Informatia Bucureştiului, septembrie 1969 (Anul 17, nr. 4987-5012)

1969-09-11 / nr. 4996

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVII­I Nr. 4996 4 PAGINI 30 BANI Joi 11 septembrie 1969 In dezbaterea salariaţilor realizarea planului pe acest an şi a sarcinilor pe 1970 Desfăşurată intr-o atmosferă de pu­ternică mobilizare, adunarea sala­riaţilor sectorului III confecţii, C.C.T.B., a dezbătut cu competenţă re­zultatele de producţie obţinute în acest an, măsurile ce urmează a fi aplicate pentru a fi îndeplinit cu succes planul în 1969 şi 1970. In darea de sea­mă prezentată de tov. NICOLAE ION, şeful sectorului, s-a subliniat faptul că îndeplinirea planului pe opt luni în proporţie de 103 la sută, reprezintă nu numai un frumos succes al colectivului, ci este, totodată, şi o chezăşie pentru în­deplinirea sarcinilor viitoare. înscrişi un număr mare la cuvînt, salariaţii au ară­tat că planul pe anul 1970 poate fi nu numai îndeplinit, dar există reale posi­bilităţi şi pentru depăşirea sa. Este însă necesar să se acorde o mai mare aten­ţie eliminării deficienţelor care se mai fac simţite în procesul de produc­ţie. In cuvintul său tov. IOAN DRAGAN, tehnician la unitatea călcat, a arătat că In sectorul III, sector de modă, se impune de la bun început realizarea unei calităţi superioare a producţiei. In această direcție vorbitorul a făcut o serie de pro­puneri: revizuirea presingurilor și înlocui- Calitatea produselor - o „ştachetă“ ce poate fi ridicată i\\\\\\\\\\\\iv rea celor manuale care nu mai corespund cerinţelor actuale, înlocuirea fiarelor de călcat învechite, introducerea unui nou sistem de ventilaţie, utilizarea ştende­­relor pentru produsele finite şi călcate, înfiinţarea de cursuri de calificare pen­tru noii angajaţi. Vorbitorul a subliniat, totodată, că un rol hotârîtor în realiza­rea sarcinilor de plan il are respectarea strictă a disciplinei muncii, folosirea in­tegrală a timpului de lucru. Problema aprovizionării cu materii prime şi auxiliare a fost, de asemenea, dezbătută pe larg. Muncitorul MANOLE ŞTEFAN, muncitoarea DASCALIU GEORGETA şi tehnicianul CONSTANTIN CHIVU au arătat în cuvintul lor că au existat situaţii cînd, din cauza deficien­ţelor de aprovizionare, s-a lucrat in sal­turi, ceea ce a determinat atît cheltuieli suplimentare, cit şi producerea unor mărfuri cu minusuri calitative. In încheiere, tov. ION LEU, secretarul organizaţiei de bază al sectorului, a subli­niat că prin respectarea strictă a pro­gramului de lucru, utilizarea cu maximă eficienţă a maşinilor din dotare, pre­cum şi prin aplicarea unor măsuri care să asigure o ritmicitate superioară a producţiei, planul va fi îndeplinit şi de­păşit. M. P. Calendar ■ ' . . ■ . • ' 1 C­itez dintr-o consfătuire după ul­tima ediţie a bacalaureatului : »Deşi in dialoguri particulare e­­levii denotă gindire proprie şi opinie personală, la examen reproduc in formule stereotipe informaţii memo­rizate după reţete cunoscute“. „Se re­marcă posibilităţi aplicative evident spo­rite, dar gîndirea teoretică se manifestă încă anemic“. „In general, datele din diferite domenii ale ştiinţelor exacte sunt bine cunoscute, dar lipseşte rapor­tarea lor la realităţile concrete ale ţârii noastre“. „Relatarea încărcată de deta­lii se substituie frecvent comentariului vizînd esenţa“. „Practicismul mecanic corect primează adesea asupra jude­căţii logice“. „Se reproduc nu de pu­ţine ori cunoştinţe anacronice faţă de ultimele descoperiri ştiinţifice“. „Analiza, mai mult sau mai puţin aprofundată, apare încă prea rar as­ociată cu sinte­za“. Observaţiile aparţin unor profesori conferenţiari şi lectori universitari care au prezidat comisiile de bacalaureat din vara aceasta. Desigur, cu toţii apreciau nivelul superior de pregătire a elevilor faţă de anii trecuţi, subliniind cu vizi­bilă satisfacţie progrese sensibile faţă de bacalaureatul ’68. Dar după ce no­taseră în cataloage răspunsurile elevilor la probele bacalaureatului, considerau I­I­I­ I­R­ar amestec mai ciudat de euforie şi nostalgie ca această săptămină, ultima a vacanţei mari. Deşi mai sînt cîteva zile pină la începutul şcolii, totuşi, prac­tic, vacanţa s-a încheiat, zme­­iele ei colorate au revenit pe pămînt, clepsidrele ei cernind nisipul unui timp fără repere exacte, acum au început cu precizie numărătoarea inversa pină la rotunda şi sonora oră 8 a lui 15 septembrie. Elev fiind, te zbaţi între un şir de indecizii, dintre care cel puţin două iţi transmit o stare de stinghereală cronică : să te întristezi că frumoasa, romantica vacanţă iţi flutură batista în semn de despăr­ţire ? Sau să te bucuri de a­­tit de apropiata şi stirnin­­du-ţi atita curiozitate intilnire cu... tine cel mai mare cu un an, cu colegii, cu profe­(Continuare in pag . 2-a) Contractele­­piese de dosar? Colectivul atelierului montaj al U­­zinei de pompe a înregistrat, în de­cursul a opt luni, un bilanţ pozitiv : volumul producţiei globale a fost în­deplinit în proporţie de 101,7 la sută, iar cel al producţiei marfă în propor­ţie de 100,3 la sută. Dezbătînd activi­tatea ce urmează a fi desfăşurată pînă la finele anului şi sarcinile din 1970, colectivul nu a insistat asupra acestor succese relevate în informarea pre­zentată, ci s-a oprit pe larg asupra cauzelor care au împiedicat obţinerea unor rezultate şi mai bune. — Dificultăţi d şi activitate survin în primul rând — a subliniat ing. ADRI­AN DUMITRESCU, adjunctul şefului secţiei a II-a, pompe­­ din aprovi­zionarea neritmică a locurilor de muncă cu piesele necesare şi mai cu seamă cu electromotoare. Bună­oară, la sfirşitul lunii august în ma­gazie, au rămas 890 electropompe ne­finisate deoarece nu ne-au sosit toa­te motoarele contractate cu Uzina de maşini electrice Bucureşti, Uzina de micromotoare Piteşti, „Electropu­­tere” Craiova ş.a. Preluînd această idee, tovarăşii CONSTANTIN BARBU, şeful atelie­rului montaj, DUMITRU ORZANES­­CU - maistru, AUREL MATEI - şef de brigadă, au semnalat faptul că de la o vreme furnizorii nu-şi res­pectă sistematic obligaţiile asumate prin contracte. „Deşi aveam, luna tre­cută, pregătite pentru finisare, pro­duse în valoare de peste 8 milioane de lei — sublinia tovarăşul Constan­tin Barbu — acestea nu au putut fi livrate din lipsa­­ motoarelor. Din această cauză nu ne-am îndeplinit obligațiile față de beneficiari. Con­(Continuare in pag. a 2-a) A. Pavlovici Perfecţionarea la catedră de datoria vor să comunice verbal şi a­­precieri despre răspunsurile indirecte ale profesorilor din licee la examenul exigent al învăţămîntului contemporan. Căci — cum sintetiza un vorbitor — şi învâţâmîntul de azi evoluează sub sem­nul necesarei perfecţionări. O varâ cu... amendamente. Poate că şi pentru acest motiv, vara ca­drelor didactice a comportat amenda­mente. Sigur că a fost vacanţă, cu toa­te plăcerile destinderii. Dar a fost şi perfecţionarea. Adică un număr apre­ciabil de ore, zile şi săptămini de acti­vitate, cînd aproape 400 de profesori de diferite specialităţi au fost conştiin­cioşi audienţi la cursuri de perfecţionare desfăşurate in Bucureşti şi în locuri pi­toreşti din ţară. Este adevărat că pro­grama acestor cursuri — o revelaţie la debutul ei — a cam alunecat în repe­tare, drămuind cam cu zglicenie Inova­ţia. (Dovadă, se preco­nizeaza de pe a­­cum­ revizuirea ei dacă nu totală, cel puţin în părţi deloc neesenţiale). Ori­cum, extraşi din angrenajul practicii curente de trei trimestre la catedră, profesorii s-au instalat temporar in bănci ca să schimbe nu numai locul intr-un decor consacrat, ci şi rolul. Aşa că, cercetători ştiinţifici şi reputaţi specialişti i-au informat pe larg despre ultimele noutăţi din diferite domenii, furnizindu-se preţioase elemente pen­tru îmbogăţirea predării noilor capitole incluse în programele analitice şi ma­nualele şcolare. (Se ştie, de pildă, că la Matematică, elevii vor învăţa şi no­ţiuni de Calculul probabilităţilor şi ele­mente de Statistică matematică). Fireş­te, n-au lipsit informările despre inedi­tul pe terenul metodicii făcute de con­ferenţiari şi cu experienţă, şi cu com­petenţă. In sfîrşit, perfecţionarea a in­clus şi tratarea unor probleme de di­dactică modernă permiţînd familiariza­rea cu utilizarea eficientă a materialelor audio-vizuale, fără să ignore şi schi­ţarea unor procedee de perspectivă (programarea in predarea fizicii, mode- Augustin Sandu (Continuare In pag. a 2-a) Produsele realizate la uzinele „Timpuri Noi" sunt cunoscute atît în ţară cît şi peste hotare. In fotografie : linia de montaj a noilor tipuri de moto-com­­presoare destinate şantierelor de construcţii. IHIIHIIIIIIIIRIII INFORMATIA MMM— In vacanță,cu o inimă grefată... • Interviu cu DAMIEN BOULOGNE Pe aleile unui castel din Ram­bouillet, in apropierea Parisului putea fi văzut recent un om robust. In sutană albă cu o mină destinsă, firească In zile de concediu. Personajul se afla, intr-adevăr, la odihnă după un lung stagiu petrecut intr-un spi­(Coitin­ai e in pag­aia) . Au început • LUCRĂRILE CELUI DE AL DOILEA CONGRES NAŢIONAL DE MEDICINĂ INTERNĂ Azi dimineaţă, în sala Ateneului Român au început lucrările celui de al doilea Congres naţional de medi­cină internă. Timp de trei zile, par­ticipanţii români şi oaspeţii de peste hotare vor dezbate cîteva dintre pro­blemele actuale ale medicinei inter­ne : enzimele în patologia internă , patologia terapiei medicamentoase, precum şi unele probleme ale hiper­tensiunii arteriale. La şedinţa de deschidere au par­ticipat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Academiei de ştiinţe me­dicale, Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale, precum şi numeroşi invi­taţi — oameni de ştiinţă, cadre uni­versitare, medici. Vizita in România a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas La invitaţia preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, azi dimineaţă a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră, în întîmpinarea preşedintelui fe­deral, pe aeroportul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, membri ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, ge­nerali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi aus­trieci, corespondenţi şi trimişi spe­ciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Con­siliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac". La ora 11, avionul oficial, escor­tat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, ateri­zează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, preşedin­tele federal Franz Jonas este salu­tat cordial de preşedintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu. înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar şi ministru ple­nipotenţiar în­ Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Rai­mund Truxa, aghiotant al preşe­dintelui federal, dr. Josef Bandion, consilier de cabinet, dr. Kurt Skal­­nik, consilier, referent de presă al Cancelariei preşedinţiei. Preşedintele Nicolae Ceauşescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoare a­­finiată pe aeroport prezintă onorul, în timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două ţări, se trag, in semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută drapelul gărzii, preşedintele Franz Jonas se opreşte în faţa militarilor rostind în limba română: „Bună ziua astaşi“. Pre­şedintelui federal îi sunt prezentaţi apoi şefii misiunilor diplomatice şi celelalte persoane oficiale române venite în întîmpinare. De pe podiumul instalat pe aero­port, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, rosteşte un cuvînt de bun venit. Răspunde pre­şedintele federal, Franz Jonas. Cei doi conducători îşi string mîinile călduros. Numeroşi bucureşteni, veniţi pe aeroport pentru a aduce oaspeţilor urarea­ poporului român de „bun sosit“, aplaudă cu căldură, flutură steguleţe. Un grup de tinere în costume naţionale oferă oaspeţilor austrieci buchete de flori. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi­ preşedintele Franz Jonas iau loc apoi într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, şi se îndreaptă spre reşedinţa rezervată oaspeţilor. De-a lungul traseului, pavoazat cu drapele de stat ale României şi A­ustriei, un mare număr de cetă­ţeni ai Capitalei au făcut o călduroa­să şi entuziastă manifestare de „bun sosit“ primului preşedinte al Repu­blicii Austria, care face o vizită ofi­cială în ţara noastră, au aclamat pentru prietenia româno-austriacă. Cei doi preşedinţi răspund cu cor­dialitate entuziastei manifestări de simpatie făcută de populaţia Capi­talei. (Agerpres) „Turul Capitalei“ cu plecări din cartiere . Duminică 14 septembrie, O.N.T. a­­genţia Bucureşti, organizează „Turul Ca­pitalei“ cu o durată de două ore şi vi­zitarea Expoziţiei realizărilor economiei naţionale „România ’69”. Plecările au loc, la ora 9.30, din faţa Bisericii Albe, cinematografului „Favorit“ (Drumul Ta­berei) şi cinematografului „Gloria“ (car­tierul Titan). Costul unei excursii este de 7 lei, in care se include şi biletul de intrare la expoziţie. Plata se face direct la auto­car. # Suntem­ informaţi că începînd cu data de 16 septembrie mai există locuri disponibile pe litoral la hotelurile din : Mamaia, Eforie Nord şi Sud, Mangalia. Costul : 30 lei pe zi cazare şi masă. Plecările au loc în fiecare zi şi pe orice durată. Înscrieri în bd. Republicii nr. 1. Semiremorca pentru transportat turisme este ultima realizare a colectivului de la I.R.A.­Olteniţa. Avind două nivele, acţionate hidrau­lic, ea poate transporta şapte auto­turisme. Primul produs de acest gen a fost livrat uzinei de autoturisme din Piteşti. Expoziţie de păpuşi şi jucării O expoziţie cu un caracter mai puţin obişnuit se va deschide mîine, ora 18:30, la Galeriile de artă din bd. Magheru nr. 20. Este vorba des­pre cea reunind păpuşi şi jucării realizate cu fantezie de Valentina Andrei. • Simbătă 13 şi duminică 14 sep­tembrie, iubitorii bucureşteni­ de mu­zică uşoară vor avea prilejul să facă cunoştinţă (ora 20 în Sala Palatului) cu formaţia feminină vocal-instru­­mentală „Girl Talk“ din Anglia. In concerte va apărea cu un bogat repertoriu şi cîntăreţul Peter Brent. • Azi, la ora 18, se deschide la Ga­leriile de artă „Apollo“ din cal. Victoriei nr. 56 o expoziţie de grup, reunind lucrări de pictură de Doru Bucur, Aurel Cojan, Mihail Horea, Florin Niculiu, Ion Pacea şi sculp­tură de Mircea Spătaru. • Salonul umoriştilor '69 ! Anul acesta Salonul umoriştilor ediţia 1959 s-a deschis la Constanţa in Sălile Galeriilor de artă „Tomis". Sunt prezenţi cu lucrări caricatu­­rişti bine cunoscuţi publicului, prin­tre care I. Ross, Ion Popescu-Gopo, Cik Damadian, Eugen Tatu, Nell Cobar, Mihail Gion, Neagu Rădu­­lescu, D. Negrea etc. precum şi o serie de valoroşi reprezentanţi ai ti­nerei generaţii ca: Pompiliu Dumi­­trescu, Teodor Pali, Mihai Grosu, Avram Anton etc. Excepţia rămîne deschisă pînă la sfirşitul lunii septembrie. In articolul publi­cat în ziarul de ieri relatam despre su­perficialitatea în a­­profundarea unor so­luţii constructive, preconizate prin pro­iectare, care, în fi­nal, se soldează cu pagube însemnate pentru economia na­ţională. La trimiterea pre­matură pe „masa de­­ operaţii" a unor con­strucţii, soldată cu cheltuirea unor fonduri suplimentare, contribuie şi executantul — unităţile D.G.C.M. Am reţinut citeva exemple de clădiri date în folosinţă cu nepermise defecte de execuţie. Bunăoară, blocul Y 2 din bd. Ion Şulea - constructor I.C.M. nr. 2 — o construcţie cu peste 200 de apar­tamente, se detaşează prin irespon­sabilitatea constructorilor. Pe faţada acestui bloc, în care nu s-au mutat încă toţi locatarii, există numeroase amprente ale superficialităţii şi ne­păsării : găuri lăsate în pereţi, muchii ciupite, tencuieli crăpate, pardoseli de mozaic insuficient curăţate şi fre­cate etc., etc. incit volens-nolens te întrebi : în baza căror considerente conducerea şantierului a declarat acest bloc bun pentru prerecepţie ? Numai pentru a se încadra in termenul de predare ? La unele blocuri din car­tierele Militari, Berceni, Dru­mul Taberei, placajele „Brat­ca” de pe pereţii faţadelor au început să se desprindă. In str. Baba Novac, la aproape jumătate din balcoanele primelor blocuri con­struite aici terasitul a căzut. Conduc­tele pentru scurgerea apei ce se adu­nă pe balcoane sau logii­­sunt în mare parte desprinse, apa prelingîndu-se pe pereţi. „Panta de scurgere a par­doselii balconului - ne scria P. C. — este inversată. Dacă vreau să-l spăl, apa îmi intră în casă“. Deficienţele de calitate în execuţia lucrărilor care, în ultimă instanţă, înseamnă fonduri cheltuite in plus din bugetul statului, sunt generate de mo­dul defectuos de conducere a muncii pe­ şantiere, de încălcarea tehnologiei de execuţie. Am asistat la modul in care anumite echipe executau placajul de cărămidă la unele blocuri din Berceni Sud XI, aflate în curs de gli­sare. N-am văzut absolut pe nimeni aruncind apa pe placajul plin de praf pentru a determina priza cu structura de beton. De multe ori se uită chiar şi folosirea cumpenei cu plumb. Aşa se face că la unele blocuri înalte, de­viaţiile de la verticală depăşesc tole­ranţele admise. La blocul R 2 din Co­­lentina — constructor I.C.M. 5 — a­­baterile de la verticală a structurii de rezistenţă au fost atît de mari in­cit beneficiarul (D.G.G.L.) a oprit glisarea la etajul 6. De ce a fost ne­voie de intervenţiile unui factor din afara şantierului ? Oare şeful de lot, inginerii şi tehnicienii din conducerea şantierului, a întreprinderii, nu pu­teau preveni o atare situaţie ? De altfel, I.C.M. 5. a fost penalizată cu suma de 500 000 lei pentru lucră­rile sub orice limită a calităţii exe­cutate la blocurile din str. Ziduri în­tre Vii. Evident, Comitetul de direc­ţie va trece această sumă la capito­lul pierderi, adică tot pe seama în­treprinderii. Dar, legal, ar trebui ca cei ce se fac vinovaţi să contribuie la recuperarea pagubelor. Ascultăm părerea unui specialist în con­strucţia de locuinţe — arh. Gheorghe Colea, de la Institutul „Proiect-Bucu­ Nicolae Cucui Filip Popescu (Continuare in pag. a 3-a) Cine suporta milioanele cheltuite pentru repararea unor blocuri noi ? (b­) Santierele - coautoare la daune s Vasele ornamentale in­stalate în parcuri dau un plus de frumuseţe Capitalei. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEO­ROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 15 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 26 de grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. Timpul probabil de mîi­ne . Vreme în general căl­duroasă, cu cer variabil, mai mult noros. Temporar ploaie în partea a doua a intervalului. Vîntul va pre­zenta unele intensificări din est și sud-est. Tempe­ratura aerului : minima va fi cuprinsă între 13 și 15 grade, iar maxima intre 23 și 27 de grade. Pentru zilele de 13, 14 și 15 septembrie : Vreme schimbătoare cu cer tem­porar noros. Vor cădea a­­verse de ploaia, in cursul după-amiezii. Sorescu sau poezia demistificării illii!!iil!l!!lllllilll!iIIII!ll!! EUGEN BARBU illlill Cu Marin Sorescu s-a întîmplat un lucru cu­rios : glumind olteneşte, a fost luat în serios, sanctificat şi aşezat in ramă. Profitind de buna dispoziţie a lui G. Căli­­nescu, exasperat de atita rutină şi declaraţii, iată-l decretat de către tineret ca tot ce poate fi mai nou în poezie şi chiar în dramă unde îl imită pe Beckett­­chiar în Iona, poem dramatic, condus de o mare idee, ratată, după noi, un glume cu caracter indoelnic şi lun­gimi ce pot fi uşor îndepărtate. La bani mărunţi, poemele sale dezbat logic, sec, lucruri cunoscute, dar spuse pe dos. Despicarea firului in patru se face lejer cu o clipire de ochi la cititor, cerind complicitate şi uneori rabat de înţe­legere. Abordarea celor mai tragice teme este la fel de nonşalantă­­.­­ „Ne spălăm cu clăbucul tău, soare / Săpunul nostru fundamental / pus la îndemînă / pe poliţa cerului / întin­dem mereu braţele spre tine / Şi ne frecăm bine cu lumină / de ne dor oasele de atita fericire / O, ce veselie / E pe pămînt dimi­neaţa / Ca într-un spălător de in­ternat / Cînd copiii iau apă în gură / Şi se stropesc unii pe alţii./ Deocamdată încă nu ştim de unde să luăm / Şi cele mai bune pro­soape / Şi să ne ştergem pe faţă cu moartea. (Matinală). După cum se vede, tehnica e simplă : se glu­meşte ce se glumeşte şi deodată... (Continuare In pag. a 2-a) t. ÎNSOŢIND BUCUREŞTENII LA ODIHNA Campinguri în... hibernare Se pare că vara, probabil pentru a-şi răscumpăra debutul anemic, s-a hotă­­rît să-şi prelungească şederea pe me­leagurile noastre. Zilele însorite conti­nuă să îndemne la drumeţie, iar excursi­oniştii pasionaţi nu aşteaptă prea mul­te invitaţii. Venind dinspre Făgăraş, ne-am oprit la campingul „Poieniţa haiducului“. Ce (mai) oferă acest loc de popas ? o... umbră a ceea ce ar trebui să fie. Dar să ne explicăm. Am vrut să înnoptăm intr-o căsuţă. Cînd, în sfîrşit, ni s-a des­chis uşa uneia, am dat jenaţi înapoi : lenjeria era neschimbată, paharele, că­nile pentru apă — unele murdare, al­tele sparte, praf peste tot. Am cerut responsabilului sâ ne arate şi alte că­suţe , acelaşi aspect neîngrijit. Dar masa ? Speram ca, din acest punct de vedere, cel puţin, să nu fim dezamă­giţi. Contrar aşteptărilor, din vitrina fri­gorifică (care nu funcţiona, ca şi in­stalaţia de iluminat), aveam de ales între două sortimente de... conserve. Specialităţi haiduceşti (ne aflam doar, la „Poieniţa haiducului“...)? Cirnăciori şi alte cîteva preparate ce pot fi găsite la orice bodegă. Aşa că, renunţînd la „tentaţiile“ acestui camping, am plecat mai departe, pe Valea Oltului, spre cel de la cabana „Lotrişor“. Aici, dacă a­­provizionarea se menţine, cu unele re­zerve, satisfăcătoare, în schimb lasă de dorit ,,promptitudinea“ ospătarilor. Cit priveşte băuturile, fie berea fie citro­nada, se servesc de parcă ar fi păs­trate într-un izvor... termal. Popasul II „Loţişor“ ne-a atras atenţia şi asupra altui aspect : acela al găzduirii. Pe lin­ie cabana-restaurant există numai 12 căsuţe, dintre care trei sunt rezervate... personalului. Solicitări ? „Cit pentru o sută de căsuțe“ —­ ni s-a spus. Desigur. Transmit : Petre Dinescu și Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 4 a) | $ ^ Pe bulevardul Ion Şulea, se construiește un nou complex comercial. Conceput într-un stil arhitectonic ^ % modern, complexul va cuprinde numeroase unități cu profiluri diverse. 0 § ............. Í £A\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\Y\\\YYYYYVy\YY\\\\ yWWYYYYWYYYYyYVYWYYWWW yy. 1 \ „. '„YAYYYyYWYWwYYwYYYYYy YYYYN, \ :y„yyy\yyyyY\\\yy\\\\\\\\\\s\\\\\\\\\\y\\\\\\\\\\\^ OL:.u UII­Z.Via O.N.T. Sinaia Staţiune cu sezon turistic practic neîntrerupt. Sinaia este un punct de plecare pe diferite incinerare de ex­cursii. Dacă doreşti să cunoşti în­deaproape o serie de trasee intere­sante, filiala O.N.T. iţi stă la dispo­ziţie nu numai cu informaţii, ci şi cu autocare. Bineînţeles, grupurile de excursionişti sunt însoţite de ghizi oferind cu competenţă, o data cu derularea traseului, amănunte despre locurile pitoreşti, despre mo­numentele istorice şi arhitectonice i­­vite in cale. Totodată, ghizii sunt in măsură să-ţi înlesnească şi obţinerea unor suveniruri „a la minut“, majori­tatea îndeplinind şi atribuţiile de fo­tografi. O colaborare între O.N.T. şi cooperativa „Prestarea“. Ingenioasă utilă, dacă ţinem seama că mulţi arişti sunt dornici să se bucure de ambele servicii.

Next