Informatia Bucureştiului, octombrie 1968 (Anul 16, nr. 4704-4729)
1968-10-23 / nr. 4723
Miercuri 23 octomb. 1968 Anul XVII Nr. 4723 4 PAGINI 30 BANI INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI * * I Unul din căminele date in folosinţă studenţilor, In complexul Ciurel Foto : D. Lăzărescu I 5 Apropo 000 DRUMEŢIE SI TURISM După cum ştie oricare cititor al drumeţiilor lui Calistrat Hogaş, prin Munţii Neamţului, „Pisicuţa“ nu e o alintătură de pisică, ci numele iepei năstruşnice care-l purta pe Hogaş şi desagii lui prin munţii din nordul Moldovei. Pisicuţa este Rosinanta fabulozităţii româneşti. Şi, ca temeritate de imaginaţie şi fantastic, Hogaş era rudă foarte apropiată a lui Don Quijotte. Dar Pisicuţa nu este doar un nume de căiuţ simpatic şi pletos de munte, deprins să scapere cu potcoavele în stîncă şi la nevoie să urce şi pe perete, ci simbolul viu, admirabil, al drumeţiei de altădată. Pe vremea aceea cuvîntul „turism“ era puţin cunoscut la noi. Orăşenii ieşeau rar DEMOSTENE BOTEZ în munţi, iar intelectualii şi mai puţin, de parcă munţii ar fi fost plini de fiare sălbatice şi s-ar fi temut să nu-i mănînce de vii. Eu nici nu am cunoscut pe atunci decât pe Hogaş. Se mai duceau, pe vară, mulţi intelectuali din Iaşi la mănăstiri , la Neamţ, la Agapia ori la Văratec, dar asta era altceva, chiar dacă acolo fiind pentru o lună, mai evadau din chilii pe cite o zi, pe văile dimprejur, aşa fel ca seara să fie iarăşi întorşi „acasă“, adică la arhondaric, unde le era sediul. Drumeţia cu Pisicuţa este, mi se pare mie, cea veritabilă, cea care-şi merită numele. Cea făcută prin sălbăticie, prin locuri fără urmă de pas de om, fără adăpost întrevăzut prin cenuşiul înserării, cu popas nocturn la intimplare, pe marginea unui izvor unde poţi întîlni cerbii şi căprioarele venite să se adape, sau pe marginea unei poieni neumblate decît de urs. Cea care te poartă şi prin sate, prin vetrele oamenilor, cea legată de oamenii acestor aşezări. (Drumeţul în stilul lui Hogaş cădea în curtea şi în casa ţăranului, ţăpinar, tăietor de lemne sau paznic, ca venit din altă lume, dar cu cele mai bune gînduri. Gospodina casei pregătea o mîncare homerică, chit că această impresie venea doar de la mămăligă şi, ţărani şi drumeţi stăteau apoi (Continuare în pag. a 4-a) C CUM SPRIJINIM ACTIVITATEA COMITETELOR DE DIRECŢIE ifrele bilanţului încheiat pe trimestrul III a.c. indică o creştere substanţială a eficienţei activităţii unităţilor Ministerului Industriei Alimentare. A fost realizată, numai de către întreprinderile din Capitală, o producţie globală suplimentară în valoare de peste 61 milioane lei faţă de sarcinile planificate. S-au produs peste plan circa 1500 tone ulei comestibil, 132 tone conserve de legume sterilizate, 366 tone preparate de carne ş.a. De asemenea, prin reducerea cheltuielilor de producţie planificate s-au obţinut, în 8 luni ale anului economic în valoare de peste 10 milioane de lei. Asemenea succese sunt, printre altele, rodul activităţii desfăşurate de noile organe de conducere colectivă a întreprinderilor — comitetele de direcţie. Conducerea ministerului a căutat să îndrume noile organe de conducere a întreprinderilor, aflate abia la început de drum, să-şi orienteze activitatea către problemele majore ale producţiei. Au fost formate astfel colective de lucrători cu funcţii de conducere în aparatul central al ministerului care s-au deplasat în peste 50 unităţi din principalele centre industriale, pentru a urmări modul în care comitetele de direcţie s-au integrat efectiv în angrenajul complex al conducerii economice şi sociale din întreprinderi, ing. GH. BOERU secretar general — Ministerul Industriei Alimentare sprijinindu-le totodată în întocmirea planurilor de muncă, prin orientarematicii de lucru către problemele esenţiale. Cu acest prilej s-a desprins faptul că multe comitete de direcţie, printre care cele de la Fabrica de ţigarete Bucureşti, moara „Dîmboviţa“ Bucureşti. Industrializarea cărnii Bucureşti, întreprinderea bere Rahova ş.a., au debutat cu succes, înscriind pe agenda lor probleme de interes major ca : realizarea planului de investiţii, a lucrărilor din fondurile de mică mecanizare şi a măsurilor ce urmează a fi luate în vederea intrării în funcţiune a noilor capacităţi de producţie la termenele prevăzute ; sporirea numărului de sortimente de calitate superioară ; analiza dării de seamă contabilă pe fiecare trimestru pentru îmbunătăţirea în continuare a activităţii financiare din întreprinderi ; măsuri pentru reducerea cheltuielilor materiale etc. în vederea fructificării experienţei întreprinderilor cu un cadru funcţional mai bine pus la punct şi mai operativ ministerul a transmis pentru schimb de experienţă, tuturor unităţilor sale, regulamentul de funcţionare a fabricii de bere „Griviţa“, apreciat ca răspunzînd cel mai bine cerinţelor de conţinut şi formă ale unui document călăuzitor, ce înmănunchează toate problemele majore, care prin esenţa lor constituie obiect de dezbatere şi decizie pentru toate comitetele de direcţie. De pildă, s-a considerat că el reuşeşte să cuprindă şi să delimiteze succint şi clar problemele care prin caracterul, frecvenţa şi importanţa lor depăşesc activitatea de conducere operativă şi deci intră în sfera atribuţiilor comitetului de direcţie — ţinînd seama de specificul întreprinderii. Una din metodele prin care îşi desfăşoară activitatea comitetele de direcţie sunt şedinţele de lucru, în care se analizează principalele probleme ce se ivesc în procesul de producţie şi se iau măsuri în consecinţă. S-au semnalat cazuri cînd s-au ţinut prea multe şedinţe. (Continuare in pag. a 4-a) Peste viul Dîmboviţa, in apropierea podului Grozăveşti, a început în cursul verii construcţia unui pod-pasarela. In prezent lucrările se apropie de sfirşit. Prin construirea obiectivului respectiv se realizează o legătură directă între complexul de cămine şi cantine studenţeşti şi viitoarea clădire a Institutului politehnic. Fotografia reprezintă un aspect de pe şantier. Deoarece nişte hirtii străbat kilometri... pîinea ajunge la consumatori veche Cînd vine să cumpere pline, cetăţeanul se interesează in primul rînd de gradul de prospeţime a produselor existente. Şi, în raport de constatarea făcută, se decide cu anume şi ce sortimente să solicite. Prospeţimea joacă deci rolul hotăritor, iar zicala populară „se vinde ca pîinea caldă“ capătă cea mai practică ilustrare. Sunt însă destul de frecvente cazurile cînd unităţile de desfacere, chiar şi cele reprezentative, oferă populaţiei pline cu un grad redus de prospeţime. De ce oare, cînd ştim că există posibilităţi pentru a pune la dispoziţia cumpărătorilor acest aliment de bază la nivelul cerinţelor, avînd fabrici modern utilate, brutari pricepuţi etc. ? Să vedem... Săptămîna trecută, de exemplu, numeroşi cetăţeni ne-au sesizat telefonic că pîinea intermediară existentă la o serie de centre din sectorul 7 — str. Alecu Constantinescu, str. Știrbei Vodă, PE TEME DE COMEPS, bd. Dinicu Golescu, complexul comercial din bd. Păcii etc. — este atît de veche incit nu se poate consuma. Sint sesizări de a căror temeinicie ne-am convins cu prilejul investigaţiei întreprinse împreună cu ing. E. Rădulescu din cadrul Inspecţiei comerciale de stat. Mai mult, unităţile din str. Ştirbei Vodă şi bd. Dinicu Golescu aveau sute de pîini care erau aproape pesmet. Ni s-a motivat că aşa au fost livrate de întreprinderea de panificaţie ,,73 August“. Refuzul responsabililor de centre de a primi şi pune în consum o asemenea pîine s-a lovit de... refuzul distribuitorilor fabricii de a face cale întoarsă. Lăzile cu piine au fost lăsate in faţa unităţilor fără nici un fel de acte sau strecurate, împreună cu alte sortimente, cu prilejul efectuării aprovizionărilor de noapte, adică în lipsa vînzătorilor. (centrul din str. Alecu Constantinescu). Ne aflăm în biroul directorului fabricii „23 August“. Asistăm la o discuţie penibilă purtată cu şeful filialei O.C.L. Pîinea din sectorul 7 şi merceologul principal. Furnizori şi beneficiari se acuzau reciproc, fiecare îl socotea vinovat pe celălalt de faptul că la centre se găseşte adesea pîine veche. Am notat şi o primă concluzie : doi se ceartă, iar al treilea (consumatorul) găseşte la unităţi pîine veche. Semnificativ pentru a ilustra lipsa de colaborare este şi următorul caz: întreprinderea nu a anunţat filiala că trebuie să execute o importantă lucrare electrică şi că procesul de producţie se va opri. Pentru a satisface comenzile filialei care atunci erau mai mari decit în alte zile, fabrica şi-a format un... stoc. Pîinea a ajuns astfel la centre nu după 6 ore de la coacere — cum e normal — ci după 16 ore. Deci cu un grad mai mic de prospeţime. Iată deci că un lucru mărunt ce se putea rezolva doar cu un telefon, a provocat nemulţumiri la mii de consumatori. Faptul nu este însă singular și are cauze multiple. Mai mult ca în orice alt sector, produsele trebuie să ajungă de la fabrică la cumpărători pe cel mai scurt drum. R. Groapă (Continuare în pag. a 4-a) [INFORMAŢIA ] ] Cum sint plătite î unele „împrumuturi1 \ © Cînd deputaţii sint reprezentanţii unor birouri de avocaţi Legi in interes personal , pe tot globul Drew Pearson acuză Congresul... Apropiatele alegeri din Statele Unite au ca obiectiv nu numai desemnarea viitorului ocupant al scaunului prezidenţial, ci şi reînnoirea aproape completă a Congresului. Vor fi aleşi toţi cei 435 membri ai Camerei Reprezentanţilor, 31 de senatori (o treime din numărul lor total), precum şi 22 de guvernatori de state. Lupta electorală pentru locurile din parlament readuce in atenţia publică criticile la adresa acestei instituţii, critici din care nu lipsesc învinuirile directe, privind actele compromiţătoare, ilegalităţile flagrante săvirşite de unii membri ai Camerei Reprezentanţilor şi Senatului. Un puternic răsunet a avut lucrarea publicată de cunoscutul ziarist din Washington, Drew Pearson, în colaborare cu Jack Anderson, sub titlul „The Case Against Congress“ („Acuzaţie împotriva Congresului“). Autorii prezintă o bogată colecţie de ca-A. C. (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Trimisul nostru special transmite prin telefon la J. 0., CONSTANTIN DiAMANTOPOL, de ta Ciudad de Mexico © Teleferic între cota 1400 şi Muntele Furnica Zilele acestea a avut loc o şedinţă a Colegiului Oficiului Naţional de Turism in cadrul căreia s-a aprobat construirea unui teleferic cu cabine ce va funcţiona intre cota 1400 şi Muntele Furnica. Telefericul va avea staţia inferioară la cota 1400, iar cea superioară la Muntele Furnica, in partea de sus a văii lui Carp, la cota 200.», capacitatea de transport fiind de 300 persoane pe oră şi sens de circulaţie. Lungimea traseului, aproape 2000 metri, va fi străbătută in 5 minute. Telefericul va fi dat în folosinţă în cursul semestrului I al anului viitor. • SIMPOZION DE ARHITECTURA ROMÂNEASCA Astăzi, la ora 19, în sala Dalles, din bd. Bălcescu, nr. 18, va avea loc, in cadrul ciclului Tradiţie şi inovaţie in arhitectura românească, simpozionul ..Specificul naţional in arhitectura sătească şi urbană“. Participă prof. arh. Adrian Gheorghiu, arh. Constantin Joja, Petru Comarnescu, critic de artă, Virgil Cindea, directorul secretariatului Asociaţiei internaţionale de studii sudest europene. Expunerile vor fi însoţite de proiecţii. Pe lacul Herăstrău Foto: N. Dumitrescu în curind, încă 200 noi posturi telefonice publice De la Direcţia de telecomunicaţii a municipiului Bucureşti suntem informaţi că, pînă la sfîrşitul anului, în Capitală vor fi montate încă 200 de posturi telefonice publice şi semipublice. Ele vor fi amplasate în zona centrală a oraşului, unde este o mai mare solicitare, de pildă in jurul cinematografului „Patria“, al restaurantului „Dunărea“ (bd. N. Bălcescu), precum şi in noile cartiere. Tot în cursul acestui an vor fi instalate şi un număr de 32 de cabine telefonice de stradă. Ele vor fi instalate grupat, intre 3 şi 5, pentru a veni în sprijinul populaţiei şi in acelaşi timp pentru asigurarea unei cit mai bune întreţineri. • A început turnarea fundaţiilor din beton la hala de montaj greu de la uzina Vulcan. In suprafaţă de circa 13 000 m. p., noua hală va adăposti secţia de fabricaţie a cazanelor ele mare capacitate. # La magazinul „Căminul“ din Piaţa Amzei, Fabrica de stofe de mobilă a deschis o expoziţie cu vinzare. -------- Magazine specializate în desfacerea unor produse pentru iarnă Pentru asigurarea bunei aprovizionări in vederea iernii, unele unităţi comerciale au fost profilate pentru desfacerea produselor specifice sezonului rece. Astfel, magazinul din Academiei 1 şi Victoriei 25 au primit destinaţia specială de a vinde obiecte de blănărie. La Bazarul Obor, in str. Lipscani 55, pe bd. G. I. Duca 13 se vind căciuli, precum şi alte diverse obiecte de cojocărie. Magazinele de încălţăminte din Lipscani 31 , şi bd. 1 Mai 79, dispun de o gama largă de încălţăminte de cauciuc. Expoziţie de fotografii din U.R.S.S. In cadrul Zilelor culturii sovietice, miine, la orele 13, la Galeriile de artă fotografică, din str. Brezoianu, nr. 23, va avea loc festivitatea de deschidere a Expoziţiei de fotografii artistice, din U.R.S.S. • UN PRODUS SPECIAL PENTRU PROTECȚIA CAROSERIEI AUTOTURISMULUI • CONDIȚIILE ÎN CARE SE INTRODUCE IN RADIATOR LICHIDUL ANTIGEL • O STATIE MODERNA DE SPĂLARE-GRESARE • DEPANĂRILE ÎN PERIOADA RECE Întreprinderea de industrie locală „Ciclop“ se pregătește intens pentru a răspunde cu operativitate în vremea iernii la solicitările posesorilor de autoturisme. Peste două săptămîni, la această întreprindere vor sosi aproximativ 30 de tone dintr-un produs special, experimentat cu succes la condiţiile noastre de climă, care va asigura o bună protecţie automobilelor pe vreme de ploaie sau ninsoare. Printr-o interesantă operaţiune tehnologică, produsul respectiv, necesar în cantitate de 15 kg pentru un autoturism, va fi împrăştiat sub părţile maşinii, care au contact cu apa, zăpada, noroiul sau nisipul. Automobilul va fi urcat pe rampă, i se vor scoate roţile, după care urmează toaleta de spălare, degresare şi uscare. După vreo trei ore şi jumătate — atît durează toată această pregătire, timp de 30 de minute — cu ajutorul unor aparate moderne* se aplică nu prin întindere prin spaclu sau pensulare, ci prin pulverizare, un strat din produsul special, perfect aderent, elastic şi anticorosiv. Această protecţie după calcule şi experimentări la condiţiile noastre de climă este asigurată la un autoturism vreme de 3—4 ani. Interesant că, după 48 de ore de la operaţiunea în cauză, maşina se poate spăla. Mai mult chiar, în condiţii mai grele de rulare, o piatră dacă loveşte caroseria, stratul anticorosiv nu plesneşte. Aşadar, 2 000 de autoturisme vor putea fi asigurate prin produsul achiziţionat, cu o bună circulaţie la iarnă. Pentru introducerea lichidului antigol în radiatoare două staţii ale „Ciclop“-ului — cea din Drumul Taberei, str. Bujoreni nr. 3—5, şi cea din bd. Magheru 6—8, stau la dispoziţia posesorilor de autoturisme. S-au procurat aparate speciale pentru spălarea sistemului de răcire, dezincrustarea şi detaşarea depunerilor pe pereţii radiatorului şi pe celelalte părţi ale motorului. După P. Dinescu (Continuare în pag. a 4-a) „CICLOP“ oferă automobiliştilor noi servicii de sezon • BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de zero grade. Maxima de ieri în aer a fost de 14 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 1 grad. Timpul probabil de miine . Vremea se menţine frumoasă cu cerul variabil mai mult senin. Vint slab. Temperatura aerului continuă să crească uşor, minima va fi cuprinsă între zero şi 2 grade, iar maxima între 16 şi 18 grade. Pentru zilele de 25, 26 şi 27 octombrie , vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Ploi de scurtă durată vor cădea în a doua parte a intervalului. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura aerului staționară la început apoi în scădere. CLASAMENTUL PE MEDALII 1. S.U.A. 29 de medalii de aur, 21 de medalii de argint și 22 de bronz ; 2. U.R.S.S. 13—15—13 ; 3. Franța 7—1—3 ; 4. R.D.G. 5—4—4 ; 5. Ungaria 4—6—8 ; 6. Australia 4—6—4 ; 7. Anglia 4—3—2 ; 8. Japonia 4—2—1 ; 9. R.F.G. 3—7—6 ; 10. Kenya 3—4—1; 11. ROMANIA 3—2—0 ; 12. Polonia 3—0—7 ; 13. Olanda 2—3—1 ; 14. Etiopia 2—1—0 etc. De menţionat că în acest clasament pe medalii — subliniem că este neoficial — am inclus şi rezultatele probei de urmărire pe echipe la ciclism. Cu toate că sunt nerăbdător să vă dau veşti bune de la sportivii români, încep cu întrecerile din faza finală la baschet şi cu disputele pentru medalii la nataţie. Locul atletismului a fost luat de nataţie. Poate şi pentru că la aceste două discipline Olimpiada este momentan singurul criteriu de departajare dintre anii lumii — neexistînd campionate mondiale. Spun momentan, deoarece în 1971 va avea loc primul campionat al lumii la nataţie. Dar pînă atunci... Din nou, prezent în tribunele din jurul bazinului de înot, publicul a urmărit cu deosebit interes întrecerile de pe cele opt culoare... Pînă ieri, medalii de aur câştigaseră doar americanii (10) şi australienii (2). Dar iată că aseară în cele trei finale reprezentanţii S.U.A. n-au putut ocupa decît o singură dată primul loc : la 200 m liber fete prin excepţionala Debbie Meyer care cu 2:10,5 a stabilit un nou record o Din nou speranţe pentru sportivii români V Monea mare asigurată încă de pe acum o medalie V Silberman s-a calificat in „s£erturi“ V Toţi canotorii noştri au intrat in semifinale sau finale V Bazinul de înot... mare cu un stadion! V în finala de baschet: S.U.A. şi Iugoslavia limpic. Ea a fost urmată de compatrioatele sale Henne şi Barkman. La 100 m spate a cîştigat Mathes (R.D.G.), iar la 200 m bras... Această cursă a fost clou-ul serii. In finale obţinuse dreptul de a participa şi un mexican: Felippe Munoz. Tribunele „ardeau“. Speranţele ţării gazde de a lua o medalie de aur se reduseseră la numai două discipline: nataţie şi box. La nataţie, gîndurile lor erau îndreptate spre Echevarria şi... Munoz. O mulţime în delir s-a dezlănţuit o dată cu startul. Cochetul bazin părea un imens stadion cu 100 000 de spectatori! După prima lungime conducea sovieticul Kosinski, urmat de americanul Job și de mexicanul Munoz. Treptat, treptat, mexicanul revine, spre satis(Continuare în pag. a 4-a) ION MONEA Umbre Mă întreb adeseori ce s-ar întîmpla dacă și azi ar fi aplicate o serie din prevederile regulamentului olimpic antic, privind inechitatea în sport. Ce s-ar întîmpla cu un concurent care n-ar fi cinstit în luptă sau cu un arbitru care ar încerca să măsluiască faptele ? Vechii greci erau foarte practici : oricine era prins cu miţa-n sac avea obligaţia să ridice la Olimpia, pe cheltuială proprie, un număr de statui, direct proporţional cu frauda comisă. "Doamne, ce de statui ar mai exista astăzi pe multe stadioane din lume " . Spun aceastea deoarece, cu regret, constatăm că dincolo de încintătoarea şi pasionanta bătălie paşnică a sportului, apar uneori pete care umbresc conştiinţele. Este interesant să ţi se comunice cite ilustrate se expediază din satul olimpic sau cite kg de lapte se beau la un dejun, dar cred că tot la fel de interesant ar fi fost să aflăm cine sunt marii oficiali. S-a încheiat un formidabil festival atletic. Ştiţi dv. cine a fost arbitrul principal a! concursului ? S-ar putea ca numele lui să fi fost înscris pe vremuri în rîndul marilor campioni. S-ar putea, dar Aristide Buhoiu (Continuare in pag. a 4-a)