Informatia Bucureştiului, octombrie 1968 (Anul 16, nr. 4704-4729)

1968-10-23 / nr. 4723

Miercuri 23 octomb. 1968 Anul XVI­I Nr. 4723 4 PAGINI 30 BANI INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI * * I Unul din căminele date in folosinţă studenţilor, In complexul Ciurel Foto : D. Lăzărescu I 5 A­propo 000 DRUMEŢIE SI TURISM După cum ştie ori­care cititor al drume­ţiilor lui Calistrat Ho­gaş, prin Munţii Neam­ţului, „Pisicuţa“ nu e o alintătură de pisică, ci numele iepei năs­truşnice care-l purta pe Hogaş şi desagii lui prin munţii din nordul Moldovei. Pisi­cuţa este Rosinanta fa­­bulozităţii româneşti. Şi, ca temeritate de imaginaţie şi fantastic, Hogaş era rudă foarte apropiată a lui Don Quijotte. Dar Pisicuţa nu este doar un nume de că­­iuţ simpatic şi pletos de munte, deprins să scapere cu potcoavele în stîncă şi la nevoie să urce şi pe perete, ci simbolul viu, admi­rabil, al drumeţiei de altădată. Pe vremea aceea cuvîntul „turism“ era puţin cunoscut la noi. Orăşenii ieşeau rar DEMOSTENE BOTEZ în munţi, iar intelec­tualii şi mai puţin, de parcă munţii ar fi fost plini de fiare săl­batice şi s-ar fi temut să nu-i mănînce de vii. Eu nici nu am cu­noscut pe atunci decât pe Hogaş. Se mai du­ceau, pe vară, mulţi intelectuali din Iaşi la mănăstiri , la Neamţ, la Agapia ori la Văra­­tec, dar asta era alt­ceva, chiar dacă acolo fiind pentru o lună, mai evadau din chilii pe cite o zi, pe văile dimprejur, aşa fel ca seara să fie iarăşi în­torşi „acasă“, adică la arhondaric, unde le era sediul. Drumeţia cu Pisicuţa este, mi se pare mie, cea veri­tabilă, cea care-şi me­rită numele. Cea fă­cută prin sălbăticie, prin locuri fără urmă de pas de om, fără adăpost întrevăzut prin cenuşiul înserării, cu popas nocturn la in­­timplare, pe marginea unui izvor unde poţi întîlni cerbii şi căpri­oarele venite să se adape, sau pe margi­nea unei poieni ne­umblate decît de urs. Cea care te poartă şi prin sate, prin vetrele oamenilor, cea legată de oamenii acestor aşezări. (Drumeţul în­­­­ stilul lui Hogaş cădea în curtea şi în casa ţăranului, ţăpinar, tă­ietor de lemne sau paznic, ca venit din altă lume, dar cu cele mai bune gînduri. Gos­podina casei pregătea o mîncare homerică, chit că această impre­sie venea doar de la mămăligă şi, ţărani şi drumeţi stăteau apoi (Continuare în pag. a 4-a) C CUM SPRIJINIM ACTIVITATEA COMITETELOR DE DIRECŢIE­ ifrele bilanţului încheiat pe tri­mestrul III a.c. indică o creş­tere substanţială a eficienţei activităţii unităţilor Ministerului In­dustriei Alimentare. A fost realiza­tă, numai de către întreprinderile din Capitală, o producţie globală su­plimentară în valoare de peste 61 milioane lei faţă de sarcinile plani­ficate. S-au produs peste plan circa 1500 tone ulei comestibil, 132 tone conserve de legume sterilizate, 366 tone preparate de carne ş.a. De ase­menea, prin reducerea cheltuielilor de producţie planificate s-au obţinut, în 8 luni ale anului economic în valoare de peste 10 milioane de lei. Asemenea succese sunt, printre al­tele, rodul activităţii desfăşurate de noile organe de conducere colectivă a întreprinderilor — comitetele de direcţie. C­onducerea ministerului a cău­tat să îndrume noile organe de conducere a întreprinderilor, aflate abia la început de drum, să-şi orienteze activitatea către probleme­le majore ale producţiei. Au fost formate astfel colective de lucrători cu funcţii de conducere în aparatul central al ministerului care s-au­ de­plasat în peste 50 unităţi din prin­cipalele centre industriale, pentru a urmări modul în care comitetele de direcţie s-au integrat efectiv în an­grenajul complex al conducerii eco­nomice şi sociale din întreprinderi, ing. GH. BOERU secretar general — Ministerul Industriei Alimentare sprijinindu-le totodată în întocmirea planurilor de muncă, prin orienta­­rematicii de lucru către proble­mele esenţiale. Cu acest prilej s-a desprins faptul că multe comitete de direcţie, printre care cele de la Fa­brica de ţigarete Bucureşti, moara „Dîmboviţa“ Bucureşti. Industriali­zarea cărnii Bucureşti, întreprinde­rea bere Rahova ş.a., au debutat cu succes, înscriind pe agenda lor pro­bleme de interes major ca : realiza­rea planului de investiţii, a lucrări­lor din fondurile de mică mecaniza­re şi a măsurilor ce urmează a fi luate în vederea intrării în funcţiu­ne a noilor capacităţi de producţie la termenele prevăzute ; sporirea nu­mărului de sortimente de calitate su­perioară ; analiza dării de seamă contabilă pe fiecare trimestru pen­tru îmbunătăţirea în continuare a activităţii financiare din întreprin­deri ; măsuri pentru reducerea chel­tuielilor materiale etc. în­­ vederea fructificării experien­ţei întreprinderilor­­ cu un cadru funcţional mai bine pus la punct şi mai operativ ministerul a transmis pentru schimb de experienţă, tutu­ror unităţilor sale, regulamentul de funcţionare a fabricii de bere „Gri­­viţa“, apreciat ca răspunzînd cel mai bine cerinţelor de conţinut şi formă ale unui document călăuzitor, ce în­mănunchează toate problemele ma­jore, care prin esenţa lor constituie obiect de dezbatere şi decizie pentru toate comitetele de direcţie. De pil­dă, s-a considerat că el reuşeşte să cuprindă şi să delimiteze succint şi clar problemele care prin caracterul, frecvenţa şi importanţa lor depăşesc activitatea de conducere operativă şi deci intră în sfera atribuţiilor comi­tetului de direcţie — ţinînd seama de specificul întreprinderii. U­na din metodele prin care îşi desfăşoară activitatea comite­tele de direcţie sunt şedinţele de lucru, în care se analizează prin­cipalele probleme ce se ivesc în pro­cesul de producţie şi se iau măsuri în consecinţă. S-au semnalat cazuri cînd s-au ţinut prea multe şedinţe. (Continuare in pag. a 4-a) Peste viul Dîmboviţa, in apropierea podului Grozăveşti, a început în cursul verii construcţia unui pod-pasarela. In prezent lucrările se apropie de sfirşit. Prin construirea obiectivului respectiv se realizează o legătură directă între complexul de cămine şi cantine studen­ţeşti şi viitoarea clădire a Institutului politehnic. Fotografia reprezintă un aspect de pe şantier. Deoarece nişte hirtii străbat kilometri... pîinea ajunge la consumatori veche C­înd vine să cumpere pline, cetă­ţeanul se interesează in primul rînd de gradul de prospeţime a produ­selor existente. Şi, în raport de constatarea făcută, se decide cu­ anume şi ce sortimente să solicite. Prospeţimea joacă deci rolul hotăritor, iar zicala populară „se vinde ca pîinea caldă“ ca­pătă cea mai practică ilustrare. Sunt însă destul de frecvente cazu­rile cînd unităţile de desfacere, chiar şi cele reprezentative, oferă populaţiei pline cu un grad redus de prospeţime. De ce oare, cînd ştim că există posibilităţi pentru a pune la dispoziţia cumpără­torilor acest aliment de bază la nive­lul cerinţelor, avînd fabrici modern u­­tilate, brutari pricepuţi etc. ? Să vedem... Săptămîna trecută, de exemplu, nume­roşi cetăţeni ne-au sesizat telefonic că pîinea intermediară existentă la o se­rie de centre din sectorul 7 — str. Alecu Constantinescu, str. Știrbei Vodă, PE TEME DE­ COMEPS, bd. Dinicu Golescu, complexul comer­cial din bd. Păcii etc. — este atît de veche incit nu se poate con­suma. Sint sesizări de a căror te­meinicie ne-am convins cu prilejul in­vestigaţiei întreprinse împreună cu ing. E. Rădulescu din cadrul Inspecţiei co­merciale de stat. Mai mult, unităţile din str. Ştirbei Vodă şi bd. Dinicu Golescu aveau sute de pîini care erau aproape pesmet. Ni s-a motivat că aşa au fost livrate de întreprinderea de panificaţie ,,73 August“. Refuzul responsabililor de centre de a primi şi pune în consum o asemenea pîine s-a lovit de... refuzul distribuitorilor fa­bricii de a face cale întoarsă. Lăzile cu piine au fost lăsate in faţa unităţi­lor fără nici un fel de acte sau stre­curate, împreună cu alte sortimente, cu prilejul efectuării aprovizionărilor de noapte, adică în lipsa vînzătorilor. (centrul din str. Alecu Constantinescu). Ne aflăm în biroul directorului fa­bricii „23 August“. Asistăm la o dis­cuţie penibilă purtată cu şeful filialei O.C.L. Pîinea din sectorul 7 şi mer­ceologul principal. Furnizori şi bene­ficiari se acuzau reciproc, fiecare îl socotea vinovat pe celălalt de faptul că la centre se găseşte adesea pîine ve­che. Am notat şi o primă concluzie : doi se ceartă, iar al treilea (consu­matorul) găseşte la unităţi pîine veche. Semnificativ pentru a ilustra lipsa de colaborare este şi următorul caz: în­treprinderea nu a anunţat filiala că trebuie să execute o importantă lucra­re electrică şi că procesul de producţie se va opri. Pentru a satisface comen­zile filialei care atunci erau mai mari decit în alte zile, fabrica şi-a format un... stoc. Pîinea a ajuns astfel la cen­tre nu după 6 ore de la coacere — cum e normal — ci după 16 ore. Deci cu un grad mai mic de prospeţime. Iată deci că un lucru mărunt ce se putea rezolva doar cu un telefon, a provocat nemulţumiri la mii de consumatori. Faptul nu este însă singular și are cauze multiple. Mai mult ca în orice alt sector, pro­dusele trebuie să ajungă de la fabrică la cumpărători pe cel mai scurt drum. R. Groapă (Continuare în pag. a 4-a) [INFORMAŢIA ] ] Cum sint plătite î unele „împrumuturi1 \ © Cînd deputaţii sint reprezentanţii unor birouri de avocaţi Legi in interes personal , p­e tot globul Drew Pearson acuză Congresul... Apropiatele alegeri din Statele Unite au ca obiectiv nu numai desemnarea viitorului ocupant al scaunului prezidenţial, ci şi reînnoirea aproape completă a Congresului. Vor fi aleşi toţi cei 435 membri ai Camerei Reprezentanţilor, 31 de senatori (o treime din numărul lor total), precum şi 22 de guvernatori de state. Lupta electorală pentru locurile din parlament readuce in atenţia publică criticile la adresa acestei instituţii, critici din care nu lipsesc învinui­rile directe, privind actele compromiţătoare, ilegalităţile flagrante săvirşite de unii membri­ ai Camerei Reprezentanţilor şi Senatului. Un puternic răsunet a avut lu­crarea publicată de cunoscutul ziarist din Washington, Drew Pearson, în colaborare cu Jack Anderson, sub titlul „The Case Against Congress“ („Acuzaţie îm­potriva Congresului“). Autorii prezintă o bogată colecţie de ca-A. C. (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Trimisul nostru special transmite prin telefon la J. 0., CONSTANTIN DiAMANTOPOL, de ta Ciudad de Mexico © Teleferic între cota 1400 şi Muntele Furnica Zilele acestea a avut loc o şedinţă a Colegiului Oficiului Naţional de Tu­rism in cadrul căreia s-a aprobat construirea unui teleferic cu cabine ce va funcţiona intre cota 1400 şi Muntele Furnica. Telefericul va avea staţia inferioară la cota 1400, iar cea supe­rioară la Muntele Furnica, in partea de sus a văii lui Carp, la cota 200.», capacitatea de transport fiind­­ de 300 persoane pe oră şi sens de circulaţie. Lungimea traseului, aproape 2000 me­tri, va fi străbătută in 5 minute. Telefericul va fi dat în folosinţă în cursul semestrului I al anului viitor. • SIMPOZION DE ARHITECTURA ROMÂNEASCA Astăzi, la ora 19, în sala Dalles, din bd. Bălcescu, nr. 18, va avea loc, in cadrul ciclului Tradiţie şi inovaţie in arhitectura românească, simpozionul ..Specificul naţional in arhitectura să­tească şi urbană“. Participă prof. arh. Adrian Gheorghiu, arh. Constantin Joja, Petru Comarnescu, critic de artă, Vir­gil Cindea, directorul secretariatului A­­sociaţiei internaţionale de studii sud­­est europene. Expunerile vor fi înso­ţite de proiecţii. Pe lacul Herăstrău Foto: N. Dumitrescu în cur­ind, încă 200 noi posturi telefonice publice De la Direcţia de telecomunicaţii a municipiului Bucureşti suntem­ infor­maţi că, pînă la sfîrşitul anului, în Capitală vor fi montate încă 200 de posturi telefonice publice şi semipu­­blice. Ele vor fi amplasate în zona cen­trală a oraşului, unde este o mai mare solicitare, de pildă in jurul cinemato­grafului „Patria“, al restaurantului „Du­nărea“ (bd. N. Bălcescu), precum şi in noile cartiere. Tot în cursul acestui an vor fi instalate şi un număr de 32 de cabine telefonice de stradă. Ele vor fi instalate grupat, intre 3 şi 5, pentru a veni în sprijinul populaţiei şi in ace­laşi timp pentru asigurarea unei cit mai bune întreţineri. • A început turnarea funda­ţiilor din beton la hala de mon­taj greu de la uzina Vulcan. In suprafaţă de cir­ca 13 000 m. p., noua hală va a­­dăposti secţia de fabricaţie a ca­­zanelor ele mare capacitate. # La magazi­nul „Căminul“ din Piaţa Amzei, Fa­brica de stofe de mobilă a deschis o expoziţie cu vinzare. -------- Magazine specializate în desfacerea unor produse pentru iarnă Pentru asigurarea bunei aprovizionări in vederea iernii, unele unităţi comer­ciale au fost profilate pentru desface­rea produselor specifice sezonului rece. Astfel, magazinul din Academiei 1 şi Victoriei 25 au primit destinaţia specială de a vinde obiecte de blănărie. La Ba­zarul Obor, in str. Lipscani 55, pe bd. G. I. Duca 1­3 se vind căciuli, precum şi alte diverse obiecte de cojocărie. Ma­gazinele de încălţăminte din Lipscani 31 , şi bd. 1 Mai 79, dispun de o gama largă de încălţăminte de cauciuc. Expoziţie de fotografii din U.R.S.S. In cadrul Zilelor culturii sovietice, miine, la orele 13, la Galeriile de artă fotografică, din str. Brezoianu, nr. 23, va avea loc festivitatea de deschidere a Expoziţiei de fotografii artistice, din U.R.S.S. • UN PRODUS SPECIAL PENTRU PROTECȚIA CAROSE­RIEI AUTOTURISMULUI • CON­DIȚIILE ÎN CARE SE INTRO­DUCE IN RADIATOR LICHIDUL ANTIGEL • O STATIE MODER­NA DE SPĂLARE-GRESARE • DEPANĂRILE ÎN PERIOADA RECE έntreprinderea de industrie locală „Ciclop“ se pregătește intens pentru a răspunde cu operativita­te în vremea iernii la solicitările pose­sorilor de autoturisme. Peste două săp­­tămîni, la această întreprindere vor sosi aproximativ 30 de tone dintr-un produs special, experimentat cu succes la con­diţiile noastre de climă, care va asigura o bună protecţie automobilelor pe vre­me de ploaie sau ninsoare. Printr-o in­teresantă operaţiune tehnologică, produ­sul respectiv, necesar în cantitate de 15 kg pentru un autoturism, va fi îm­prăştiat sub părţile maşinii, care au contact cu apa, zăpada, noroiul sau ni­sipul. Automobilul va fi urcat pe ram­pă, i se vor scoate roţile, după care urmează toaleta de spălare, de­gresare şi uscare. După vreo trei ore şi jumă­tate — atît durează toată această pre­gătire, timp de 30 de minute — cu aju­torul unor aparate moderne* se aplică nu prin întindere prin spaclu sau pen­­sulare, ci prin pulverizare, un strat din produsul special, perfect aderent, elas­tic şi anticorosiv. Această protecţie după calcule şi ex­perimentări la condiţiile noastre de cli­mă este asigurată la un autoturism vreme de 3—4 ani. Interesant că, după 48 de ore de la operaţiunea în cauză, maşina se poate spăla. Mai mult chiar, în condiţii mai grele de rulare, o piatră dacă loveşte caroseria, stratul anticoro­siv nu plesneşte. Aşadar, 2 000 de au­toturisme vor putea fi asigurate prin produsul achiziţionat, cu o bună circu­laţie la iarnă. P­­entru introducerea lichidului antigol în radiatoare două staţii ale „Ci­­clop“-ului — cea din Drumul Ta­berei, str. Bujoreni nr. 3—5, şi cea din bd. Magheru 6—8, stau la dispoziţia po­sesorilor de autoturisme. S-au procurat aparate speciale pentru spălarea siste­mului de răcire, dezincrustarea şi deta­şarea depunerilor pe pereţii radiatorului şi pe celelalte părţi ale motorului. După P. Dinescu (Continuare în pag. a 4-a) „CICLOP“ oferă automobiliştilor noi servicii de sezon • BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICĂ : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de zero gra­de. Maxima de ieri în aer a fost de 14 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 1 grad. Timpul probabil de miine . Vremea se menţine frumoasă cu cerul variabil mai mult senin. Vint slab. Temperatura ae­rului continuă să crească uşor, minima va fi cuprinsă între zero şi 2 grade, iar maxima între 16 şi 18 grade. Pentru zilele de 25, 26 şi 27 octom­brie , vreme în general frumoasă cu ce­rul variabil. Ploi de scurtă durată vor cădea în a doua parte a intervalului. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura ae­rului staționară la început apoi în scă­dere. CLASAMENTUL PE MEDALII 1. S.U.A. 29 de medalii de aur, 21 de medalii de argint și 22 de bronz ; 2.­ U.R.S.S. 13—15—13 ; 3. Franța 7—1—3 ; 4. R.D.G. 5—4—4 ; 5. Ungaria 4—6—8 ; 6. Australia 4—6—4 ; 7. Anglia 4—3—2 ; 8. Ja­ponia 4—2—1 ; 9. R.F.G. 3—7—6 ; 10. Kenya 3—4—1; 11. ROMANI­A 3—2—0 ; 12. Polonia 3—0—7 ; 13. Olanda 2—3—1 ; 14. Etiopia 2—1—0 etc. De menţionat că în acest cla­sament pe medalii — subliniem că este neoficial — am inclus şi rezultatele probei de urmărire pe echipe la ciclism. Cu toate că sunt nerăbdător să vă dau veşti bune de la sportivii români, încep cu întrecerile din faza finală la baschet şi cu dispu­tele pentru medalii la nataţie. Locul atletismului a fost luat de nataţie. Poate şi pentru că la a­­ceste două discipline Olimpiada este momentan singurul criteriu de departajare dintre anii lumii — neexistînd campionate mondiale. Spun momentan, deoarece în 1971 va avea loc primul­ campionat al lumii la nataţie. Dar pînă atunci... Din nou, prezent în tribunele din jurul bazinului de înot, publicul a urmărit cu deosebit interes între­cerile de pe cele opt culoare... Pînă ieri, medalii de aur câştigaseră doar americanii (10) şi australienii (2). Dar iată că aseară în cele trei fi­nale reprezentanţii S.U.A. n-au pu­tut ocupa decît o singură dată primul loc : la 200 m liber fete prin excepţionala Debbie Meyer care cu 2:10,5 a stabilit un nou record o­ Din nou speranţe pentru sportivii români V Monea mare asigurată încă de pe acum o medalie V Silber­man s-a calificat in „s£erturi“ V Toţi canotorii noştri au intrat in semifinale sau finale V Bazinul de înot... mare cu­ un stadion! V în finala de baschet: S.U.A. şi Iugoslavia limpic. Ea a fost urmată de com­patrioatele sale Henne şi Barkman. La 100 m spate a cîştigat Mathes (R.D.G.), iar la 200 m bras... A­­ceastă cursă a fost clou-ul serii. In finale obţinuse dreptul de a participa şi un mexican: Felippe Munoz. Tribunele „ardeau“. Spe­ranţele ţării gazde de a lua o me­dalie de aur se reduseseră la nu­mai două discipline: nataţie şi box. La nataţie, gîndurile lor erau îndreptate spre Echevarria şi... Mu­noz. O mulţime în delir s-a dez­lănţuit o dată cu startul. Cochetul bazin părea un imens stadion cu 100 000 de spectatori! După prima lungime conducea sovieticul Ko­­sinski, urmat de americanul Job și de mexicanul Munoz. Treptat, trep­tat, mexicanul revine, spre satis­(Continuare în pag. a 4-a) ION MONEA U­mbre M­ă întreb adeseori ce s-ar întîmpla dacă și azi ar fi aplicate o serie din prevederile regu­lamentului olimpic an­tic, privind inechitatea în sport. Ce s-ar întîm­pla cu un concurent care n-ar fi cinstit în luptă sau cu un arbitru care ar încerca să mă­­sluiască faptele ? Ve­chii greci erau foarte practici : oricine era prins cu miţa-n sac avea obligaţia să ridi­ce la Olimpia, pe chel­tuială proprie, un nu­măr de statui, direct proporţional cu frauda comisă. "Doamne, ce de statui ar mai exista as­tăzi pe multe stadioane din lume " . Spun a­­ceastea deoarece, cu re­gret, constatăm că din­colo de încintătoarea şi pasionanta bătălie paş­nică a sportului, apar uneori pete care um­bresc conştiinţele. Este interesant să ţi se co­munice cite ilustrate se expediază din satul o­­limpic sau cite kg de lapte se beau la un dejun, dar cred că tot la fel de interesant ar fi fost să aflăm cine sunt marii oficiali. S-a încheiat un for­midabil festival atletic. Ştiţi dv. cine a fost arbitrul principal a! concursului ? S-ar pu­tea ca numele lui să fi fost înscris pe vremuri în rîndul marilor cam­pioni. S-ar putea, dar Aristide Buhoiu (Continuare in pag. a 4-a)

Next