. Cinema PREMIERE INNORARE TRECĂTOARE - Victoria (16.28.70) — 9.30, 12,15, 15, 17,43, 20,30. MOARTEA DOPA CORTINA - Capitol (16.29.17) — 9. 11,15, 13,30, 16, 18,30, 20,45. Sala Palatului (15.73.72) — 19.30. RĂZBOI ȘI PACE (seriile I şi D) — Cotroceni (13.62.56) — 14.30, 19. DRAGOSTEA UNEI BLONDE — Union (13.49.04) — 15. 16.30, 18.30, 20.30. TOM JONES - Doina (16.35.38) — 12. 15.30, 18. 20,30. UN BARBAT ȘI O FEMEIE — Melodia (12.01. m — 6.45, 11. 13.30, 16, 18.30, 20,45. Modern (23.71.01) — 9. 11.15. 13.30. 16. 18.30. 21 BILLY MINCINOSUL — Central (14.12 24) — 9. 11. 13.15. 15.45. 18.15. 20.45. OCOLUL — Ferentari (23.17.50) — 15.30. 18. 20.30. CAPCANA — Patria (11.86.25) — 9, 11.30. 14. 16,30. 19. 21.15: Festival (15.63.84) — 8,30, 11, 13,30, 16, 18,30. 21 ; ROBU — Griviţa (17.08 68) — 9.30, 11,30, 13.30, 15,45, 18.15, 20.50. O SUTA UNU DALMATIENI — Bucegi (17.05.47) — 9. 11.15, 13,30, 16, 18,15, 20.30. JOCURI NESCHIMBATE — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18. 20 30 . Pacea (31 32.52) — 15.45, 18. 21.15. PROFESORUL DISTRAT — Moşilor (12.52.93) — 15.30, 18. 20,30. SALUT KENIA - FLORA AUSTRALIANA — ANATOLIA OSPITALIERA - ÎNCERCĂRI — FETITA SAU BAIAT — FEREASTRA — Timpuri Noi (15.61.10) 9—21 în conţi..oare. ÎMPUSCATURI DEPORTATIV — Republica (11 03.72) — 9.30. 11.45, 14, 18 45, 19, 21,15 . București (15.61.54) - 9. XI. 13. 15. 17. 19. 21. Di TREI ORI BUCUREȘTI - Feroviar (16.22.73) — 9. 11,15. 13.30 16. 18.30 21 . Floreasca (33 29 71) - 9. 11,15. 13.30. 16. 18.15. 20.30. VALETUL DE PICA — Luceafărul (15.87 67) — 9. 11,15. 13.30. 16. 18.30. 20.45. LORDUL DIN ALEXANDERPLATZ -Lumina (16 23 35) — 9—15.45 în continuare, 18.15, 20,45. ÎNCERCUIREA — Excelsior (18.10 88) — 9. 11.15. 13.30. 16. 18.15 20 30 . Aurora (35.04 66) - 9. 11.15. 13.30. 18. 18.15. 20.80. CIND TU Nu EŞTI înfrăţirea între popoare (17.31 64) — 15.17,30, 20 . Volga (11,91,26) — 10* 12* 14. 16,15. 18,30. 20,45. UN NABAB MAGHIAR — Buzesti (15.62.79) — 15.30. 18. 20.30 . Giulesti (17.55.46) — 15.30. 18. 20.30. MARELE RESTAURANT — Dacia 06.26.10) — 8—15 în continuare* 17* 19. 21. CINE CĂLĂRESTE UN TIGRU — Unirea (17.10.21) — 16. 18.15* 20.30. O FATA FERICITA — Ura (31.71.71) — 15.30. 18. 20.30. ESCROC FARA VOIE — Drumul Sării (31.28.13) — 15. 17,80. 20 . Arta (21.31.86) — 11.15, 13,30. 15.45, 18.15. 20,30. CEA MAI LUNGA NOAPTE — Cringasi (17.38.81) — 15.30. 17.45. 20. ZECE NEGRI MITITEI — Popular (35.15.17) — 15.30. 18, 20,30. REÎNTOARCEREA lui surcouf — Munca (21 50.97) — 14. 16, 18,15. 20,30. DOSARUL XII — Cosmos (35.19.15) — 14.30. 16.30, 18,30. 20,30. RĂZBUNĂTORII — Flacăra (21.35.40) — 16, 18,15, 20,30. TESTAMENTUL INCASULUI — Viitorul (f.48.03) — 15,30, 18, 20,30. CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — Vitar (21.39.82) — 15.30, 18. 20,30. CORIGENTA DOMNULUI PROFESOR — Progresul (23.94 10) — 15.30, 18. 20.15. * D (Urmare din pag. I) uitat însă un amănunt: însoţind maşinile încărcate cu materii prime sau produse finite, Florescu devenea, automat, ţnînuitorul Iar, situaţie de care, de altfel, a profitat cu prima ocazie ce i s-a oferit. Exemplul acesta, ca şi multe altele, constituie o dovadă. In plus că nu trebuie trecută cu vederea nici una din posibilităţile care, la un moment dat, ar putea deveni o breşă în apărarea avutului statului dacă lipsa de supraveghere a unui încărcător de materiale poate avea asemenea consecinţe, cu atît mai gravă apare situaţia ce a făcut obiectul dosarului nr. 662/1967 judecat la tribunalul raional V. I. Lenin. Fostul condamnat Ion Aldea este angajat în funcţie de contabil la una din administraţiile I.A.L. din acelaşi raion. La scurt timp, Aldea este descoperit că a încasat în locul casierelor, de la mai mulţi cetăţeni, suma de 600 lei, în schimbul unor chitanţe de mînă, uitînd să depună banii. In loc să recurgă la măsuri radicale, conducerea întreprinderii — animată de un umanism greşit înţeles — îl transferă la administraţia nr. 8 din Drumul Taberei, în aceeaşi funcţie. Urmarea! Profitînd de lipsa de control a administratorului Gh. Mateescu, de co Pe calea Victoriei, cam prin dreptul străzii 13 Decembrie, un sfat de o incontestabilă valoare îşi atrage atenţia, cu litere de neon, de deasupra unui bloc : „Tricotaje din felon, mătase, bumbac. Practice, utile". Remarcabil la această reclamă este, înainte de toate, faptul că ne spulberă îndoielile cu privire la materia primă din care se fabrică tricotajele. Nici din sticlă, nici din mere pădureţe, ci din felon, mătase, bumbac... Alteori, „sufletul comerţului" ne învaţă cu altruism să ne apărăm de frig cu ajutorul mănuşilor şi fularelor. Va să zică, dumneata, care credeai pînă RECIDIVA moditatea şi naivitatea casierelor Elena Mehedinţeanu şi Angela Segheş (care îi încredinţează încasările zilnice pentru a le depune la C.E.C., deşi prin obligaţiile de serviciu aveau datoria să efectueze personal această operaţie), Aldea îşi însuşeşte, prin falsuri, numai în cîteva luni, suma de 28 000 lei. Epilogul Aldea a fost condamnat pentru delapidare, iar cele două casiere — pentru neglijenţă în serviciu, toţi trei fiind solidari la plata despăgubirilor civile. Un adevărat record în materie de superficialitate a fost înregistrat la Filiala regională Bucureşti a Asociaţiei crescătorilor de albine, unde a fost angajat în funcţia de contabil şef un triplu condamnat pentru furt şi înşelăciune în dauna avutului obştesc. Beneficiind de graba dovedită de această Instituţie în completarea unui post rămas vacant şi de referinţele arhilaudative pe care i le-a dat întreprinderea de unde s-a transferat, lată-l pe „lup“ (Constantin Poţincu), ajuns din nou pe post de „baci“, funcţie care l-a înlesnit Încă o dată accesul la buzunar a statului. IN LOC DE CONCLUZII reproducem opiniile judecătorului NICHITA JEANDEDOLJ, de la tribunalul raional Tudor Vladimirescu : — Deşi fiecare dintre dosarele penale în care e vorba despre delapidatori-recidivişti, cuprinde aspecte concrete, particulare, toate au o trăsătură comună . In afară de acuzaţii din boxă, contribuţii mai mici sau mai mari au şi cel din colectivul în care s-a produs infracţiunea. Nu trebuie uitat că procesul reeducării foştilor delincvenţi nu se termină in ziua în care au sfîrşit detenţiunea. El continuă mult timp în întreprinderea, instituţia sau uzina unde au fost reîncadraţi. Dacă în noul loc de muncă domneşte o atmosferă în care exigenţa faţă de Îndeplinirea sarcinilor se îmbină cu respectul pentru avuţia obştească, apariţia recidivei devine, practic, imposibilă. Din păcate, aşa cum se potvete constata şi din exemplele relatate mai sus. In unele locuri climatul însuşi invită uneori la recidivă. Pentru că superficialitatea, comoditatea şi abdicarea de la exigenţă creează tocmai acele fisuri prin care râu intenţionatul pătrunde pe calea unei noi infracţiuni. Dacă pe banca acuzaţilor ajung, firesc, indivizi obişnuiţi cu câştigul fără muncă, primindu-şi pedeapsa binemeritată, printre martori se află, adesea, mulţi dintre cei care nu au ştiut sau nu s-au priceput să gospodărească şi să protejeze valorile morale şi materiale încredinţate, deveniţi, într-un fel sau altul, complicii lor morali. Aceștia din urmă, e adevărat, nu contravin prevederilor codului penal dar încalcă legile nescrise ale eticii cetăţeneşti. Absurdul cotidian Sufletul comerţului acum că de frig te fereşti prin intermediul ventilatoarelor şi lamelor ei e ras, poţi mulţumi reclamei că te-a scos din încurcătură. Şi alte multe adevăruri, redactate în genul truismelor rostite de profesorul dintr-o celebră schiţă a lui Cehov, fac deliciul reclamei. Totalmente dezinteresat, propun spre omologare şi alte mostre în spiritul celor de mai sus : „Pentru a ajunge la Vaslui, folosiţi trenul, automobilul, căruţa sau zepelinul". „Vreţi să beţi ceai dulce? Puneţi în ceaşcă trei linguriţe cu zahăr jos". Ţin la dispoziţia celor interesaţi alte 500 (cinci sute) de asemenea idei. Pentru un eventual concurs de competenţă şi originalitate... S. H. • Miine la ora 19:30, în sala cinematografului „Central“ (bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej, 2) are loc o masă rotundă pe tema „Transplantările de organe — mare cucerire ştiinţifică a epocii noastre“. La discuţiile conduse de prof. univ. dr. docent Emil Crăciun — membru corespondent al Academiei, participă prof., univ. dr. docent I. Th. Riga — laureat al Premiului de Stat, dr. docent Tiberiu Ghiţescu, dr. Exacustodian Păuşescu. Urmează filmul artistic „Călătorie fantastică“.