Informatia Bucureştiului, noiembrie 1969 (Anul 17, nr. 5040-5064)

1969-11-22 / nr. 5058

t In cartierul Colentina continuă în ritm susţinut ridicarea noilor construcţii Foto : N. Dumitrescu Clipele, obiectele şi interstiţiile MARCEL BREAZU — „Studiez literatura italiană — îmi scrie I. S., student la Universi­tatea din Bucureşti — şi, in ultima vreme, m-am apropiat de literatura Italiei de astăzi. Sunt un iubitor al prozelor scurte şi faptul de viaţă concentrat în citeva pagini mi se pare a fi propice pentru a sugera un univers omenesc. N-am înţeles, însă, de ce îmi place un scriitor ca Alberto Moravia, care, în schiţele lui, nu povesteşte nişte intîmplări menite a rezuma o istorie omeneas­că. Evenimentele sunt numai enun­ţate şi nu asistăm, în general, la dez­nodăminte, ca în literatura epică a veacului trecut. Ce mă mişcă, totuşi, In această lectură ?” — Nu e de loc uşor să-ţi răspund, dragul meu I. S. Intr-adevăr, Mora­via nu istoriseşte, de obicei, întîm­­plări. Nu înşiră fapte care, pornind de la o situaţie dată, să se amplifice şi să se încheie printr-un final, care să ne informeze cum s-au rotunjit, consumîndu-se, anumite evenimente din viaţa eroilor lui. Mai curînd, am­ putea observa că prozele se termină oarecum „in coadă de peşte“. Am recitit şi eu — pentru a-ţi răspunde — volumul apărut, acum vreo patru ani, în traducerea românească, exce­lentă, a lui D. I. Suchianu : „Auto­matul". Anecdotica schiţelor este mai mult decit firavă. Oamenii por­nesc să întreprindă ceva, şi dacă tu, cititor, te laşi momit de relatarea comportărilor exterioare, dornic să afli cum se va sfîrşi întreprinderea lor, poţi rămîne cu un sentiment de insatisfacţie. Dar,­­ dacă ai mai multă circumspecţie artistică, observi de îndată că pe Moravia nu-1 inte­resează începutul şi sfirşitul vreunei acţiuni a­ eroilor lui, nu-1 intere­sează jaloanele între care se petrece acţiunea, ci forează interstiţiile aces­tor acţiuni, ceea ce se întimplă în intervalul dintre fapte. Aici găseşte el chintesenţa umană a mobilurilor care îi mişcă personajele. Dumitale, cititor, îţi place Alberto Moravia pentru că omenescul eroilor lui este ceea ce te preocupă la urma urmei. Fapte rotunde găseşti şi în relatările exacte ale ziarelor. Fapte vezi petre­­cindu-se şi în jurul dumitale. Iată însă că scriitorul, îndreptînd reflec­torul asupra interstiţiilor dintre fap­te, pune în lumină semnificaţia. El asistă, ca şi dumneata, la zeci de fapte banale şi, dacă s-ar preocupa numai să te informeze despre ele, n-ar face o treabă mai isteaţă decit a unei cumetre,, care arde să-ţi isto­risească ce s-a petrecut în vecini. El, Moravia, ştie că asemenea fapte cu­noşti şi dumneata — şi încă două, trei, zece intîmplări banale relatate din nou, ar putea, cel mult, să-ţi is­tovească curiozitatea de suprafaţă. Dar cu ce se îmbogăţeşte universul dumitale spiritual aflînd dacă soţul din poveste a fost sau nu înşelat pină la urmă, dacă îndrăgostiţii s-au împăcat sau au rămas supăraţi ? (Continuare in pag. a 2 a) i i­s C­opiii nu cred in fatalitate. Ei nu cred in intîmplare, in noroc, in ghinion. Sis­temul lor de gindire este prea simplu, prea esenţial şi prea pur pentru a îngădui explicaţii trans­cendentaliste, mistice, indetermi­­niste. Totul, absolut totul e lo­gic — şi copiii vor logica, o caută cu incăpăţînare şi calm pretu­tindeni - totul e necesitate, to­tul e supus unor relaţii cauzale precise, clare, indiscutabile. Mar noi, cei maturi şi mindri de maturitatea noastră, roşi de trufie dar şi de neputinţa de a explica totul, absolut totul, ne Apropo de. Intîmplare DUMITRU SOLOMON trezim nu o dată în situaţii dra­matice, cuprinşi de ruşine sail de panică in faţa unor mitebAri candide, uluiţi in faţa unor o­servaţii de bun simţ la“­“”» siliţi să fim mereu lucizi, ‘ncor­­daţi, intr-o alertă perpetuă. Şi toate replicile noastre trebuie sa fie cuviincios de logice, matema­tic de precise, altminteri riscam să fim învăluiţi de priviri repro­­bative, dispreţuitoare. Nu, e cert, nu mai putem in­voca fatalitatea, divinitatea, ghi­nionul... Te afli, bunăoară, în faţa televizorului şi contempli, împreună cu puştiul, o partidă de fotbal. „Ce ghinion !te ex­clami în clipa în care o minge trece pe lingă poartă, Ia numai cîţiva centimetri. Iar puştiul te pune la punct : „Să fim serioşi î­n lipsă de tehnică, nu ghinion.“ Pentru el, ghinionul, norocul, în­­tîmplarea nu sînt explicaţii. Aşa cum ştie că o minge trasă în afara porţii nu înseamnă ghi­nion, ci lipsă de tehnică, tot astfel ştie că o ciocnire între două vehicule nu este o întîm­­plare (sau „ceasul rău“), ci consecinţa neatenţiei, a încălca­(Continuare In pag. a 2-a) I I I I I I I i I­I­I Alegerea Colegiului medicilor şi farmaciştilor din municipiul Bucureşti Ieri după-amiază, în amfitea­trul spitalului clinic „,Colţea“ a avut loc adunarea reprezentanţi­lor medicilor şi farmaciştilor din unităţile medico-sanitare din Ca­pitală, în cadrul căreia a fost ales Colegiul municipal al medi­cilor şi farmaciştilor. Preşedinte al Colegiului medicilor şi farma­ciştilor d­in municipiul Bucureşti a fost ales prof. dr. Petre Teodo­­rescu, preşedintele filialei Bucu­reşti a U.S.S.M., vicepreşedinte prof. dr. V. Runcan, iar secretar dr. I. Hotescu. • Pregătirile de iarnă în gospodăria comunală In discuţia deputaţilor Ieri după amiază, comisia per­manentă de gospodărie comunală şi comisia pentru transporturi, drumuri şi spaţii verzi ale Con­siliului popular municipal au ana­lizat într-o şedinţă comună sta­diul pregătirilor de iarnă în do­meniul gospodăriei comunale. Conducerile I.C.A.R. şi I.S.B. au prezentat informări asu­pra măsurilor luate pentru buna desfăşurare a transporturilor pe timpul iernii, aprovizionarea cu apă şi descongestionarea străzilor în cazul unei zăpezi abundente. De asemenea cele două colective de deputaţi care au controlat pe teren modul cum s-au pregătit întreprinderile respective au pre­zentat referate şi au făcut pro­puneri cu privire la lichidarea unor lipsuri constatate cu prilejul controlului. • Se primesc opţiuni pentru noi apartamente proprietate personală Oficiul pentru construirea «de locuinţe proprietate personală ne informează că Incepind de luni, 29 şi pină slmbătă, 29 noiembrie a.c. se primesc opţiuni pentru blocurile R 12, OD 18 şi OD 19 din Colentina, in total 176 aparta­mente de una, două şi trei ca­mere, precum şi pentru blocul 56 din cartierul Ion Şulea de 44 apartamente de două şi trei ca­mere. Pot depune opţiuni solici­tanţii Înscrişi la oficiu pină la data de 28 februarie 1968 şi, Indi­ferent de data Înscrierii, solici­tanţii evacuaţi pentru demolare, cîştigătorii la C.E.C. şi cei care plătesc integral preţul aparta­mentului pină la data depunerii opţiunii. Opţiunile se primesc la ghişeul nr. 4 intre orele 8 şi 19. • Recital de poezie „Viorile toamnei“ Cel de-al doilea spectacol din actuala stagiune a Studioului de poezie al Radioteleviziunii este recitalul de poezie, muzică și eu­­ritm­ie „Viorile toamnei“ ce va avea loc luni, la ora 19:30. Poeme din literatura română și univer­­sală (selectate de Stelian Tăbă­raş) vor fi recitate de actorii : Ludovic Antal, Leopoldina Bălă­nuţă, Simona Bondoc, Ion Cara­­mitru, Radu Cristea, Emil Lip­­tac, Matei Gheorghiu, Virgil O­­gâşanu, Eva Pătrăşcanu, Maria Rotaru, Traian Stânescu. Dan­sează Ileana Iliescu, artistă eme­­­rită, prim-solista a Operei Ro­mane. Cîntă Nicolae Secureanu, artist emerit. La pian, Nicolae Râdulescu. Regia artistică — Con­stantin Sabăreanu. Intrarea se face pe bază de Invitaţii ce se pot ridica de la casa de bilete a sălii de concerte a Radiotele­­viziunii, str. Nuferilor nr. 62 (tel. 14.68.00). • TAROM organizează în con­tinuare, în fiecare duminică, zboruri de agrement cu avioane IL-14. Biletele se pot cumpăra în ziua zborului la aerogara Bâ­­neasa. Copiii pină la 10 ani bene­ficiază de 50 la sută reducere, in timpul zborului personalul de bord luminează pasagerilor In­signe, dulciuri etc. 1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFOR­MA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVII­­­IMr. 50586 PAGINI 30 BANI Sâmbătă 22 noiembrie 1969 SARCINILE DE PLAN ÎNDEPLINITE INTEGRAL, LA TOŢI INDICATORII­­Cota" consumurilor specifice— parametru determinant al eficienţei Dimensiunile largi pe care le ca­pătă economia naţională situează, mereu mai mult, pe prim plan, va­riatele aspecte ale eficienţei pro­ducţiei. In condiţiile în care volu­mul producţiei cunoaşte o neîn­cetată dezvoltare şi, deci, se con­sumă cantităţi sporite de materii prime, materiale, forţă de muncă şi fonduri băneşti, se impune să existe o grijă proporţional crescută pentru utilizarea acestora cu ma­ximum de spirit gospodăresc, in scopul obţinerii de rezultate cit mai bune. Interesul societăţii noastre pen­tru valorificarea raţională a resur­selor economice în general, a ma­teriilor prime şi materialelor în particular, este accentuat şi de alte considerente. Bunăoară, a obţine mai multe produse din aceeaşi cantitate de materiale echivalează cu lărgirea bazei de materii prime a ţării, fără investiţii suplimentare. Orientarea fermă spre­ moderni­zarea structurii economiei naţiona­le, spre asimilarea de produse de înaltă tehnicitate, reprezintă, prin ea însăşi, o modalitate de valori­ficare mai bună, superioară, a re­surselor naturale de care dispunem. Există însă mari rezerve pentru economisirea materiilor prime, a materialelor, energiei electrice, a combustibilului, în fiecare între­prindere, secţie şi loc de muncă. Prin reproiectarea produselor, aşe­zarea pe baze ştiinţifice a norme­lor de consum şi respectarea lor riguroasă, prin eliminarea rebutu­rilor şi scăderea procentului de de­şeuri, prin înlocuirea materiilor prime scumpe cu altele mai eftine, a celor din import cu altele care se găsesc în ţară — sunt posibile reduceri importante ale cheltuie­lilor materiale pe unitate de produs. Ce arată datele statistice în le­gătură cu îndeplinirea normelor de consum în întreprinderile indus­triale bucureştene ? O principală concluzie este că, în general, simţul gospodăresc a prins rădăcini în majoritatea întreprin­derilor. Faptul se concretizează în respectarea normelor de consum spe­cific şi in realizarea de economii peste cele planificate. Concomitent insă, in unele unităţi se remarcă o proastă gospodărire a resurselor, tolerarea risipei şi, la urmă... jus­tificările ! In primele nouă luni ale anului, la uzina „Republica“ s-au consumat peste prevederi aproape 3­­00 tone de metal, la uzina „Semănătoarea“ consumul de energie electrică a fost depășit cu 1, 2 KWh, iar la întreprinderea „Pionierul“ — cu peste 500 000 WWh. Rezultatul acestor depăşiri: creşterea preţului de cost al unor produse şi, paralel, lipsirea economiei naţionale de resursele respective. Intr-o serie de întreprinderi, este încă foarte slabă preocuparea pentru folosirea „înlocuitorilor“, a maselor plastice în loc de me­tal şi lemn, a firelor sintetice în loc de lină şi bumbac ş.a. De­sigur, asemenea înlocuiri nu sunt uşoare; ele solicită gîndirea teh­nică, diverse căutări, dar expe­rienţa mondială arată imensele posibilităţi oferite de producţia modernă în acest domeniu, ca şi avantajele ce decurg de aici, pen­tru eficienţa economică. Rebuturile, această supapă de irosire a muncii şi a resurselor M. Levescu economist (Continuare in pag. a 5-a) RĂSPUNSURI LA SEMNALELE ZIARULUI NEGOȚ, SAU FILANTROPIE CU CASA STATULUI? în ziarul nostru de miercuri 19 noiembrie am publicat ancheta cu titlul de mai sus, in care arătam că unii dintre beneficiarii de apartamen­te proprietate personală recurg la fel de fel de aranjamente, înainte de a se muta in noua locuinţă, incălcind astfel obligaţia contractuală de a pune vechea locuinţă la dispoziţia spaţiului locativ. Pot fi preintîmpi­­nate şi stăvilite asemenea abuzuri ? — Da, pot fi preîntâmpinate şi tre­buie să fie stăvilite — ne răspunde tov. N. Simionescu, directorul Direc­ţiei spaţiului locativ a Consiliului Popular al municipiului Bucureşti. Pentru aceasta e nevoie ca Oficiul pentru construirea de locuinţe pro­prietate personală să trimită servici­ilor de spaţiu locativ ale sectoarelor liste nominale cu cetăţenii care au încheiat contracte pentru construirea de locuinţă proprietate personală. Listele să fie trimise imediat după încheierea contractelor, aşa cum a propus ziarul „Informaţia Bucureş­­tiului“. Astfel, serviciile respective ar avea posibilitatea să îm­piedice diferite intrări sau ieşiri din spaţiu care ar putea afecta drepturile celorlalţi colocatari în ca­zul în care locuinţele sunt deţinute în comun, sau ar putea preintîmpina diferite aranjamente particulare, prin eludarea legii, în cazul locuinţelor deţinute în exclusivitate. Preintim­­pinind abaterile şi abuzurile, spaţiul rămas disponibil ar putea fi folosit mai judicios. — Cum procedaţi totuşi In cazurile tn care s-au săvirşit abuzuri ? — Fără îndoială că serviciile de spaţiu locativ nu se mulţumesc nu­mai cu somaţii, ci trec la acţiuni ce­­rind justiţiei evacuarea celor în cau­ză. In acest sens decizia Comitetului executiv nr. 2 262/1988 prevede că persoanele care intră abuziv în lo­cuinţe vor fi evacuate fără atribui­rea altei suprafeţe locative. — Decizia nr. 2 262/1968 obligă pe noii proprietari fie apartamente să predea spaţiului locativ vechea locu­inţă. Altcum, nu primesc de la O.C.L.P.P. noile locuinţe. Totuşi, in cazurile relatate de ziar nu s-au respectat prevederile acestei decizii. De ce ? — Intr-adevăr — ne răspunde tov. Gh. Melinte, directorul O.C.L.P.P. — (Continuare in pag. a 6-a) / Transportul public­­ata„sesiunii'' 'deturnă Munca personalului de exploatare a vehiculelor de transport In comun are un specific aparte. Pentru a putea în­cepe serviciul înaintea tuturor salariaţi­lor care trebuie să ajungă la timp la locurile de muncă, şoferii, vatmanii, ta­xatorii se scoală în jur de ora 2 noap­tea. Condiţiile de lucru le solicită în per­manenţă atenţia, îi expun trepidaţiilor necontenite, curenţilor de aer, exceselor de temperatură. Cu deosebire, li se cere să aibă o atitudine demnă­­ţinuta vesti­mentară corectă, să nu fumeze, să nu mânince, să nu asculte radioul în timpul serviciului), precum şi o comportare po­liticoasă, plină de solicitudine faţă de sutele şi sutele de călători cu care fie­care este zilnic in contact direct. N ACEST COMPLEX de îm­prejurări şi sarcini, lucrătorul I.T.B. trebuie să facă față u­­nor solicitări nervoase sporite. Cu atit mai mult el este dator să manifeste stăpinire de sine, să evite tonul ridicat, discuţiile necivilizate. Sunt­ cerinţe elementare, pe care ori­ce serviciu de utilitate publică, de largă contingenţă cu cetăţenii, le im­pune angajaţilor. Cu toate acestea, mai adesea decit s-ar putea crede, unii lucrători de pe vehiculele tran­sportului in comun, dau dovadă de 2735ERIS acte de indisciplină mai mult sau mai puțin grosolane. Cum ar putea fi calificate altfel abateri de natura celor săvirşite de şoferul Constantin Ioan, de la garajul Floreasca sau de manipulantul Gheorghe Băjenaru, de la depoul Bucureştii Noi, care — după ce s-au făcut vinovaţi, prin ne­­respectarea opririlor, a timpului de staţionare — s-au dedat la insulte împotriva pasagerilor ce le-au atras atenţia ? Nu ne propunem să facem un in­ventar al abaterilor personalului de exploatare de la normele elementare in relaţiile cu publicul. Nu poate fi insă trecut cu vederea faptul că ac­tele de impoliteţe apar cu atit mai grave cu cit responsabilitatea celor ce le provoacă este mai mare. Or, sunt şi controlori care, in executarea serviciului, nu-si disimulează bănu­iala de a vedea in orice pasager un călător fraudulos. Nu pledăm pentru scăderea exigentei. Dimpotrivă, opi­năm că la depistarea elementelor ne­cinstite ar trebui să participe mai activ chiar organele de ordine. Sun­tem insă de acord cu cetățeanul I. B. Aurel Radu Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 5-a) LUCRĂTORUL I. T. C. SI CĂLĂTORII Uzina .Autobuzul*. Un nou lot de autoutilitare gata sa fie prada­ beneficiarilor NE VIZITEAZĂ: Teatrul muzical din Braşov Colectivul de operetă al Tea­trului muzical din Braşov va prezenta astă seară (ora 19:30, la Sala Palatului) o celebră lucrare a genului : „VIAŢA PARIZIANA“ de Jacques Offenbach. Montat de Nicuşor Constantinescu şi Ste­la Fericeanu, spectacolul are ca principali interpreţi pe Carmen Hanganu, Liviu Butnariu, Mia Munteanu, Maria Păunescu, Li­dia Popescu, Eugen Todea. Con­ducerea muzicală : Norbert Petri. INFORMAȚIA IIIIIIIIHIIIIIIIIII Dr. Francesco Hernández face noi programări"... • Scopul nemărturisit al unui anunț de ziar # Stra­nia simbioză • Cine e Gerardi — „Omul cu o mie de fete"? Aproximativ o dată la zece zile, intr-un ziar spaniol din San Sebastian (situat la graniţa cu Franţa) apărea pină nu de mult un anunț ciudat. Pierdut în paginile de publicitate ale ziarului, el a rămas neremarcat de publicul căruia ii era adresat, dar, in schim­b, a fost reperat de politia locală. Cu mici variaţii, el sufia in felul următor: „Peste două zile, dr. Francesco Hernández face noi­­pro­gramări". Lapidarul text lăsa să se înţeleagă existenţa unui medic foarte reputat care, asaltat de pacienţi, era nevoit să le fixeze în acest fel, neobişnuit, date in vederea examinării. Or, la San Sebastian nu se afla vreun me­dic cu acest nume. Frecvenţa cu care apărea insă anunţul a atras atenţia politiei care a emis ipoteza că el este de fapt un cod secret adresat unei (sau unor) persoane. Această presu­punere a devenit certitudine cînd un poliţist, după citva timp de aşteptare, M. V. (Continuare in pag. a 6-a) Unele măsuri privind organizarea asistenţei medicale a populaţiei în ultima vreme,­in Capitală au fost adoptate unele măsuri organizatorice care vizează ac­tivitatea de asistenţă medicală a populaţiei. — Dispensarele sanitare de circum­scripţie, in afară de asistenţa medicală a populaţiei din teritoriu — ne-a spus conf. dr. VICTOR COROI, directorul Di­recţiei sanitare a municipiului — asigură asistenţa­­ de medicină generală a salariaţilor din Întreprinderile cu un număr relativ redus de personal şi a elevilor din şcolile de capacitate mică, din raza respectivă de activitate. In acest fel se realizează o reală interpa­­trundere a problemelor de sănătate, specifice teritoriului, cu cele particulare ale colectivităţilor organizate. De ase­menea, se elimină posibilitatea dublării artificiale a consultaţiilor (una acordată de medicul întreprinderii şi alta de me­dicul circumscripţiei). Intrucit la nive­lul întreprinderii medicul de circum- Gh. Niculiţă (Continuare in pag. a 6-a) Unitatea din cartierul Militari a întreprinderii „Nufărul" execută, încă din luna august a acestui an, o nouă prestaţie către populaţie : curăţatul covoarelor. Unitatea, înzestrată cu utilaje moderne, de mare capacitate, poate curăţa circa 2­000 kg. covoare pe zi. Se asigură, cu mijloace proprii, trans­portul covoarelor de la domiciliul clientului la unitate. Din nou despre „grija“ pentru păstrarea avutului obştesc la I.C.R. şi despre o datorie a tovarăşului Ion Olteanu, adjunct al ministrului comerţului interior, faţă de cititorii ziarului . •1 £5 „Pentru zilele c And absentam, cintind la diferite nunţi, briga­­­dierul MOISE MIHALAŞCU mă trecea prezent in condică, eu plă­­­tindu-i pentru aceasta cite 15 lei pe zi" (din declaraţia lui Florea =E= Constantin). == ★ == „Constatînd că sunt nebăgat in seamă de către brigadierul Mi-E=I­halaşcu, in sensul că nu-mi crea şi mie unele posibilităţi de a putea = recupera absenţele de la serviciu, aşa cum proceda cu alţii, i-am dat­­=­ de două ori cite 5 litri de vin, şi, după aceea, m-a avut şi pe mine d­in vedere“ (din declaraţia lui Marin Apostea). P­ARCURGlND numeroasele de­claraţii de acest gen, cuprin­se în dosarul penal al lui M. Mihalaşcu, o întrebare s-a născut spontan­­ pe ce îşi întemeia, oare, nemărginita-i cutezanţă brigadierul cu vocaţie de... vătaf? S-ar putea spune că însăşi în­vestitura profesională — brigadier la depozitul Colentina al I.C.R.A. (întreprinderea comerţului cu ridi­cata pentru produse alimentare) — i-a dat lui M.M. un anume impuls pentru a porni pe noul drum in­fracţional... Nu-i puţin lucru — după ce ai suferit o condamnare de 9 ani închisoare pentru delapi­dare !— să te trezeşti, dintr-o dată, stăpîn pe soarta fişelor de pontaj, condicilor, registrului de eviden­ţă şi foilor colective de prezenţă a zeci şi zeci de salariaţi. „Grija“ ne­limitată pe care conducerea I.C.R A. o vădea şi în acest caz, faţă de a­­vutul obştesc (punînd lupul să pă­zească oile) se integra intr-o suită de fapte asemănătoare, relatate la vremea lor de ziarul nostru (dar, despre aceasta, ceva mai jos!). RACTIC, timp de un an şi mai bine, Moise Mihalaşcu a măsluit după cum i-a con­venit evidenţele prezenţei la ser­viciu. Contra diverselor „atenţii“ Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a 3-a) . Modelele de încălţăminte expuse in vitrinele magazinelor par a fi in concordanță cu toamna şi gus­turile cumpărătorilor.

Next