Informatia Bucureştiului, octombrie 1968 (Anul 16, nr. 4704-4729)

1968-10-19 / nr. 4720

Anul XVI­­ Nr. 4720 6 PAGINI 30 BANI Sâmbăta 19 octomb. 1968 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Fondurile de investiţii di wmsummmmmmmmmmswmeTmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmwmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm nuni, iwimmmmmmmmmmmm şi spiritul gospodăresc έncă de pe acum tn Întreprin­deri se fac pregătiri pentru lu­crări de investiţii prevăzute a Începe anul viitor. Se Întocmesc docu­mentaţii in vederea unor construcţii noi sau liste de utilaje şi alte obiecte de inventar necesare producţiei.­­ Cu asentimentul forurilor tutelare, con­ducerile de întreprinderi vor înainta apoi Băncii de investiţii aceste docu­mentaţii pentru a putea primi fondu­rile de care au nevoie. Se pune însă Întrebarea : sumele de bani solicitate vor fi judicios folosite . Experienţa din acest an dovedeşte că unele con­duceri de întreprinderi nu au cerut cu matură chibzuinţă fonduri destinate lucrărilor de investiţii. Banca a fost nevoită să refuze finanţarea. A­vem o discuţie cu inginerul Liviu Neacşu, directorul Intre­­prinderii nr. 8 construcţii­ mon­­taje. Dumnealui a semnat o adresă prin care s-a trimis băncii planul­­de investiţii (planul fusese aprobat in prealabil şi de direcţia generală tute­lară din Ministerul Industriei Con­strucţiilor). Ce cuprinde, printre al­tele, lista ? Pentru birourile directo­rului, inginerului şef şi şefului con­tabil —■ cite un covor, toate în valoare de 20 000 lei. Banca a respins această pretenţioasă cerere. De la această Întreprindere i-au ce­rut bani şi pentru cumpărarea a ÎS remorci basculante, 16 dozatoare gra­vimetrice şi alte utilaje — in valoare de 978 000 lei, de care nu era Insă nevoie in producţie. Printr-o minută încheiată cu banca, conducerea a re­cunoscut că nu avea trebuinţă de ele. Unde le-o fi fost gindul celor care au întocmit asemenea documen­taţie ? — Documentaţiile pe care ni le-au prezentat unele întreprinderi — ne spune tov. Eugen Jebeleanu, director adjunct al Băncii de Investiţii — nu justifică nevoi reale. Sunt întocmite superficial, fără răspunderea cuveni­tă. A cheltui din fondurile de inves­tiţii sume pentru obiecte care nu-şi dovedesc eficienţa în producţie în­seamnă in ultimă instanţă a aduce pa­gube serioase economiei. Unii specia­lişti au întocmit liste de utilaje şi obiecte de Inventar de care nu au nevoie, iar forurile tutelare au apro­bat cu­ uşurinţă aceste liste, deşi ştiu prea bine că fiecare leu din fondurile de investiţii trebuie să fie cit mai ju­dicios folosit. A­flăm, astfel, că din motive de felul celor amintite, numai unor întreprinderi tutelate de trei ministere (M.I.A., M.I.U. şi M.I.C.) in cele trei trimestre care au trecut din acest an le-au fost refuzate finan­ţările unor documentaţii care Înglo­bează guma de circa 20 milioane de lei Iată o altă mostră ce dovedeşte su­perficialitate In această problemă. Fabrica de sticlărie din Bucureşti cere fonduri pentru achiziţionarea a patru maşini de gravat, deşi produ­sele ce se execută aici nu necesită operaţiuni de gravură. Atunci pentru ce au fost oerute maşinile ? Să rugi­nească sub cine ştie ce şoproane ?­­— Eu am spus direcţiei generale că renunţ la aceste maşini — se scuză directorul Bandi Francisc. Dar de la direcţie mi­ s-a răspuns : „Nu-i nimic, lăsaţi-le in listă“. De ce 7 Ca să fie? Era mai greu să se refacă hirtia 7 Şase luni a stat astfel blocată aproape o jumătate de milion (valoarea utila­jelor de prisos) ca pină la urmă în­săşi Direcţia generală a sticlei din M.I.U. să renunţe (bineînţeles după refuzul băncii) la procurarea acestor utilaje. — Prevăzindu-se utilaje şi mobilier ce nu se justifică economic, ne spune şi tov. Valeriu Ioniţă, şef de serviciu la Banca de Investiţii — se imobi- P. Dinescu A. Pavlovici (Continuare in pag. a I-a) APROPO DE. Edificiile publice DEMOSTENE BOTEZ In general, şi pe întreg glo­bul, edificiile publice sunt po­doaba oraşelor, mărturie nu numai a unei arte arhitectu­rale, dar şi a bunului gust na­ţio­nal. Popoarele au simţit in ele un motiv de mindrie şi le-au păstrat şi Îngrijit ca pe nişte monumentale piese de muzeu, iar atunci cind un cataclism (inclusiv un război distrugător) le-a dărimat, ele le-au recon­struit apoi exact aşa cum au fost, pentru a putea duce mai­­ departe, mărturie, măiestria vechimii şi bunului gust ar­tistic. Edificiile publice sunt mai totdeauna şi edificii de artă. Nu este, deci, doar o intim­­plare sau o insuficienţă a me­moriei faptul că, de cite ori vrem să ne evocăm un oraş prin care am trecut sau am stat citeva zile, el ne apare identificat prin cîteva edifi­cii publice mai deosebite, de parcă acestea ar fi, aşa cum se obişnuia odinioară, o em­blemă a lor, adică o imagine care le sintetizează esenţialul. Edificiile publice sunt refle­xul in forme arhitecturale, al autorităţii şi ierarhiei serviciu­lui public pe care-l adăpo­stesc : un minister este mai impunător decit o primărie, iar aceasta mai impunătoare decit o percepţie. Ansamblul edifi­ciilor publice reprezintă sălile de recepţie ale populaţiei ora­şului, respectiv saloanele ei, oglinda ţinutei oficiale a aces­ (Continuare In pag. a 8-a) () Luni, 11 octombrie ora 18:30, In sala de festivităţi a Comitetului de stat al geologiei, calea Griviţei nr. 64, va avea loc adunarea generală de constituire a filialei Bucureşti (municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Teleorman, Ialomiţa, Constanţa şi Tulcea) a Societăţii de ştiinţe geologice din Republica Socialistă România. Sunt invitaţi să participe specialişti, precum şi toţi cei ce se interesează de ştiinţele geologice. Contractări de noi apartamente Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală ne informează că, luni 21 octombrie ora 8, la sediul ofi­ciului se vor afişa listele cu solicitanţii admişi pentru contractare în blocurile A 5 din cartierul Berceni, Z 4, Z 16 şi Z 17 din Drumul Taberei. Listele sunt întocmite pe baza opţiunilor primite în perioada 10—25 iulie a.c. şi după verifi­carea contestaţiilor. Contractarea va avea loc astfel: miercuri 23 octombrie ora 8, blocul A 5 (Berceni) pentru aparta­mente de 2 camere şi la ora 12, aparta­mente de 2 camere. Tot în aceeaşi zi, la ora 18, se încheie contractele pentru apartamentele de 1 şi 3 camere din blocul Z 4 (Drumul Taberei). Joi 24 octombrie la ora 8 se contractează a­­partamentele de 2 camere din blocul Z 4, iar la orele 12 se contractează aparta­mentele de 1 şi 2 camere şi la ora 18 cele de 3 camere din blocul Z 16 (Dru­mul Taberei). Vineri 25 octombrie la orele 8 şi 18 se contractează aparta­mentele din blocul Z 17. Contractarea se face în şedinţă pu­blică. Neprezentarea la data şi ora stabilite, duce la pierderea priorităţii pentru blocul respectiv. Marţi 22 octombrie la ora 18 are loc constituirea asociației de clădire pentru blocul W 2 din cartierul Titan, iar la ora 19 pentru blocul W 3 din același cartier. In căutarea sticluţei cu lichid lăptos • Eroarea unui farmacist din Milano primejduieşte viaţa unui copil • Radioteleviziunea şi poliţia in alarmă • Salvat In ultimul moment O ploaie măruntă cade monoton peste Milano, în dreptul numă­rului 27 de pe strada Genova, se opreşte un om cu bicicleta. îşi sprijină bicicleta de trotuar şi intră în farmacie. în faţa lui mai sînt cîţiva clienţi. Ii vine rîndul. în­tinde farmacistului o reţetă pen­tru un calmant şi îl întreabă, după ce primeşte medicamentele : — îmi puteţi da şi caldu­lactic 7 — Pentru un copil 7 — Da, am un băieţel. Farmacistul toarnă într-o sticluţă cafenie de 200 gr un lichid lăptos. Lipeşte pe ea o etichetă cu adresa farmaciei şi scrie cu stiloul: ,,calciu lactic diluat“, înmînează sticla şi primeşte banii. Se întoarce spre rafturi, mai priveşte o dată sticla din care a turnat soluţia şi iese imediat din magazin. „Domnule — strigă — domnule stai !“. Se uită ‘în toate părţile dar nu-l mai zăreşte pe cumpărătorul sticluţei cu eticheta „calciu lactic diluat“. A­m dispărut cu bicicleta în labirintul de maşini care chiar în acel moment s-au (Continuare mn pag.­­ S­ a) 25-31 octombrie ffSăptămîna economiei •// În vederea „Săptămtnii econo­miei“ care anul acesta se va des­făşura între 25 şi 31 octombrie, au loc o serie de acţiuni premer­gătoare. 9 în prezent se pregăteşte e­­miterea unui nou instrument de economisire pentru elevi — Cecu­rile de econom­­ii şcolare — care va fi introdus In curînd. Noul instrument are rolul, pe de o parte de a forma şi dezvolta spiritul de economie al micilor depunători, iar, pe de altă parte, de a­ le îmbogăţi sfera cunoş­tinţelor in domeniul ştiinţei, isto­riei, artei şi culturii. Pe curînd a fost îmbună­tăţit sistemul de efectuare a o­­peraţiunilor de depuneri şi resti­tuiri în conturile curente per­sonale. Astfel, depunerile în nu­merar în conturile curente per­sonale se pot efectua nu numai la unitatea la care este deschis contul, ci la oricare altă filială sau agenţie C.E.C. din ţară. Res­tituirile în numerar a sumelor depuse se efectuează de filiala C.E.C. la care este deschis con­tul, de o altă filială sau agen­ţie indicată de titular, iar cu viza filialei la car­e este deschis­­ contul, de oricare altă filială sau agenţie din ţară. - în primul semestru al a­­cestui an, soldul economiilor băneşti depuse spre păstrare la unităţile C.E.C. din Capitală a marcat o creştere de peste 14 la sută faţă de 31 decembrie 1967. În perioada ianuarie — iunie 1968 bucureştenii au economisit cu peste 38 la sută mai mult decu­ in aceeaşi perioadă a a­­nului trecut. Im­-ft un element al acţiunilor de modernizare a transportului feroviar pe linia Bucu­reşti — Braşov , în curînd va intra in funcţiune noua Instalaţie de centralizare electro­dinamică din Gara de Nord. In fotografie : In prim plan noua cabină şi instalaţiile de electrificare a căii ferate. Autenticitatea actului artistic - Interviu cu poetul Radu Boureanu, redactor şef al revistei „Viaţa românească"­­ — Există, la unii cititori, mentalitatea (mai bine zis confuzia) că poezia, o anumită poezie, ar fi accesibilă doar unor cercuri restrinse de „iniţiaţi“. Ca favorit al marelui public, simţiţi nevoia unor concesii acestei prejudecăţi ? — Departe de a încerca a defini inde­finibilul, eu concep poezia drept un zbor continuu spre zona interioară a realită­ţilor, spre esenţa lor tulburătoare, spre miracolul diurn al adevărurilor funda­mentale. Cititorii de poezie, care se nu­mără cu miile şi sutele de mii, caută in primul rînd în versurile noastre actul revelatoriu, esenţa de umanitate subli­mată într-o imagine, într-o tonalitate, într-o sugestie a infinitului vieţii. Chiar dacă procesul de creaţie este intim, nu pledez pentru o poezie intimistă sau ermetică, cîtă vreme sensul superior, din totdeauna, al artei a fost comunicarea, cu latura ei concretă — accesibilitatea. Numai cine nu prea are­ ce comunica simulează profunzimea prin criptografie. Dar cititorul simte vidul, cu acel detec­tor de adevăr care este sensibilitatea lui nealterată. Şi, dacă te-a prins o dată cu lira „vopsită“, s-a terminat ! — Totuşi, sunt şi cititori care destul de rar schiţează efortul minim de a „prin­de“ ceva ! Au dreptate ? — Politica struţului este greşită in am­bele sensuri : ignorind publicul cititor, poeţii se ignoră de fapt pe ei înşişi; ignorind poezia, un anumit public ignoră una dintre modalităţile cele mai tulbu­rătoare de cunoaştere a lumii, se ignoră cu alte cuvinte pe el însuşi, într-o ipos­tază sufletească de o extremă fineţe. Singurul „modus vivendi”, ca atare, ră­­mîne căutarea reciprocă. Cine n-a tre­cut niciodată pe sub curcubeul cu infi­nite nuanţe cromatice, pe sub arcul de triumf al poeziei a pierdut, sînt convins, una dintre rarele întîlniri cotidiene cu sublimul. — Se vorbeşte curent, nu fără o se­cretă plăcere, despre autenticitatea fap­tului de artă. Ce accepţiune daţi con­ceptului ? — A fi autentic cred că înseamnă să ai o lume interioară proprie şi o con­cepţie proprie asupra fenomenului de artă. Să fii tu însuţi. Aceasta nu înseam­nă, cîtuşi de puţin, a fi refractar tumul­tului exterior al lumii, realităţilor noas­tre socialiste. Dimpotrivă. Mitul „turnu­lui de fildeş“ s-a spulberat. Seismele veacului, ale acestui veac eroic şi tra­gic în acelaşi timp, cer un aparat de măsură extrem de precis şi de prompt. Iar seismograful acesta modern este însăşi inima poetului. Asupra, modernismului în artă s-a dis­cutat mult. Dar el nu înseamnă anarhi­cul în gîndire și formă, ci o sporită pă­trundere, cu mijloacele lirice adecvate­, în universul atît de complex al omului contemporan. A fi autentic, deci, în­seamnă a măsura, cu o maximă fideli­tate artistică, pulsul unic al evenimen­telor in zona ta de spaţiu istoric şi de timp geografic, în care te-ai născut şi exişti, spre a putea depune „mărturie scrisă" celor de faţă şi — de ce nu ? — celor ce vin. — La ce lucraţi in prezent ? — La un roman, aflat în faza de con­cepţie : „Pădurile veneau pe ape", anun­ţat, cu ani în urmă, abandonat şi iar reluat. Un roman-poem, în genul „Sa­tului" lui Bunin, avînd atîta lirism cit trebuie să aibă o carte bună de proză — al descripţiilor, al viziunilor, al ritmu­lui interior. In principiu, sint pentru romanul-sinteză a mai multor modali­tăţi şi viziuni : realism, onirism, fantas­tic. — Şi poezia ? — Pregătesc un volum de „Antielegii”. — De ce „anii“ ? Consideraţi depăşite speciile tradiţionale ale liricii ? — E o formă de a afirma, negind. Am vrut să sugerez doar o detaşare de gem folosind o tonalitate lirică mai sobră. Fireşte, specia în sine nu e desuetă. Alexandrinul, bunăoară, poate vehicula viziuni şi concepţii­­ suprarealiste, după cum versul alb sau cel liber pot cădea — şi cad, atît de frecvent ! — in cea mai I. Bun. (Continuare in pag. a 6-a) Pe adresa: ___________________________directorul Trustului de reparaţii In construcţii şi construcţii Bucureşti De ce nu se onorează la timp comenzile cetinilor? Acum­, cîteva zile ne-am situat în pos­tura cetăţeanului pe care ploaia şi tim­pul rece îl silesc să execute la clădirea în care locuieşte­­ unele amenajări sau reparaţii specifice sezonului : remedieri ale acoperişului, ale uşilor sau feres­trelor, construirea unor sobe etc. Iată-ne la grupul de şantiere al ICR-ul aflat la întretăierea străzii Dr. Felix cu bd. l Mai, unde ne interesăm dacă nu s-ar putea construi o sobă. „Se poate, dar abia peste o lună" —­ a fost răs­punsul ajutorului șefului de grup, V. Lis. Termenul, mai ales acum in plină toam­­na.^ ni s-a părut exagerat. An? căutat să aflăm rațiunea acestei aminări. „Rațiu­nea“ — dacă apest cuvînt mai ca po­­'Vivir. tu asemeif.:a e- • ..... toarea: I.C.R. dă din colţ în colţ pentru a recupera numeroasele restanţe, pentru a încheia — în sfirşit— lucrările ale că­ror termene au fost decalate pînă acum de două şi chiar de trei ori. De ce s-a­ ajuns într-o asemenea situaţie ? Pentru că termenele n-au fost­ urmărite cu rigurozitate, pentru că flu­xul lucrărilor nu este organizat judi­cios etc. Chiar dacă I.C.R.-l nu ar fi avut de tîrit după sine balastul lucrărilor întîr­­ziate, o lucrare aparent banală şi sim­plă, cum­ ar fi construcţia unei sobe, tot ar necesita, in prezent, săptărrîni şi chiar luni in şir , din cauza unei de­fectuoase organizări a aprovizionării, lipsesc sirenă şi garniturile pentru sobe, ba chiar şi un material de construcţie atît d­e uşor de procurat cum este... nisipul. Aşa se face că numeroşi cetă­ţeni aşteaptă îndelung executarea lu­crărilor comandate, pentru care au plă­tit.. Aşa se face că la I.C.R.-l sint — de cînd şi, mai ales, p­înă cind ? — un lucru uşi şi ferestre care trebuiau deja să fie montate in locuinţe, sau că peste 300 mp. de acoperiş sint trecuţi — la grupul vizitat de noi — la capitolul lu­crărilor restante. Aflîndu-ne, la debutul investigaţiei noastre, în faţa unor asemenea ano­malii, a­n hotârît, să extindemie aria cercetării şi la alte I.C.R.-uri. Astfel, am intrat în centrele de deservire a popu­laţiei nr. 1 şi 2 din cadrul I.C.R.-2. Aici ipotetica dorinţă de a ne fi construită urgent o sobă este întîmpinata de șefele centrelor, Angela Stoian, respectiv Nî­­coleta Rădulescu, cu surprindere : so­bele contractate acum. I.C.R.-2 le va executa abia după... sfîrșitul lunii de- Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 8-a) Ing. C. COSTACHE, In Piaţa Operetei se lucrează la sistematizarea circulaţiei. După consolidarea plan­­şeului se va trece la instalarea semnelor şi semafoarelor pentru dirijarea circulaţiei. trei controale constată pagube, dar gestionarul este menţinut în funcţie Am ieşit din biroul tovarăşului director Modaş îngândurat şi — de ce să nu recu­nosc — oarecum­ nedu­merit. Discutasem ca­zul Anei Popescu, tov. Modaş îşi manifestase categoric Indignarea pentru faptele acesteia, dar tot ce-mi spunea interlocutorul părea — din punctul d-sale de vedere — clasat și In­el asaltat In trecut. Gata — s-a în­timpl­at, s-a Intim­plat... Recapitulam faptele. La magazinul din str. Bujoreni (O.C.L. Ali­mentara, sectorul 7), Ana Popescu este nu­mită într-o funcţie de gestionară — ajutoarea şefului de unitate. După o anumită pe­rioadă, la o revizie care­­ se face în gestiune, se constată o lipsă de peste 11 000 lei. Cu toate acestea, A.P. este menţinută în funcţie. Şi ca în cele mai cla­sice fabule, la un nou control se descoperă o altă pagubă de peste 22 000 Iei. Atitudini De aici încolo, lucru­rile frizează incredibi­lul. A.P. este straşnic „pedepsită" fiind mu­tată într-o altă uni­tate. (bd. Uverturii), tot In calitate de gestio­nară ! Urmarea, fireas­ca urmare: şi aici A.P. creează un prejudiciu avutului obştesc, de astă dată de peste 25 000 lei ! Ieşind, aşadar, din biroul directorului ace­stei organizaţii comer­ciale, şi recapitulînd faptele, mă ţin­demn că prea repede şi cu prea mare uşurinţă se discută la trecut despre cazul Anei Popescu. Că acest caz este acum e­­lucidat, că A.P. este judecată penal, contea­ză mai puţin. Dar cum e posibil ca nişte gospodari că­rora li s-a încredin­ţat o părticică din a­­vuţia obştească să închidă cu atîta uşu­rinţă ochii în faţa e­­videnţei, să menţină în funcţie atîta vreme, fără să se cutremure de nelinişte, pe cineva care, control după con­trol, s-a dovedit că păgubește unitatea res-Sorin Heiban (Continuare ín pag. a 6-a) >#< Trimisul nostru special la J 0., CONSTANTIN D/AMANTOPOL, transmite prin telefon de la Ciudad de Mexico România­ trei medalii de aur N­opţile bucuriei A fost din nou o noapte albă. O noapte în care ne-am simţit legaţi direct, cu toate firele gin­­dului şi ale inimii, de marea ta­belă electronică de pe stadionul olimpic. O noapte albă, o splen­didă noapte albă în care am trăit din nou clipele bucuriei. Priveam de la fereastră perspec­tiva întregului bulevard şi mi se părea că sintem­ în acea minu­nată noapte de revelion cînd geamurile râmîn luminate pină în zori. Luminile s-au stins şi s-au aprins, ca un omagiu tri­mis de departe pentru o nouă victorie a tricolorilor noştri, pen­tru fata aceasta uimitoare care a aruncat discul cu putere, ca buzduganul fermecat din po­veste. Lia Manoliu a intrat in rîndul magnificilor cu senină­tate, profilînd parcă mişcarea unui discobol feminin la care marele Myron se vede că nu s-a gîndit. Aristide Buhoiu (Continuare In pag. a 5-a) LIA MANOLIU CAMPIOANĂ OLIMPICĂ Tot la două zile cîte o medalie de aur! Dacă vom ţine ritmul a­­cesta pînă la sfîrşitul jocurilor, vom realiza cea mai splendidă perfor­manţă din istoricul participării noastre la olimpiade ! Tot ce am realizat pînă acum este foarte bine După medaliile de aur ale Vioricăi Viscopoleanu (sprijinită în aceeaşi zi de luni de argintul Mihaelei Pe­­neş), după cea a lui Ionel Drîmbă, iată ieri o a treia, prin Lia Mano­liu ! Sigur, speram cu toţii într-o medalie a Liei. Dar calculele noas­tre «contau una de bronz pentru ea, ca 1« Roma şi Tokio. „Aurul* ob­ţinut de Lia Manoliu a venit peste «peranţele noastre, cu atît mai mult cu cît de citeva *11« încoace atleta noastră se plîngea de o du­rere la braţul drept. Se pare că tot răul e spre bine, pentru că de teama de a nu-şi forţa braţul de-a lungul a 6 aruncări, Lia şi-a pus toată nădejdea şi toată capacita­tea în, prima încercare, reuşind acel 58,28 m. nou record olimpic, care s-a arătat imbatabil pînă la urmă. Calculul Liei s-a dovedit bun şi împrejurările i-au fost favorabile. Pe de o parte, această performanţă a intimidat de la început adversa­rele (şi printre acestea se aflau re­­cordmenele şi exrecordmenele mon­diale Westermann şi Illgren), iar, pe de altă parte, de la a doua se­rie de aruncări a început ploaia şi proba a fost întreruptă de două ori (durînd în total trei ore) şi n-a mai fost posibil să se obţină rezul­tate care să pericliteze poziţia cam­pioanei noastre. In camera de interviuri, ne a­­flam cu toţiii şi gazetarii­ români şi roţul Liei, fostul campion la a­(Continuare in pag. a I-a) Aruncarea discului femei 1. LIA MANOLIU (ROMÂNIA) 58,28 m — nou record olim­pic. 2. LIESEL WESTERMANN (R.F.G.) 57,76 m. 3. KLEIBERNE KONTSEK­­JOLAN (Ungaria) 54,90 m. 1 s i I I I I I 1 I I I I I I 8 I 8 ! 8 1 8 I I 8 S I I I 1 I '■a I I s k® se i ■ Concurs de admitere pentru ucenicie la locul de munca Intre 1 și 10 noiembrie, va a­­vea loc un concurs de admitere pentru pregătirea de muncitori calificaţi prin ucenicie la locul de muncă. Concursul se va ţine pentru forma de invăţâmînt prin cursuri de zi cu durata de 2 pînă la 3 luni in fiecare an şi pentru forma de pregătire prin cursuri de scurtă durată. Pot candida tineri absolvenţi ai şcolii generale, in virstă de 15—18 ani împliniţi in cursul anului calen­daristic in care are loc încrierea. Concursul de admitere este pre­cedat de examinarea medicală, care se va desfăşura în cele trei zile premergătoare concursului. • Teatrul Frowszechny din Varşovia prezintă in sala Tea­trului de comedie azi, la ora ■ 20, piesa Nunta de Ştefan­ul Wyspianski, iar m­iine, la a- a­ceeaşi oră, comedia Don Juan de­­Violiere.­­ In şedinţa săptăminală de luni, ora 19, a Cenaclului literar „Tudor Arghezi", care are loc in sala Casei de cultură a sectorului 7, din str. Ialomit nr. 6, citesc poeţii : Constantin Abăluţă (pro­ză) şi Dumitru M. Ion (versuri). Conferinţa de astronomie Azi dimineaţă, in aula Acade­miei, s-a deschis conferinţa de Astronomie organizată de Obser­vatorul astronomic al Academiei, conferinţă care coincide cu îm­plinirea a 60 de ani de la în­fiinţarea Observatorului. Participă cadre didactice de la universită­ţile din Bucureşti, Iaşi şi Timi­şoara, academicieni, precum şi o seamă de oaspeţi străini . • In ultimul număr al reviste- J] lor „România literară" şi „Lucea- h fărul" apare materialul „Proble­­me actuale ale literaturii româ- 1' ne" supus discuţiei publice în ■ vederea Adunării generale a scri- U itorilor, care se ţine în zilele de || 14 şi 15 noiembrie a.c. • In atenţia­­ conducătorilor auto I In scopul facilitării traficului rutier pe str. Academiei, pe a­­ceastă arteră — care are sens unic — s-au aplicat marcaje, dindu-se astfel posibilitatea con­ducătorilor auto să circule pe două benzi. Serviciul circulaţiei din IM­MB atrage atenţia condu­cătorilor de autovehicule că se interzice oprirea pe această stradă, fiind instalate în acest scop Indicatoare rutiere. De a­­semenea, pentru descongestiona­rea circulaţiei, se interzice sta­ţionarea autovehiculelor pe bd. Gh. Gheorghiu-Dej, pe porţiunea cuprinsă între Piaţa Kogălniceanum, şi Piaţa Operei. ^ 1 I 1 I I I i I î I î 8­8 8 I I 1 I CLASAMENTUL PE MEDALII I S.U.A. 12 medalii de aur, 4 medalii de argint şi 8 me­dalii de bronz; 2. U.R.S.S. 5-6-6 ; 3. Ungaria 3-4-4 ; 4. ROMANIA 3-1-0; 5. Australia 2-4-2 ; 6 Kenya 2-3-1 ; 7. Po­lonia 2-0-5 ; 8. Franţa 2-0-1 ; 9. I­. F. a Germaniei 1-4-1 ; 10-11. Anglia şi R.D.G. cu cite 1-2-1 fiecare etc. ULTIMELE REZULTATE FOTBAL. Echipa Braziliei a fost la un pas de înfrîngere In meciul cu cea a genei. Conduși cu 3—0 după prima repriză, brazilienii au smuls, in extremis rezultat egal, 3—3. In rest: Spania — Japonia 0—0; Cehoslovacia - Tailanda· Bulgaria — Guatemala 2—1. 11 0 ATLETISM. — Ba decatlon, americanul Bill Tomamey conduce detaşat la înc­eerea primelor cinci probe şi are șansa ca astăzi, în ultima zi de concurs doboare recordul mondial. Tommey a acumulat 4 499 p şi este urmat în clasam de Joachim-Hans Walde (R.F.G.) cu 4 290, N. Avilov (U.R.S S.) cu 4195 p ere BASCHET - cea mai așteptată întîlnire a zilei : Iugoslavia - Italia. La s­altul timpului regulamentar de joc scorul era egal, 65—65. In prelungiri Iugosla cîștigă detașat : 80—69. Alte rezultate: Brazilia — Coreea de Sud 91—59- Porto­n — Fulipine 89—65; Mexic — Bulgaria 73—83. In clasament conduc: U.R.S.S. și B­ilila (in gr­ua B) și e.U.A. (în grupa A) — toate neînvinse după cinci etape! I

Next