Informatia Bucureştiului, februarie 1970 (Anul 18, nr. 5116-5139)

1970-02-21 / nr. 5133

L INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI I Anul XVIII — Nr. 5133 6 PAGINI 30 BANI | Simbătă 21 februarie 1970 | fi I­I­I­I I I­I I­I­I Conferinţa municipală Bucureşti --------a sindicatelor--------­ I­eri după amiază, în sala Ansamblului artistic al Consiliului Cen­tral U.G.S.R. din str. Lipscani nr. 53, a avut loc Conferinţa mu­nicipală Bucureşti a sindicatelor la care au participat 440 de delegaţi, membrii biroului Comitetului municipal de partid, pri­mii secretari ai comitetelor de partid ale sectoarelor, precum şi numeroşi invitaţi , reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ai organelor locale de stat, ai unor întreprinderi şi instituţii. La lucrările Conferinţei au luat parte tovarăşii FLORIAN DANA­­LACHE, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., şi DUMITRU POPA, prim secretar al Comitetului municipal de partid. Conferinţa a avut următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă cu privire la activitatea Consiliului municipal Bucureşti al sindicatelor in perioada decembrie 1968 — februarie 1970. 9. Alegerea Consiliului municipal București al sindicatelor. Trecîndu-se la primul punct, tov. Gheorghe Borş, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor, a prezentat darea de seamă. In continuare, tovarăşul Dumitru Popa a subliniat unele sarcini importante ce revin organelor şi organizaţiilor de sindicat din Capi­tală în ampla activitate pentru îndeplinirea planului şi a angajamen­telor pe 1970. Pe marginea problemelor înfăţişate în darea de seamă şi a pre­vederilor proiectului de hotărîre — difuzat participanţilor la confe­rinţă — au vorbit 18 tovarăşi. In Încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Florian Dănălache Conferinţa a aprobat în unanimitate o hotărîre care prevede mă­suri şi acţiuni concrete privind activitatea din acest an a Consiliului municipal al sindicatelor, a tuturor comitetelor de sindicat din între­prinderile şi instituţiile Capitalei. Trecîndu-se la punctul 2 al ordinii de zi, conferinţa a ales, prin vot secret, noul Consiliu municipal al sindicatelor format din 95 mem­bri şi 16 membri supleanţi. In prima sa plenară Consiliul a ales Biroul executiv, realegînd în funcţia de preşedinte pe tov. Gheorghe Borş, iar ca secretar pe tov. Popa Dimcea. Dînd glas hotărîrii unanime a sutelor de mii de membri ai sin­dicatelor, a oamenilor muncii din Capitală, participanţii la conferinţă, într-o atmosferă de puternică însufleţire, au adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general­­ al partidului, în care se spune, printre altele: „Conferinţa municipală a sindicatelor a analizat într-un spirit de înaltă responsabilitate activitatea desfăşurată, sarcinile ce revin sindicatelor din Bucureşti în îndeplinirea obiectivelor economice şi sociale stabilite de partid. Asigurăm conducerea partidului, personal pe dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom acţiona cu toată capacitatea pentru ca sindicatele din municipiul Bucureşti să-şi aducă întreaga contribuţie la obţinerea de noi succese în îndeplinirea planului de stat şi a anga­jamentelor asumate în întrecere pe anul 1970, la înfăptuirea măreţului program de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea". In vasta muncă pentru Îndeplinirea planului pe 1970 SINDICATELE THE SĂ RĂSPUNDĂ „PfUfflT“ PRIM ACTIVITATE MULTILATERALA, EFICIENTĂ Darea de seamă prezentată de to­varăşul Gheorghe Borş — preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti — a făcut o analiză a prin­cipalelor laturi ale activităţii sindi­cale desfăşurate anul trecut. S-au reliefat, cu acest prilej, preocupările Consiliului municipal pentru desfă­şurarea unor acţiuni susţinute in ve­derea creşterii competenţei organelor şi organizaţiilor sindicale în rezol­varea problemelor economice şi so­­cial-culturale, întăririi responsabili­tăţii comitetelor sindicatelor, a birou­rilor grupelor, a fiecărui membru de sindicat în îndeplinirea sarcinilor şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Subliniind experienţa bună dobîndită in mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea sarcinilor din domeniul economiei, ştiinţei, culturii şi sportului, darea de seamă s-a oprit asupra neajunsurilor care au existat, preconizînd soluţii pentru îmbunătă­ţirea activităţii sindicatelor. Scoţind în evidenţă o seamă de succese obţinute în toate domeniile de activitate, s-a subliniat că ele constituie o expresie elocventă a ho­tărîrii oamenilor muncii din Capi­tală de a înfăptui neabătut politica partidului, o mărturie a inepui­zabilelor resurse de energie şi ca­pacitate creatoare ale clasei munci­toare bucureştene. Aşa cum arătau participanţii la discuţii, aceste reali­zări trebuie să constituie pentru fie­care organizaţie sindicală, pentru toţi salariaţii, un puternic imbold în acti­vitatea de înfăptuire a sarcinilor ul­timului an al cincinalului. Pentru întreprinderile din munici­piul Bucureşti, planul de stat prevede anul acesta o creştere a producţiei industriale cu 9,5 la sută faţă de rea­lizările anului 1969. însemnate obiec­tive sunt prevăzute în domeniul in­vestiţiilor, totalizînd 12,6 miliarde lei. O caracteristică de ordin calitativ, deosebit de importantă, a planului pe 1970 o constituie creşterea substan­ţială a productivităţii muncii, pe seama căreia va trebui să se obţină 91,3 la sută din întregul spor de pro­ducţie. Plenara Comitetului municipal de partid din luna ianuarie a.c. a adop­tat un complex de măsuri politico-organizatorice şi tehnico-economice pentru asigurarea îndeplinirii sarci­nilor de plan pe 1970 şi, în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din Capitală, şi-a asumat an­gajamentul de a depăşi planul pro­ducţiei marfă cu 500 milioane lei. Aducînd în discuţie acest moment important în declanşarea întrecerii socialiste pe raza oraşului nostru, tov. Gheorghe Borş a exprimat, de la tribuna conferinţei, deplina adeziune a sindicatelor faţă de măsurile ple­narei, hotărirea Întregului activ sin­dical de a-şi consacra întreaga ener­gie pentru mobilizarea maselor de oameni ai muncii la îndeplinirea in­tegrală a planului şi angajamentelor. Importanţa întrecerii socialiste din acest an, subliniată în darea de seamă, a fost reluată de numeroşi participanţi la discuţii. S-a avut în­­Continuare in pag. a 5-a) APROPO DE. SLĂBICIUNI VIRGIL BRADAŢEANU Slăbiciune sau calitate . A­­ceasta ar fi întrebarea in­­tr-o eventuală discuţie despre ceea ce îndeobşte se înţelege prin Violon d’Ingres. Ingres, după cîte ştim, era un pictor — şi nu unul dintre cei mărunţi — mînuitor al penelului care-şi valorifica înzestrarea cu talent şi cu succes. Ca pictor, deci ca artist, nu-i lipseau mulţumirile, pictorul avea totuşi o slăbiciu­ne... pentru artă, dar nu pentru aceea a imaginilor, a căror creare reprezenta la el meseria ; lui Ingres îi plăcea să cînte ; şi sunetele viorii îi dădeau satis­facţii mai apropiate sufletului său chiar decît cele oferite de succesele în pictură. De aici a rămas să se vorbească despre Violon d’Ingres, ori de cîte ori întîlnim astfel de nobile pasiuni dătătoare de desfătare şi de mulţumiri inegalabile. Ii consta­tăm existenţa atunci cînd în­tîlnim muncitori care în orele libere pictează sau se manifestă în arta sculpturii, medici care fac muzică, funcţionari comer­ciali care apar pe scenă, tineri şi tinere — era să zicem ca­ (Continuare in pag. a 5-a) . i «IBH mm ni mai Spontaneitate, sinceritate, structurare MARCEL BREAZU Eugen Teodorescu din Sibiu mă întreabă In ce măsură „spontaneita­tea este o condiţie a creaţiei artis­tice“ şi intrucit „sinceritatea artis­tului este obligatorie pentru valoa­rea operei sale“. — Ara mai vorbit şi altădată aici, tovarăşe Teodorescu, despre „sponta­neitatea" artistului. Voi încerca să abordez, din nou, tema, privind-o din alt unghi. Am să pornesc acum de la o distanţă mai mare. Să încercăm să vedem împreună ce deosebeşte o „comunicare” adec­vată între oameni, de una care nu corespunde satisfăcător necesităţii de a transmite o „informaţie”. Cu si­guranţă că şi dumitale ţi s-a întîm­­plat, nu o dată, să auzi o convorbire între doi indivizi, care, în foarte mul­(Continuare In pag. a l-a) în ultima perioadă organele co­merţului au luat o serie de măsuri privind aprovizionarea magazinelor cu o gamă cit mai largă de peşte — semiconserve şi preparate din peşte cum sunt: heringi săraţi, he­ringi afumaţi, hamsii cu ceapă, peş­te sărat ş.a. Unităţile­ „Alimentara“ au orga­nizat, pentru informarea cumpărăto­rilor, raioane specializate şi expo­ziţii de prezentare a produselor res­pective. In fotografie , raionul cu produse pescăreşti de la magazinul „Ali­mentara" din calea Dorobanţi nr. 239. PROLETARI BHÎ TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 4 grade. Maxi­ma de ieri în aer a fost de minus 1 grad. Iar minima din cursul nopţii de minus 8 grade. Timpul probabil de mline : Vreme In încălzire uşoară. Ce­rul va fi mai mult noros, favo­rabil precipitaţiilor spre sfîrşitul intervalului. Vint potrivit din sectorul sud-estic. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 4 şi minus 2 grade, iar maxima între 2 şi 4 grade. Ceaţă slabă. Pentru zilele de 23, 24 şi 25 februarie . Vremea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi schimbător, favorabil ploii slabe. Vint potrivit. Temperatura ae­rului în creștere la începutul intervalului. I­NFORM­AŢIAI- O parte a tezaurului „Invincibilei Felicissima Armada“ • tot triboul A­flat împreună cu fotograful Marc Jasinski, în vara anului 1967, într-o mică expediţie de recunoaştere submarină în par­tea de vest a portului Spaniolita, pe coasta de nord a Ulsterului (Irlanda), specialistul francez în scufundări o­­ceanice Robert Stenuit a descoperit epava „Gironei“, una din cele mai mari vase ale „Invincibilei Felicissima Armada“. Ajutat apoi de o­­ echipă formată din specialişti, cercetători şi scafandri, Stenuit a readus la supra- Liliana Mîrşanu (Soulim­are in vag. a 6 a) CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost ales preşedinte de onoare Joi şi vineri s-au desfăşurat lu­crările Adunării generale de con­stituire a Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice. In cadrul lucrări­lor, Adunarea generală a aprobat in unanimitate Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Re­publicii Socialiste România. Do­cumentul prevede că acest for şti­inţific, desfăşurîndu-şi activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., or­ganizează, îndrumă şi coordonează în mod unitar munca de cerce­tare în domeniul ştiinţelor sociale şi politice, promovează în aceas­tă muncă concepţia materialismului (Continuare in pag. a 6-a) Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al Partidului Comunist Român Vineri la amiază, după încheie­rea lucrărilor de constituire a A­­cademiei de Ştiinţe Sociale şi Po­litice a Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, s-a întîlnit la se­diul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tova­răşii Emil Bodnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiin­ţe Sociale şi Politice, Miron Con­­stantinescu, a făcut o scurtă pre­zentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea a­­cordată, precum şi hotărirea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propune­rilor multor participanţi, expri­­mînd sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul, nostru popor, le poartă secretarului general al par­tidului, contribuţiei sale la dezvol­tarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea gene­rală a ales în unanimitate şi în­tr-o atmosferă de puternic entu­ziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a ru­gat pe secretarul general al parti­dului să accepte această funcţie.­ Luind cuvîntul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus: Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Şti­inţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de impor­tant în viaţa patriei noastre socia­­liste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au ob­ (Gontinuare in pag. a 6-a) • „Mindre-s plaiurile mele" Acesta este titlul spectacolului de cin­­tece şi dansuri cu care ansamblul fol­cloric „Doina Argeşului" din Piteşti a obţinut remarcabile succese în Franţa şi Elveţia. Astă-seară (ora 20, la Sala Palatului), ansamblul piteştean va pre­zenta acest spectacol In faţa bucureş­­tenilor. • Întreprinderea horticolă „1 Mai“ a deschis azi dimineaţă, la magazinul din Piaţa Palatului, o expoziţie de ornamente floricole cu vinzare. In cele două zile, cit va funcţiona, vor fi prezentate diverse aranjamente florale, artistic realizate, pentru di­ferite ocazii. La florăriile din Piaţa Romană şi Piaţa Splaiului, întreprinderea a or­ganizat expoziţii permanente, cu vin­zare. O delegaţie a Consiliului popular municipal, condusă de tovarăşul Dumitru Popa, a plecat la New Delin­ Azi la prinz, o delegaţie a Consi­liului popular al municipiului Bucu­reşti, condusă de tov. Dumitru Popa, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, primarul general al Capitalei, a plecat în In­dia pentru a face o vizită în această ţară la invitaţia municipalităţii ora­şului New Delhi. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Lixandru, vicepreşedinte al Comitetului exe­cutiv, Virgil Florea, preşedintele Comitetului executiv al sectorului 5, Ionela Cornescu, deputat în Consi­liul popular al municipiului, şi Tibe­­riu Ricci, arhitectul şef al oraşului. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de tov. Ion Cosma, prim-vicepreşedinte, şi de alţi membri al Comitetului executiv. A fost de față B Goswami, însăr­cinatul cu afaceri ad interim al In­diei la București. Cu tovarăşul procuror general ALEXA AUGUSTIN despre:­­ RACţIH. com, RĂSPUNDERE... C­omunicîndu-i tovarăşului ALEXA AUGUSTIN intenţia redacţiei de a publica un interviu pe această temă, domnia-sa ne-a invitat, cu multă amabilitate, să stăm de vorbă. Ne place să dedu­cem din această receptivitate promp­tă (reporterul n-o consemnează chiar întotdeauna !) că interlocutorul nostru socotește subiectul interesant. Păre­rea avea să ne-o confirme ceasor­nicul : vizita „scurtă" a durat citeva ore, iar interviul propus s-a trans­format într-o discuţie lejeră, care nu avea nimic comun cu rigorile ge­nului. O reproducem ca atare, ofe­­rindu-vă aproape o stenogramă, în măsura în care condeiul a reuşit să ţină pasul cuvintelor. — Redacţia noastră, tovarăşe pro­curor general, primeşte multe scri­sori pe tema infracţiunilor cor­ise în dauna avutului obştesc. Unii din­tre cititori nutresc părerea că feno­menul se află în creştere. Mi-aş per­mite să vă reproduc, în această pri­vinţă, un fragment dintr-o corespon­denţă recentă: „De pe organele în drept nu iau măsuri mai energice pentru îngrădirea şi pedepsirea in­divizilor care se înfruptă, din ce în ce mai mult, din avutul obştesc ?“. — înainte de a-mi spune părerea în legătură cu creşterea volumului de sesizări pe această temă (şi la noi, la Procuratură, se consemnează ace­laşi lucru) să răspund — dacă am înţeles bine — uneia dintre întrebă­rile dumneavoastră, astăzi, în com­paraţie cu ieri, frecvenţa Infracţiuni­lor este mai mare ? A vorbi despre corelaţia strînsă care există între dezvoltarea proprietăţii socialiste şi propăşirea întregii noastre orînduiri sociale, pe de o parte, şi involuţia fe­nomenului infracţional, pe de alta, ar fi, desigur, un truism. Vă voi oferi nişte date care demonstrează convin­gător că lărgirea şi perfecţionarea bazei tehnico-materiale a ţării, creş­terea venitului naţional şi, deci, a bunăstării materiale şi culturale a poporului au înrâurit direct asupra fenomenului de care ne ocupăm , in­fracţiunile în dauna avutului obştesc sint in scădere atît In ce priveşte numărul infractorilor, cit şi valoarea prejudiciului cauzat, in anul 1969 vo­lumul pagubelor scăzind cu peste 50 la sută faţă de anul precedent, iar numărul infractorilor condamnaţi cu 26 la sută. — Aceste date certe vorbesc, de­sigur, prin ele Însele. Dar, de ce credeţi că oamenii acordă astăzi pro­porţii mai mari fenomenului ? — N-aş zice proporţii mai mari, ci o însemnătate mai deosebită, mai a­­dincă, mai apropiată de adevăr. Dacă Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a 3-a) O imagine sugestivă a modernului cartier Titan Informaţii TEATRUL UNIC anunţă că din mo­tive tehnice spectacolul cu piesa „CARLOTA“ de Miguel Mihura, din ziua de duminică 22 februarie 1970, ora 10, se suspendă. Posesorii bilete­lor cu seria 393 sunt rugaţi să se pre­zinte la casă pentru restituirea con­travalorii biletelor. • Teatrul „C. Tănase“ anunţă că re­prezentaţiile revistei „La grădina Cără­buş” care urmau să aibă loc In sala Savoy în zilele de 21, 22, 23 şi 24 fe­bruarie, se înlocuiesc cu spectacolul „Varietăţi“. Biletele vîndute rămân valabile pentru „Varietăţi“, iar la cerere, costul acestora se regiuite la casa teatrului.­­ ” 7 Astă-seară, la ora 19:30, are loc, la Teatrul evreiesc de stat, premiera unui spectacol la care participă întregul co­lectiv actoricesc al teatrului. Poemul dramatic NOAPTEA IN TIRGUL VECHI de I. L. Pereţ, a fost adaptat şi pus in scenă de Isa Schapira, pe muzica scrisă de Halm Schwartzman, care deține și conducerea muzicală a spectacolului. Decorurile au fost reali­zate de M. H. Maxy, iar coregrafia poartă semnătura lui Trixy Checais. ­oful Pu­ise. • La Toronto, cu prilejul unui concurs atletic de sală, tînăra canadiană Debbie Brill (15 ani și jumătate) a sărit la înălțime, folosind stilul­­.Fosbury Flop“ — 1,83 m. • Turul ciclist al Sardiniei va reuni la start, începînd de mline, 78 de rutieri in frunte cu Eddy Merckx, Felice Gimondi, Franco Bitossi şi alţi aşi ai ciclismului mondial. • Continuîndu-şi seria meciu­rilor de verificare pentru cam­pionatul mondial, echipa de fot­bal a Israelului a jucat, la Tel Aviv, cu formaţia elveţiană Grasshopers Zürich. Echipa Is­raelului a cîştigat cu 2—0 (1—0). • Campionatul de șah al ora­șului Erevan a fost cîștigat de Mike Pasmagian cu 11,5 puncte din 15 posibile. • In semifinalele probei de simplu femei, din cadrul tur­neului de tenis pe teren acope­rit de la Moscova, Helga Niessen (R. F. a Germaniei) a eliminat-o cu 7—5, 6—3 pe Joyce Williams (Anglia), iar Olga Morozova a învins-o cu 6—3, 3—6, 8—6 pe Nelly Truman (Anglia). Comerţul cu legume şi fructe in prezent şi in perspectivă GOSPODINELE nu au motive de nemul­ţumire. Deşi încă in plină iarnă, unităţile de legume şi fructe, pieţele sunt în fie­care zi bine aprovi­zionate şi — ceea ce este foarte impor­tant — cu produse de bună calitate. Efortu­rile făcute astă toam­nă, grija deosebită cu care s-au gospodărit stocurile din depozite îşi arată din plin re­zultatele. Ce per­spective sunt pentru lunile următoare în privinţa aprovizionă­rii cu legume şi fructe ? „Dispunem — ne spunea tov. GH. MINCULESCU, noul director coordonator al ILF Bucureşti — de însemnate canti­tăţi de produse pen­tru a asigura aprovi­zionarea corespunză­toare a unităţilor. La cartofi şi ceapă stocurile sunt mai mari cu 2 000 tone şi respectiv cu 2 400 to­ne faţă de anul 1969. Avem, de asemenea, suficientă fasole, ră­­dăcinoase, diverse zarzavaturi, bulion, prune uscate, ma­giun etc. Stăm foarte bine şi în privinţa fructelor. Printre al­tele, dispunem de un stoc de mere mai mare cu 1 000 tone decît anul trecut". VORBIND de buna aprovizionare a uni­tăţilor, în mod deo­sebit se cer consem­nate şi acţiunile în­treprinse de ILF pri­vind prezentarea pro­duselor în unităţi. Cartofii, ceapa, fa­solea, rădăcinoasele, ajung la cumpărător in cea mai mare parte în pungi de hîrtie, pungi de plas­tic şi plase. O maşi­nă aflată la depozitul Militari închide rapid intr-o pungă de plas­tic produsele, le cân­tăreşte şi le calculea­ză preţul. Şi dacă aceş£ , tjtular are acum o capacitate de 3—4 000 kg pe zi, se preconizează aduce­­rea unei noi maşini, cu posibilităţi de preambalare de pînă la 40 000 kg pe zi. Merele se vînd şi ele în plase de 1 şi 2 kg, în pungi de 6—8 buc. şi — fireşte — la kilo­gram. Zarzavaturile de după, în pungi, au intrat în obişnuinţă. Vînzarea produselor preambalate se va extinde foarte mult în cursul anului. In acest scop, la subso­lul halei Traian s-a amenajat o secţie de preambalare, se vor procura diverse noi utilaje etc. La jumătatea lunii martie, sunt aştepta­te şi primele trufan­dale. Măsurile orga­nizatorice luate in ultimul timp sunt de (Continuare în pag. a 5-a) R, Groapă

Next