Informatia Bucureştiului, noiembrie 1969 (Anul 17, nr. 5040-5064)
1969-11-22 / nr. 5058
t In cartierul Colentina continuă în ritm susţinut ridicarea noilor construcţii Foto : N. Dumitrescu Clipele, obiectele şi interstiţiile MARCEL BREAZU — „Studiez literatura italiană — îmi scrie I. S., student la Universitatea din Bucureşti — şi, in ultima vreme, m-am apropiat de literatura Italiei de astăzi. Sunt un iubitor al prozelor scurte şi faptul de viaţă concentrat în citeva pagini mi se pare a fi propice pentru a sugera un univers omenesc. N-am înţeles, însă, de ce îmi place un scriitor ca Alberto Moravia, care, în schiţele lui, nu povesteşte nişte intîmplări menite a rezuma o istorie omenească. Evenimentele sunt numai enunţate şi nu asistăm, în general, la deznodăminte, ca în literatura epică a veacului trecut. Ce mă mişcă, totuşi, In această lectură ?” — Nu e de loc uşor să-ţi răspund, dragul meu I. S. Intr-adevăr, Moravia nu istoriseşte, de obicei, întîmplări. Nu înşiră fapte care, pornind de la o situaţie dată, să se amplifice şi să se încheie printr-un final, care să ne informeze cum s-au rotunjit, consumîndu-se, anumite evenimente din viaţa eroilor lui. Mai curînd, am putea observa că prozele se termină oarecum „in coadă de peşte“. Am recitit şi eu — pentru a-ţi răspunde — volumul apărut, acum vreo patru ani, în traducerea românească, excelentă, a lui D. I. Suchianu : „Automatul". Anecdotica schiţelor este mai mult decit firavă. Oamenii pornesc să întreprindă ceva, şi dacă tu, cititor, te laşi momit de relatarea comportărilor exterioare, dornic să afli cum se va sfîrşi întreprinderea lor, poţi rămîne cu un sentiment de insatisfacţie. Dar, dacă ai mai multă circumspecţie artistică, observi de îndată că pe Moravia nu-1 interesează începutul şi sfirşitul vreunei acţiuni a eroilor lui, nu-1 interesează jaloanele între care se petrece acţiunea, ci forează interstiţiile acestor acţiuni, ceea ce se întimplă în intervalul dintre fapte. Aici găseşte el chintesenţa umană a mobilurilor care îi mişcă personajele. Dumitale, cititor, îţi place Alberto Moravia pentru că omenescul eroilor lui este ceea ce te preocupă la urma urmei. Fapte rotunde găseşti şi în relatările exacte ale ziarelor. Fapte vezi petrecindu-se şi în jurul dumitale. Iată însă că scriitorul, îndreptînd reflectorul asupra interstiţiilor dintre fapte, pune în lumină semnificaţia. El asistă, ca şi dumneata, la zeci de fapte banale şi, dacă s-ar preocupa numai să te informeze despre ele, n-ar face o treabă mai isteaţă decit a unei cumetre,, care arde să-ţi istorisească ce s-a petrecut în vecini. El, Moravia, ştie că asemenea fapte cunoşti şi dumneata — şi încă două, trei, zece intîmplări banale relatate din nou, ar putea, cel mult, să-ţi istovească curiozitatea de suprafaţă. Dar cu ce se îmbogăţeşte universul dumitale spiritual aflînd dacă soţul din poveste a fost sau nu înşelat pină la urmă, dacă îndrăgostiţii s-au împăcat sau au rămas supăraţi ? (Continuare in pag. a 2 a) i is Copiii nu cred in fatalitate. Ei nu cred in intîmplare, in noroc, in ghinion. Sistemul lor de gindire este prea simplu, prea esenţial şi prea pur pentru a îngădui explicaţii transcendentaliste, mistice, indeterministe. Totul, absolut totul e logic — şi copiii vor logica, o caută cu incăpăţînare şi calm pretutindeni - totul e necesitate, totul e supus unor relaţii cauzale precise, clare, indiscutabile. Mar noi, cei maturi şi mindri de maturitatea noastră, roşi de trufie dar şi de neputinţa de a explica totul, absolut totul, ne Apropo de. Intîmplare DUMITRU SOLOMON trezim nu o dată în situaţii dramatice, cuprinşi de ruşine sail de panică in faţa unor mitebAri candide, uluiţi in faţa unor oservaţii de bun simţ la““”» siliţi să fim mereu lucizi, ‘ncordaţi, intr-o alertă perpetuă. Şi toate replicile noastre trebuie sa fie cuviincios de logice, matematic de precise, altminteri riscam să fim învăluiţi de priviri reprobative, dispreţuitoare. Nu, e cert, nu mai putem invoca fatalitatea, divinitatea, ghinionul... Te afli, bunăoară, în faţa televizorului şi contempli, împreună cu puştiul, o partidă de fotbal. „Ce ghinion !te exclami în clipa în care o minge trece pe lingă poartă, Ia numai cîţiva centimetri. Iar puştiul te pune la punct : „Să fim serioşi în lipsă de tehnică, nu ghinion.“ Pentru el, ghinionul, norocul, întîmplarea nu sînt explicaţii. Aşa cum ştie că o minge trasă în afara porţii nu înseamnă ghinion, ci lipsă de tehnică, tot astfel ştie că o ciocnire între două vehicule nu este o întîmplare (sau „ceasul rău“), ci consecinţa neatenţiei, a încălca(Continuare In pag. a 2-a) I I I I I I I i III Alegerea Colegiului medicilor şi farmaciştilor din municipiul Bucureşti Ieri după-amiază, în amfiteatrul spitalului clinic „,Colţea“ a avut loc adunarea reprezentanţilor medicilor şi farmaciştilor din unităţile medico-sanitare din Capitală, în cadrul căreia a fost ales Colegiul municipal al medicilor şi farmaciştilor. Preşedinte al Colegiului medicilor şi farmaciştilor din municipiul Bucureşti a fost ales prof. dr. Petre Teodorescu, preşedintele filialei Bucureşti a U.S.S.M., vicepreşedinte prof. dr. V. Runcan, iar secretar dr. I. Hotescu. • Pregătirile de iarnă în gospodăria comunală In discuţia deputaţilor Ieri după amiază, comisia permanentă de gospodărie comunală şi comisia pentru transporturi, drumuri şi spaţii verzi ale Consiliului popular municipal au analizat într-o şedinţă comună stadiul pregătirilor de iarnă în domeniul gospodăriei comunale. Conducerile I.C.A.R. şi I.S.B. au prezentat informări asupra măsurilor luate pentru buna desfăşurare a transporturilor pe timpul iernii, aprovizionarea cu apă şi descongestionarea străzilor în cazul unei zăpezi abundente. De asemenea cele două colective de deputaţi care au controlat pe teren modul cum s-au pregătit întreprinderile respective au prezentat referate şi au făcut propuneri cu privire la lichidarea unor lipsuri constatate cu prilejul controlului. • Se primesc opţiuni pentru noi apartamente proprietate personală Oficiul pentru construirea «de locuinţe proprietate personală ne informează că Incepind de luni, 29 şi pină slmbătă, 29 noiembrie a.c. se primesc opţiuni pentru blocurile R 12, OD 18 şi OD 19 din Colentina, in total 176 apartamente de una, două şi trei camere, precum şi pentru blocul 56 din cartierul Ion Şulea de 44 apartamente de două şi trei camere. Pot depune opţiuni solicitanţii Înscrişi la oficiu pină la data de 28 februarie 1968 şi, Indiferent de data Înscrierii, solicitanţii evacuaţi pentru demolare, cîştigătorii la C.E.C. şi cei care plătesc integral preţul apartamentului pină la data depunerii opţiunii. Opţiunile se primesc la ghişeul nr. 4 intre orele 8 şi 19. • Recital de poezie „Viorile toamnei“ Cel de-al doilea spectacol din actuala stagiune a Studioului de poezie al Radioteleviziunii este recitalul de poezie, muzică și euritmie „Viorile toamnei“ ce va avea loc luni, la ora 19:30. Poeme din literatura română și universală (selectate de Stelian Tăbăraş) vor fi recitate de actorii : Ludovic Antal, Leopoldina Bălănuţă, Simona Bondoc, Ion Caramitru, Radu Cristea, Emil Liptac, Matei Gheorghiu, Virgil Ogâşanu, Eva Pătrăşcanu, Maria Rotaru, Traian Stânescu. Dansează Ileana Iliescu, artistă emerită, prim-solista a Operei Romane. Cîntă Nicolae Secureanu, artist emerit. La pian, Nicolae Râdulescu. Regia artistică — Constantin Sabăreanu. Intrarea se face pe bază de Invitaţii ce se pot ridica de la casa de bilete a sălii de concerte a Radioteleviziunii, str. Nuferilor nr. 62 (tel. 14.68.00). • TAROM organizează în continuare, în fiecare duminică, zboruri de agrement cu avioane IL-14. Biletele se pot cumpăra în ziua zborului la aerogara Bâneasa. Copiii pină la 10 ani beneficiază de 50 la sută reducere, in timpul zborului personalul de bord luminează pasagerilor Insigne, dulciuri etc. 1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIIIMr. 50586 PAGINI 30 BANI Sâmbătă 22 noiembrie 1969 SARCINILE DE PLAN ÎNDEPLINITE INTEGRAL, LA TOŢI INDICATORIICota" consumurilor specifice— parametru determinant al eficienţei Dimensiunile largi pe care le capătă economia naţională situează, mereu mai mult, pe prim plan, variatele aspecte ale eficienţei producţiei. In condiţiile în care volumul producţiei cunoaşte o neîncetată dezvoltare şi, deci, se consumă cantităţi sporite de materii prime, materiale, forţă de muncă şi fonduri băneşti, se impune să existe o grijă proporţional crescută pentru utilizarea acestora cu maximum de spirit gospodăresc, in scopul obţinerii de rezultate cit mai bune. Interesul societăţii noastre pentru valorificarea raţională a resurselor economice în general, a materiilor prime şi materialelor în particular, este accentuat şi de alte considerente. Bunăoară, a obţine mai multe produse din aceeaşi cantitate de materiale echivalează cu lărgirea bazei de materii prime a ţării, fără investiţii suplimentare. Orientarea fermă spre modernizarea structurii economiei naţionale, spre asimilarea de produse de înaltă tehnicitate, reprezintă, prin ea însăşi, o modalitate de valorificare mai bună, superioară, a resurselor naturale de care dispunem. Există însă mari rezerve pentru economisirea materiilor prime, a materialelor, energiei electrice, a combustibilului, în fiecare întreprindere, secţie şi loc de muncă. Prin reproiectarea produselor, aşezarea pe baze ştiinţifice a normelor de consum şi respectarea lor riguroasă, prin eliminarea rebuturilor şi scăderea procentului de deşeuri, prin înlocuirea materiilor prime scumpe cu altele mai eftine, a celor din import cu altele care se găsesc în ţară — sunt posibile reduceri importante ale cheltuielilor materiale pe unitate de produs. Ce arată datele statistice în legătură cu îndeplinirea normelor de consum în întreprinderile industriale bucureştene ? O principală concluzie este că, în general, simţul gospodăresc a prins rădăcini în majoritatea întreprinderilor. Faptul se concretizează în respectarea normelor de consum specific şi in realizarea de economii peste cele planificate. Concomitent insă, in unele unităţi se remarcă o proastă gospodărire a resurselor, tolerarea risipei şi, la urmă... justificările ! In primele nouă luni ale anului, la uzina „Republica“ s-au consumat peste prevederi aproape 300 tone de metal, la uzina „Semănătoarea“ consumul de energie electrică a fost depășit cu 1, 2 KWh, iar la întreprinderea „Pionierul“ — cu peste 500 000 WWh. Rezultatul acestor depăşiri: creşterea preţului de cost al unor produse şi, paralel, lipsirea economiei naţionale de resursele respective. Intr-o serie de întreprinderi, este încă foarte slabă preocuparea pentru folosirea „înlocuitorilor“, a maselor plastice în loc de metal şi lemn, a firelor sintetice în loc de lină şi bumbac ş.a. Desigur, asemenea înlocuiri nu sunt uşoare; ele solicită gîndirea tehnică, diverse căutări, dar experienţa mondială arată imensele posibilităţi oferite de producţia modernă în acest domeniu, ca şi avantajele ce decurg de aici, pentru eficienţa economică. Rebuturile, această supapă de irosire a muncii şi a resurselor M. Levescu economist (Continuare in pag. a 5-a) RĂSPUNSURI LA SEMNALELE ZIARULUI NEGOȚ, SAU FILANTROPIE CU CASA STATULUI? în ziarul nostru de miercuri 19 noiembrie am publicat ancheta cu titlul de mai sus, in care arătam că unii dintre beneficiarii de apartamente proprietate personală recurg la fel de fel de aranjamente, înainte de a se muta in noua locuinţă, incălcind astfel obligaţia contractuală de a pune vechea locuinţă la dispoziţia spaţiului locativ. Pot fi preintîmpinate şi stăvilite asemenea abuzuri ? — Da, pot fi preîntâmpinate şi trebuie să fie stăvilite — ne răspunde tov. N. Simionescu, directorul Direcţiei spaţiului locativ a Consiliului Popular al municipiului Bucureşti. Pentru aceasta e nevoie ca Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală să trimită serviciilor de spaţiu locativ ale sectoarelor liste nominale cu cetăţenii care au încheiat contracte pentru construirea de locuinţă proprietate personală. Listele să fie trimise imediat după încheierea contractelor, aşa cum a propus ziarul „Informaţia Bucureştiului“. Astfel, serviciile respective ar avea posibilitatea să împiedice diferite intrări sau ieşiri din spaţiu care ar putea afecta drepturile celorlalţi colocatari în cazul în care locuinţele sunt deţinute în comun, sau ar putea preintîmpina diferite aranjamente particulare, prin eludarea legii, în cazul locuinţelor deţinute în exclusivitate. Preintimpinind abaterile şi abuzurile, spaţiul rămas disponibil ar putea fi folosit mai judicios. — Cum procedaţi totuşi In cazurile tn care s-au săvirşit abuzuri ? — Fără îndoială că serviciile de spaţiu locativ nu se mulţumesc numai cu somaţii, ci trec la acţiuni cerind justiţiei evacuarea celor în cauză. In acest sens decizia Comitetului executiv nr. 2 262/1988 prevede că persoanele care intră abuziv în locuinţe vor fi evacuate fără atribuirea altei suprafeţe locative. — Decizia nr. 2 262/1968 obligă pe noii proprietari fie apartamente să predea spaţiului locativ vechea locuinţă. Altcum, nu primesc de la O.C.L.P.P. noile locuinţe. Totuşi, in cazurile relatate de ziar nu s-au respectat prevederile acestei decizii. De ce ? — Intr-adevăr — ne răspunde tov. Gh. Melinte, directorul O.C.L.P.P. — (Continuare in pag. a 6-a) / Transportul publicata„sesiunii'' 'deturnă Munca personalului de exploatare a vehiculelor de transport In comun are un specific aparte. Pentru a putea începe serviciul înaintea tuturor salariaţilor care trebuie să ajungă la timp la locurile de muncă, şoferii, vatmanii, taxatorii se scoală în jur de ora 2 noaptea. Condiţiile de lucru le solicită în permanenţă atenţia, îi expun trepidaţiilor necontenite, curenţilor de aer, exceselor de temperatură. Cu deosebire, li se cere să aibă o atitudine demnăţinuta vestimentară corectă, să nu fumeze, să nu mânince, să nu asculte radioul în timpul serviciului), precum şi o comportare politicoasă, plină de solicitudine faţă de sutele şi sutele de călători cu care fiecare este zilnic in contact direct. N ACEST COMPLEX de împrejurări şi sarcini, lucrătorul I.T.B. trebuie să facă față unor solicitări nervoase sporite. Cu atit mai mult el este dator să manifeste stăpinire de sine, să evite tonul ridicat, discuţiile necivilizate. Sunt cerinţe elementare, pe care orice serviciu de utilitate publică, de largă contingenţă cu cetăţenii, le impune angajaţilor. Cu toate acestea, mai adesea decit s-ar putea crede, unii lucrători de pe vehiculele transportului in comun, dau dovadă de 2735ERIS acte de indisciplină mai mult sau mai puțin grosolane. Cum ar putea fi calificate altfel abateri de natura celor săvirşite de şoferul Constantin Ioan, de la garajul Floreasca sau de manipulantul Gheorghe Băjenaru, de la depoul Bucureştii Noi, care — după ce s-au făcut vinovaţi, prin nerespectarea opririlor, a timpului de staţionare — s-au dedat la insulte împotriva pasagerilor ce le-au atras atenţia ? Nu ne propunem să facem un inventar al abaterilor personalului de exploatare de la normele elementare in relaţiile cu publicul. Nu poate fi insă trecut cu vederea faptul că actele de impoliteţe apar cu atit mai grave cu cit responsabilitatea celor ce le provoacă este mai mare. Or, sunt şi controlori care, in executarea serviciului, nu-si disimulează bănuiala de a vedea in orice pasager un călător fraudulos. Nu pledăm pentru scăderea exigentei. Dimpotrivă, opinăm că la depistarea elementelor necinstite ar trebui să participe mai activ chiar organele de ordine. Suntem insă de acord cu cetățeanul I. B. Aurel Radu Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 5-a) LUCRĂTORUL I. T. C. SI CĂLĂTORII Uzina .Autobuzul*. Un nou lot de autoutilitare gata sa fie prada beneficiarilor NE VIZITEAZĂ: Teatrul muzical din Braşov Colectivul de operetă al Teatrului muzical din Braşov va prezenta astă seară (ora 19:30, la Sala Palatului) o celebră lucrare a genului : „VIAŢA PARIZIANA“ de Jacques Offenbach. Montat de Nicuşor Constantinescu şi Stela Fericeanu, spectacolul are ca principali interpreţi pe Carmen Hanganu, Liviu Butnariu, Mia Munteanu, Maria Păunescu, Lidia Popescu, Eugen Todea. Conducerea muzicală : Norbert Petri. INFORMAȚIA IIIIIIIIHIIIIIIIIII Dr. Francesco Hernández face noi programări"... • Scopul nemărturisit al unui anunț de ziar # Strania simbioză • Cine e Gerardi — „Omul cu o mie de fete"? Aproximativ o dată la zece zile, intr-un ziar spaniol din San Sebastian (situat la graniţa cu Franţa) apărea pină nu de mult un anunț ciudat. Pierdut în paginile de publicitate ale ziarului, el a rămas neremarcat de publicul căruia ii era adresat, dar, in schimb, a fost reperat de politia locală. Cu mici variaţii, el sufia in felul următor: „Peste două zile, dr. Francesco Hernández face noiprogramări". Lapidarul text lăsa să se înţeleagă existenţa unui medic foarte reputat care, asaltat de pacienţi, era nevoit să le fixeze în acest fel, neobişnuit, date in vederea examinării. Or, la San Sebastian nu se afla vreun medic cu acest nume. Frecvenţa cu care apărea insă anunţul a atras atenţia politiei care a emis ipoteza că el este de fapt un cod secret adresat unei (sau unor) persoane. Această presupunere a devenit certitudine cînd un poliţist, după citva timp de aşteptare, M. V. (Continuare in pag. a 6-a) Unele măsuri privind organizarea asistenţei medicale a populaţiei în ultima vreme,in Capitală au fost adoptate unele măsuri organizatorice care vizează activitatea de asistenţă medicală a populaţiei. — Dispensarele sanitare de circumscripţie, in afară de asistenţa medicală a populaţiei din teritoriu — ne-a spus conf. dr. VICTOR COROI, directorul Direcţiei sanitare a municipiului — asigură asistenţa de medicină generală a salariaţilor din Întreprinderile cu un număr relativ redus de personal şi a elevilor din şcolile de capacitate mică, din raza respectivă de activitate. In acest fel se realizează o reală interpatrundere a problemelor de sănătate, specifice teritoriului, cu cele particulare ale colectivităţilor organizate. De asemenea, se elimină posibilitatea dublării artificiale a consultaţiilor (una acordată de medicul întreprinderii şi alta de medicul circumscripţiei). Intrucit la nivelul întreprinderii medicul de circum- Gh. Niculiţă (Continuare in pag. a 6-a) Unitatea din cartierul Militari a întreprinderii „Nufărul" execută, încă din luna august a acestui an, o nouă prestaţie către populaţie : curăţatul covoarelor. Unitatea, înzestrată cu utilaje moderne, de mare capacitate, poate curăţa circa 2000 kg. covoare pe zi. Se asigură, cu mijloace proprii, transportul covoarelor de la domiciliul clientului la unitate. Din nou despre „grija“ pentru păstrarea avutului obştesc la I.C.R. şi despre o datorie a tovarăşului Ion Olteanu, adjunct al ministrului comerţului interior, faţă de cititorii ziarului . •1 £5 „Pentru zilele c And absentam, cintind la diferite nunţi, brigadierul MOISE MIHALAŞCU mă trecea prezent in condică, eu plătindu-i pentru aceasta cite 15 lei pe zi" (din declaraţia lui Florea =E= Constantin). == ★ == „Constatînd că sunt nebăgat in seamă de către brigadierul Mi-E=Ihalaşcu, in sensul că nu-mi crea şi mie unele posibilităţi de a putea = recupera absenţele de la serviciu, aşa cum proceda cu alţii, i-am dat= de două ori cite 5 litri de vin, şi, după aceea, m-a avut şi pe mine din vedere“ (din declaraţia lui Marin Apostea). PARCURGlND numeroasele declaraţii de acest gen, cuprinse în dosarul penal al lui M. Mihalaşcu, o întrebare s-a născut spontan pe ce îşi întemeia, oare, nemărginita-i cutezanţă brigadierul cu vocaţie de... vătaf? S-ar putea spune că însăşi învestitura profesională — brigadier la depozitul Colentina al I.C.R.A. (întreprinderea comerţului cu ridicata pentru produse alimentare) — i-a dat lui M.M. un anume impuls pentru a porni pe noul drum infracţional... Nu-i puţin lucru — după ce ai suferit o condamnare de 9 ani închisoare pentru delapidare !— să te trezeşti, dintr-o dată, stăpîn pe soarta fişelor de pontaj, condicilor, registrului de evidenţă şi foilor colective de prezenţă a zeci şi zeci de salariaţi. „Grija“ nelimitată pe care conducerea I.C.R A. o vădea şi în acest caz, faţă de avutul obştesc (punînd lupul să păzească oile) se integra intr-o suită de fapte asemănătoare, relatate la vremea lor de ziarul nostru (dar, despre aceasta, ceva mai jos!). RACTIC, timp de un an şi mai bine, Moise Mihalaşcu a măsluit după cum i-a convenit evidenţele prezenţei la serviciu. Contra diverselor „atenţii“ Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a 3-a) . Modelele de încălţăminte expuse in vitrinele magazinelor par a fi in concordanță cu toamna şi gusturile cumpărătorilor.