Informatia Bucureştiului, septembrie 1968 (Anul 16, nr. 4679-4703)

1968-09-11 / nr. 4687

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNII-VA­ INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVI-IIa 46871 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 11 sept. 1968 ■WPP" în întreprinderile sectorului 3 Consumurile de materii prime şi materiale pot fi reduse în sectorul nostru se află întreprin­deri din cele mai diverse ramuri de activitate. In cadrul acestora, pentru realizarea produsului finit, sunt nece­sare mari cantităţi de metal, lemn, textile şi alte materii prime şi mate­riale. Aş vrea să precizez, de la bun început, că in structura­­preţului de cost al produselor realizate de între­prinderile noastre, materiile prime şi materialele au o pondere de circa 70 la sută. Este deci uşor de înţeles de ce în fiecare fabrică sau uzină se des­făşoară o activitate intensă ca, paralel cu îndeplinirea exemplară a sarcini­lor de plan şi îmbunătăţirea calităţii produselor, să se reducă substanţial consumurile de materii prime şi ma­teriale. Preocuparea existentă în a­­ceastă direcţie s-a soldat, pînă în prezent cu rezultate, după părerea mea bune. De ajuns să amintesc în acest sens că în bilanțul din prima jumătate a anu­lui, pe întregul sector, s-au înregistrat economii suplimentare la prețul de cost în valoare de 28 milioane lei, planul de beneficii fiind depăşit in aceeaşi perioadă cu 27 milioane lei. Care au fost, pe scurt, factorii care au determinat aceste economii? Relev in primul rînd faptul că în multe în­treprinderi comitetele de direcţie, cu sprijinul organizaţiilor de partid," au­­ iniţiat studii aprofundate asupra "posi­bilităţilor existente şi au întocmit, pe baza acestora, planuri concrete de mă­suri tehnico-organizatorice, vizînd sta­bilirea judicioasă a normelor de con­sum şi a consumurilor specifice, ca şi modul concret în care trebuie ac­ţionat pentru ca la fiecare loc de mun­că, pentru fiecare produs realizat la un înalt nivel calitativ, să se folosea­scă o cantitate cît mai mică de materii Ing. Barbu Petrescu secretar al Comitetului de partid al sectorului 3 prime și materiale. Au fost astfel pre­văzute măsuri cu privire la reproiec­­tarea și modernizarea unor produse, înlocuirea metalului cu materiale plas­tice, folosirea unor metode şi tehno­logii care să asigure eliminarea rebu­turilor, a adaosurilor de prelucrare şi a deşeurilor de la debitare, aprovizio­narea cu materiale prevăzute, asigura­rea respectării normelor de­ consum ş.a.m.d. Iată numai două aspecte concrete în această direcţie. La uzina Electroapara­­taj ansamblul de măsuri vizînd repro­­iectarea constructivă şi tehnologică a unor produse determină ca în acest an consumul total de metal prevăzut prin normare să fie redus cu 4,7 la sută. Numai prin reproiectarea carcasei şi cuvei de la un anumit tip de între­rupător, se economisesc anual 20 tone de metal, iar prin înlocuirea carcasei şi a capacelor din metal cu bachelită la­ unele contactoare, se economisesc anual 122 tone de metal. La uzina „23 August“ preocuparea pentru reproiecta­rea şi modernizarea unor produse s-a împletit cu grija pentru extinderea u­­nor procedee ca turnarea în cochi­e, forjarea în matriţe etc. Reproiectarea constructivă a determinat, în condiţiile menţinerii greutăţii produsului, sporirea puterii locomotivelor mici de la 120 la 250 H.P. Această îmbunătăţire deter­mină realizarea unei economii de cir­ca 100 kg. metal pe H.P. Trebuie să spunem, însă, că deşi s-au obţinut pînă acum rezultate bune, în majoritatea întreprinderilor din sector mai sunt rezerve nefolosite. Depista­rea şi activizarea acestor rezerve trebu­ie să se afle permanent în atenţia co­mitetelor de direcţie ale întreprinde­,­rilor. Există astfel destule fabrici şi uzine unde consumurile specifice sunt în mod nejustificat depăşite. La între­prinderea Metalurgica de pildă, neres­­pectarea normelor de consum la unele piese turnate şi, din tablă a determinat depăşirea cheltuielilor la materii prime şi materiale cu peste 2 milioane lei. De asemenea, la uzina Republica, re­zultatele activităţii economice — în an­samblu, bune — au fost diminuate din cauza depăşirii consumului planificat pentru tona de piese. La întreaga pro­ducţie s-a înregistrat astfel o pierdere de peste 100 de tone metal. Dar, după părerea mea, în multe locuri, ca de­ pildă la întreprinderea de con­fecţii metalice şi­ aparataje, Metaloglo­­bus, ş.a., pentru producerea unor utilaje tehnologice şi, respectiv, bunuri de larg consum se irosesc importante canti­tăţi de materiale, nu numai prin de­păşirea consumurilor planificate, ci şi ca efect al stabilirii cu largheţe a a­­cestor consumuri, ceea ce nu stimu­lează preocuparea pentru buna gospo­dărire a fiecărui gram de materie pri­mă. In fiecare fabrică sau uzină este necesar să se revizuiască cu toată grija normele de consum, astfel ca acestea să fie stabilite pe­­baze ştiinţifice, în (Continuare in pag. a 3-a) Excavatoarei macara Colectivul întreprinderii de utilaj de transport a adaptat două excavatoare pe pneuri pentru a fi folosite ca macarale pe şantiere, cu ajutorul acestor macarale pot fi ridicate, pînă la etajul III, betoane, mortare şi alte materiale de construcţie. Fiind mobile, ele înlocuiesc boburile, macaralele fix© etc., ceea ce contribuie la spo­rirea productivității muncii. UZINELE „VULCAN" Un nou redactor de 12 tone desti­nat unităților de pompaj este gata de a lua drumul beneficiarului. APROPO 55 66 Vorba de duh OCTAV PANCU-IAŞI Poate că în puţine locuri de pe glob, omul spiritual (hîtrul — cum îl numeau bu­nicii noştri chiar cînd erau orăşeni)­­s-a bucurat şi se bu­cură de atâta simpatie ca pe acest pămînt. Toate formele şi procedeele capabile să stîr­­nească hazul sănătos, stenic, inseparabil de optimismul ro­bust al poporului nostru, au fost şi sînt cultivate cu o au­tentică voluptate. De la ci­militura isteaţă pînă la vorba de duh „în doi peri“, de la replica-surpriză a mucalitu­lui pînă la maliţie, de la ele­ganţa spirituală a aforismu­lui pînă la „poanta“ explozivă a „bancului“, nu lipseşte din zestrea rîsului nostru nici o modalitate generatoare de bună dispoziţie. Şi, desigur, mai mult: apreciindu-l pe hîtru, am crezut dintotdeauna în funcţia corecti­vă a glu­mei, l-am preluat pe „ridendo castigat mores“ ca pe un­ ade­văr fundamental al eticii. Şi dacă vreun mofluz a respins umorul, faptul l-a pus în si­tuaţia de a-şi atrage fie com­pătimirea pe care o stârneşte un bolnav grav, fie noi re­colte de glume stimulate de mohoreala sa. I s-a cerut însă necontenit isteţului şi muca­litului şi poznaşului şi şiretu­lui să nu confunde buna dis­(Continuare în pag. a 2-a) Artă românească peste hotare După expoziţia personală des­chisă în vara aceasta la Bucureşti, pictorul C. Calafateanu figurează cu lucrări în cîteva saloane de artă din Paris. Notăm : „Galeria Bern­­heim-Jeune“ unde expune (5 sep­tembrie—5 octombrie) împreună cu un grup de circa 40 de artişti plas­tici, în cadrul salonului „Saint-Ho­­noré Matignon“. In ziua de 8 oc­tombrie urmează sa aibă loc ver­nisajul expoziției personale C. Ca­­lafate sau la Galerie 7 din Paris. Maşini din fondurile pentru autoutilare La F.C.M.E. au intrat în funcţiune două noi maşini de înfuriat, care com­pletează capacitatea de producţie­­ a secţiei cablu telefonic. Maşinile, proiec­tate de către un colectiv în frunte cu Radu Nicolae, au fost executate în ate­lierele de autoutilaje ale fabricii. De menţionat, că în atelierele acestei uni­tăţi se execută utilaje destinate auto­­utilării în valoare de circa 5 milioane lei anual. Front de lucru pentru 859 de apartamente I.C.M. nr. 5 a atacat lucrările la PtA? m.til lat5­ de 850, apartamente- ■ • tt­ferori­­țiate ca grad de confort. Amplasate în zona străzilor Ziduri între vii și Eliade între vii, din cartierul Colentina, aceste apartamente au ca termen de dare în folosință primul semestru al anului viitor. 48 de ore din viaţa micului Stanley Vreau bani mulţi! Stalford şi Joanne s-au căsătorit în 1962 şi locuiesc în Los Angeles. Stanley, băiatul lor, are 4 ani. Intr-o dimineaţă la ora 9, ca de obicei, Stalford pleacă la serviciu, la bancă. Stanley se joacă în gră­dină. Se aud nişte zgomote de cio­can. In casa vecină se fac nişte reparaţii. La ora 10 sună cineva. Joanne se duce şi deschide. Un muncitor într-o salopetă albastră, cu o cască de aluminiu şi ochelari îi spune : „Trebuie să verific reţeaua elec­trică. E în legătură cu reparaţiile din vecini“. Intră, trece prin ca­merele apartamentului, aruncă o privire la contorul electric din bu­cătărie și pleacă. Peste cîteva minute sună din nou. Joanne se duce și deschide. Era același individ cam de 40 de ani, dar cu un revolver în mină. — Vreau bani. Bani mulţi. — N-am bani. Dar poate... — Nu, n-am nevoie de bijuterii. Ştie că Joanne şi Stanley sînt singuri acasă. Tocmai acest lucru îl verificase cu puţin timp înainta­t stăpîn pe situaţie. _ II iau pe băiat cu mine. Am să discut mai tîrziu cu soţul dumi­(Continuare in pag. a­­­a) A­şadar, Filarmonica bucureştea­­nă a împlinit un secol de exis­tenţă. Frumoasă vîrstă, e­talo­nată pe traiectoria ei ascensională de însemnele certe ale succesului. Şi seria de concerte festive, inaugu­rată aseară, aduce sub cupola Ate­neului parfumul emoţionantelor evo­cări. Căci dincolo de lumea su­netelor şi armoniilor revărsate ge­neros de pe podium, există în ro­tonda străjuită de pilaştri o lume a imaginilor, recompunînd ca intr-un film o istorie de un veac sub fla­căra artei şi culturii. Trebuie să fi fost înălţătoare acea zi a anului 1868 cînd lua fiinţă So­cietatea Filarmonică Română. Şi primul acord al orches­trei declanşat sub ba­gheta inimosului E­­duard Wachmann, răs­plătea vibrant sîrguinţa exemplară a atîtor pio­nieri ai culturii noastre artistice în frunte cu Constantin Esarcu. Dar mai presus de emoţia momentului era conşti­inţa că pe temeliile străvechilor noastre tra­diţii de artă populară, avea să se ridice neîn­cetat ediftetul culturii muzicale româneşti mo­derne. Pe frontispiciul său, fusese înscrisă de la început o nobilă aspi­raţie : „Toţi românii ce iubesc arta şi frumosul să lucreze, pentru ridi­carea nivelului intelec­tual, moral şi estetic al naţiunii”. Şi aspiraţia a dobîndit trăinicie de de­viză generoasă şi per­manentă pe traseul lung de un secol. Filarmonica s-a instalat dura­bil în peisajul artistic al oraşului, şi Ateneul a devenit pentru generaţii şi generaţii de oameni locul tradi­ţional unde se desfăşoară ritualurile spirituale ale muzicii. Desigur, Filar­monica e prima orchestră a ţării ; desigur, prestigiul ei e internaţional. Dar bucureşteanul o consideră or­chestra lui, pe care o ascultă tot­deauna cu senzaţia captivantelor incursiuni în vastele teritorii ale mu­zicii. Se transmite din generaţie în generaţie de bucureşteni această atracţie magnetică, aş zice, a Ate­neului. Şi citi dintre noi n-ar putea A. Sandu (Continuare ín pag. a 2-a) Aspect de la concertul festiv închinat centenarului C. A bărbieriţei INTRE 22 ŞI 28 SEPTEMBRIE Săptămina In aceste zile se desfăşoară în Bucu­reşti, ca şi în întreaga ţară, pregătiri pentru săptămîna Crucii Roşii ce va a­­vea loc între 22 şi 28 septembrie. Des­pre preocupările organelor de ocrotire a sănătăţii şi organizaţiilor Crucii Roşii am avut o convorbire cu tov. dr. COR­­NELIU BORUNDEL, preşedintele Co­misiei de Cruce Roşie a municipiului Bucureşti. — In centrul p­reocupărilor noastre — ne-a spus tov. dr. Borundei — se si­tuează, desigur, găsirea celor mai po­trivite căi pentru a face ca Săptămina Crucii Roşii să constituie un prilej de intensificare a eforturilor pentru con­tinua îmbunătăţire a ocrotirii sănătăţii populaţiei. Baza materială necesară a­­sistenţei medicale se dezvoltă neconte­nit. Printre unităţile recent construite şi date în folosinţă se numără dis­pensarele din cartierele Titan, Jiului, Berceni Sud, Drumul Taberei (cu un centru de stomatologie de 10 unităţi), str. Luterană, bd. Armata Poporului, bd. 1 Mai ş.a. Capacitatea maternităţi­lor a crescut cu 1 400 de paturi, iar va­loarea aparaturii moderne cu care au fost dotate unităţile sanitare în anul 1867 şi în prima jumătate a anului la curs, se ridică la peste 23 milioane Iei. Reorganizarea sistemului de ocrotire a sănătăţii şi înfiinţarea Direcţiei sani­tare a municipiului Bucureşti au creat condiţii pentru creşterea accesibilităţii şi calităţii asistenţei medicale, pentru îmbunătăţirea asistenţei de urgenţă, pen­tru antrenarea specialiştilor cu înaltă calificare din clinici la acordarea şi în­drumarea asistenţei ambulatorii, cît şi pentru o repartizare mai judicioasă a cadrelor mediefi-*,, i»are\iji­mmytcg,, necesităţile"-ivite Lit. urmare a dezvol­tării oraşului prin construirea masivă de locuinţe. —• Ce acţiuni organizaţi în Bucureşti 7 — Ca şi în anii precedenţi vor avea loc in întreprinderi, instituţii şi car­tiere numeroase manifestări educativ­sanitare şi acţiuni de medicină preven­tivă. O atenţie specială va fi acordată intensificării acţiunii de donare in mod onorific a sîngelui atît de necesar spi­talelor noastre. Membrii comisiilor de Cruce Roşie şi activiştii voluntari ai or­ganizaţiei vor ţine, desigur, să con­firme o dată mai mult, că exemplul personal constituie argumentul cel mai convingător în favoarea acestui act cu profund conţinut umanitar şi pa­triotic. Casa de­ comenzi „Mercur“ bate pasul pe loc. De ce? De cîţiva ani, între unităţile comerciale din oraşul nostru şi-a făcut apariţia şi casa de comenzi „Mercur“. Dar, deşi deservirea la do­miciliu, pe baza unei comenzi telefonice, este un sistem de comerţ foarte avantajos pen­tru public, numărul solicitanţilor continuă să rămînă totuşi redus, ajungînd în medie a­­bia la... 50—60 pe zi. Care să fie motivele reticenţei cumpărători­lor ? Nu cumva ele sînt urmarea unor de­fecţiuni de organizare a însăşi casei de co­menzi ? Se ştie că un comerţ civilizat, modern, tre­buie să fie caracterizat în primul rînd prin­­tr-o maximă operati­vitate în deservire. In cazul casei „Mercur“ — creată tocmai pentru economisirea timpului cetăţenilor — ca de alt­fel şi cea de a doua casă de comenzi din Capitală, „Unic” — ope­rativitatea ar fi de aş­teptat să se facă sim­ţită încă de la primi­rea comenzii. Ar fi de aşteptat... — Sunt o veche clien- I tă a casei „Mercur“ — ne spunea E. Mencovic. Am fost însă uneori pe punctul de a renunţa la această calitate. Mo­tivul ? Se obţine foar­te greu legătura tele­fonică. Aproape per­manent sună „ocupat“ la numerele de tele­fon ale casei. Ni se pare tîrzie şi ora de începere a li­vrării comenzilor — ora 10 — majoritatea gospodinelor făcîndu-şi, de obicei, cumpărături­le în primele ceasuri ale dimineţii. Din păca­te, nici această oră nu este respectată. Nu mai departe de­cit luni 9 septem­brie, în depozitul de la „Mercur“, deşi era trecut de ora 10, pache­tele aşteptau încă să fie încărcate în ma­şini. Cauza întîrzierii ? Unele produse nu sosi­seră la depozit nici pînă la acea oră. Dacă mai adăugăm şi timpul ne­cesar împachetării, e lesne de imaginat cît au fost nevoiţi să aş­tepte cetăţenii. Să presupunem că ne aflăm intr-o împre­jurare care ne impu­ne să intrăm mai re­pede în posesia unor produse alimentare. O soluţie practică ar fi un apel la „Mercur“. Cumpărătorul este dis­pus în astfel de cazuri să-şi asume şi plata unei taxe suplimentare. Numai că un asemenea deziderat este, cel pu­ţin deocamdată, impo­sibil de realizat . „Mercur“ nu primeşte comenzi urgente. De altfel, ce pretenţii să mai avem la o maximă operativitate, dacă une­ori nu este respectat nici programul normal de primire a comenzi­lor? Vineri, 6 septem­brie, la ora 10,30 am sunat la „14.09.75“, fu­gind să se înregistreze o comandă pentru ziua respectivă. Răspunsul a fost „Nu mai primim comenzi decit pentru mîine“. Poate că son­dajul a fost făcut în­­tr-o zi foarte aglo­merată ? Nicidecum . La 6 septembrie, „Mercur“ nu a onorat decit 66 de comenzi, în timp ce capacitatea sa Pe Calapodescu (Continuare în pag. a 3-a) i Ultimele ştiri sportive □ In „Cupa oraşelor tîrguri“ la fotbal, Wacker Innsbruck- Eintracht Frankfurt 2—2 a U D­[□ Finala probei de dublu masculin a turneului interna­ţional de tenis de la Forest Hills a revenit perechii ama­toare Lutz, Smith (S.U.A.), care a învins cuplul Ashe (S.U.A.), Gimeno (Spania) cu 0—9, 6—1, 7—5. □ Miercuri de la Hamvra, 150 de concurenţi din 12 ţări vor lua startul în cea de-a XII-a ediţie a „Turului Euro­pei“ la automobilism. □ Astă seară, la Budapesta va avea loc returul finalei „Cupei oraşelor tîrguri“ (ediţia 1967/68) între echipele Ferenc­város și Leeds United. După cum se știe, în prima manşa, victoria a revenit la limită fotbaliștilor englezi, cu 1-0. ÎNAINTEA DESCHIDERII ANULUI ŞCOLAR Constructorii răspund: prezent ! Peste puţine zile porţile şcolilor se vor deschide larg pentru a-şi primi oaspeţii. Ca şi în anii precedenţi, acest eveniment a fost intîmpinat cum se cu­vine şi de constructo­­rii bucureşteni. Ei au înălţat 106 săli noi de Prin cîteva şcoli noi... în tinerele cartiere ale Capitalei — Berceni şi Titan — au fost terminate de cîteva zile două noi şcoli. Con­strucţiile moderne ale acestora se în­cadrează armonios în peisajul urba­nistic al cartierelor respective. — Constructorul, I.C.M. 4. — ne spune tov. Maria Luchian, din cadrul Inspectoratului general de invăţămînt al Capitalei , a realizat lucrările la timp şi de bună calitate, fapt ce a permis ca şi subantreprizele să-şi facă datoria aşa cum se cuvine. La ora ac­tuală, totul, inclusiv pavajele, este gata pentru începerea cursurilor. Sun­tem­ foarte mulţumiţi de felul în care inginerul şef Valentin Haschi a con­lucrat cu noi şi de modul în care echi­pele de muncitori, maiştri, s-au achi­tat de îndatoririle ce le reveneau, în cartierul Fioreasca, „vechii” şcoli generale nr. 15 i s-a ataşat o clă­dire nouă, modernă. Vizităm, împre­ună cu directoarea adjunctă a şcolii, tovarăşa Anica Vlăduţ, sălile de cla­să, laboratoarele şi celelalte încăperi. Totul este pregătit. Cursurile ar putea începe chiar mîine. Aflăm însă că lu­crurile nu au stat chiar atît de bine, de la început. Constructorul — I.C.M. nr. 1 — a întîrziat cu mult peste ter­menul stabilit darea în folosință a lo­calului, din care cauză I.M.D.Tul (care a pretins să preia „la cheie“ clădirea pentru utilaje) a depozitat mobilierul in­­ sala de gimnastică a școlii, iar montarea acestuia a atras după sine deteriorarea finisajelor făcute ante­rior, constructorul fiind nevoit să mai treacă o dată pentru retuşări. Evident, această problemă a fost acum rezol­vată, dar a necesitat cheltuieli supli­mentare. Şi pe strada Cihoschi s-a construit o nouă şcoală generală despre care Gh. Verendeanu (continnre in pag. a 2-a) clasă, au modernizat cinci localuri şi au e­­fectuat reparaţii la pesta 400 şcoli. i is ­ I­­­I 1 8­1 1 . I­B B i I­Is I­B Hmm I­I Lucrări de sistematizare a circulaţiei în Piaţa Operetei 1 1 I 1 1 B I Azi dimineaţă, în Piaţa Opere­tei, au început lucrările de sis­tematizare a circulaţiei. In prima etapă se execută săpaturile , partea centrală, desfiinţindu-se scuarurile existente, şi se efec­­tuează lucrări de consolidare a planşeului peste rîul Dîmboviţa. Se va trece apoi la moderniza­rea pavajelor şi la instalarea semafoarelor pentru dirijarea cir­culaţiei. Pe tot timpul lucrărilor circulaţia se va desfăşura nor­mal. Se recomandă totuşi condu­cătorilor auto să circule cu atenţie pentru a evita acciden­tele. # Concurs de admitere la cursurile serale ale liceelor In ziua de 14 septembrie a.c. orele 18 va începe un nou con­curs de admitere în clasa a IX-a cursuri serale, la următoarele licee : nr. 32, „Spiru Haret “, „George Coşbuc“, „23 August , „Matei Basarab“, nr. 39, „Mihail Eminescu“, nr. 30, „Dimitrie Bo­­lintineanu“, nr. 27, „Tudor Vla­­dimirescu“, nr. 40. înscrierile se vor încheia la orele 14, în ziua de 14 septembrie 1968. Cererile, însoţite de actele necesare se vor depune la li­ceele menţionate, unde este a­­nunţat numărul de locuri puse în concurs şi programul con­cursului. • Colocviu Azi dimineaţă, în aula Facul­tăţii de drept, au început lucră­rile Colocviului internaţional de ecuaţii funcţionale organizat de Academia Republicii socialiste România şi Societatea de ştiinţe matematice din România. După cuvîntul de deschidere au fost prezentate referatele „Ecuaţii li­neare hiperbolice şi ultra hiper­bolice de propagare de unde“ (acad. N. Teodorescu), Forma diferenţiate exterioare în fizica matematică“ (Gaetano Fichera — Italia) şi „Metode directe în teo­ria controlului’­’ (Paul Gil­is — Belgia). Lucrările colocviului se vor desfăşura in şedinţe plenare, şe­dinţe de comunicări şi discuţii în cadrul meselor rotunde. Ele durează pînă în ziua de 17 sep­tembrie. Şedinţele de luni 16 şi marţi 17 septembrie vor avea loc la Mamaia. I­N BULETIN METEMOGIC | INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8,­ în Bucureşti, temperatura aerului a fost de X1 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 19 grade, iar minima din cursul nopţii de 7 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme frumoasă dar răcoroasă noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil mai mult senin. Vîn­­tul va sufla în general slab. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 5 și 7 grade iar maxima între 20 și 22 grade Pentru zilele de 13, 14 și 15 septembrie . Vreme în curs de încălzire cu cerul variabil. VInt slab pînă la potrivit din secto­rul sudic. Temperatura aerului în creştere uşoară. I B B B I I I B E I B internaţional de ecuaţii funcţionale 1 iflBHBBBSBHai I I I 1 1 I I I I I 1 S 1 1 1 1 1 I 1 1 I I 1 1 s I I I 1 1 I 1 I I __I is 1­1 i­t . Centrul de cercetări şi producţie a aparaturii ştiinţifice al Academiei. Se efectuează verificarea elementelor pentru aparatul Gazcrom­atograf folosit în analiza chimica şi fizică a lichidelor şi gazelor. întregul popor îşi manifestă hotărîrea de a urma neabătut politica partidului şi guvernului Din scrisorile sosite la redacţie In cuvinte simple, izvorîte din inimă, numeroşi oameni ai mun­cii din Capitală continuă să trimită redacţiei scrisori prin care îşi manifestă deplina adeziune la politica partidului şi statului nostru în­dreptată spre înfăptuirea programului de desăvîrşire a construcţiei socialiste, spre dezvoltarea pe toate căile a prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate forţele antiimperialiste. In scrisoarea sa, tehnicianul Con­stantin Gheorghiu de la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante scrie : „Cine n-a vizitat de mult în­treprinderea noastră sunt sigur că n-o mai recunoaşte. în ultimii ani fabrica noastră a fost reconstruită aproape din temelii. Au fost ridi­cate noi secţii şi ateliere. Am pri­mit noi utilaje şi maşini. Producem sortimente mai bogate de cabluri, baterii şi alte materiale electroizo­lante necesare industriei electroteh­nice. Toate aceste succese le dato­răm partidului care promovează cu consecvenţă o politică de indus­trializare socialistă, de ridicare a tuturor ramurilor economiei naţio­nale pe trepte şi mai înalte, de îm­bunătăţire a nivelului de trai al întregului popor. Iată de ce noi, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la F.C.M.E. ne unim glasul cu toţi cei ce muncesc în ţara noastră şi aprobăm fără rezerve politica partidului şi guvernului. Noi ştim că muncind mai bine şi mai mult, întărindu-ne continuu patria, con­tribuim la întărirea întregului sis­tem socialist, la consolidarea tutu­ror forţelor iubitoare de pace şi progres din lume“. „Prin profesia mea, sie scrie bi*­­bliotecarul Cornel Dincuţă, virt în contact cu un mare număr de in-­ bitori ai săr£ii. Oameni şig vreşte şi cu preocupări diferite, dornici să cunoască cît mai multe, să fie la curent cu noile apariţii editoriale. Toţi aceşti prieteni ai cărţii printre care mă număr şi eu, aprobăm cu căldură politica înţeleaptă a parti­dului, sub a cărui conducere po­­­­porul nostru repurtează noi şi noi victorii în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. De aseme­nea, ne exprimăm deplina adeziune faţă de politica externă a partidu­lui şi statului nostru reafirmată cu claritate în Declaraţia Marii Adu­nări Naţionale şi în alte docu­mente de partid şi de stat. Parti­dul nostru consideră că asigura­rea unităţii ţărilor socialiste, a tu­turor partidelor comuniste şi mun­citoreşti constituie o cerinţă de în- . sem­nătate vitală pentru dezvolta­rea cu succes a sistemului socia­list, pentru desfăşurarea întregului proces revoluţionar mondial, pen­­tru apărarea păcii în întreaga lume, r Jatmm .

Next