Informatia Bucureştiului, februarie 1970 (Anul 18, nr. 5116-5139)
1970-02-21 / nr. 5133
L INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI I Anul XVIII — Nr. 5133 6 PAGINI 30 BANI | Simbătă 21 februarie 1970 | fi IIII I II III Conferinţa municipală Bucureşti --------a sindicatelor-------- Ieri după amiază, în sala Ansamblului artistic al Consiliului Central U.G.S.R. din str. Lipscani nr. 53, a avut loc Conferinţa municipală Bucureşti a sindicatelor la care au participat 440 de delegaţi, membrii biroului Comitetului municipal de partid, primii secretari ai comitetelor de partid ale sectoarelor, precum şi numeroşi invitaţi , reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ai organelor locale de stat, ai unor întreprinderi şi instituţii. La lucrările Conferinţei au luat parte tovarăşii FLORIAN DANALACHE, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., şi DUMITRU POPA, prim secretar al Comitetului municipal de partid. Conferinţa a avut următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă cu privire la activitatea Consiliului municipal Bucureşti al sindicatelor in perioada decembrie 1968 — februarie 1970. 9. Alegerea Consiliului municipal București al sindicatelor. Trecîndu-se la primul punct, tov. Gheorghe Borş, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor, a prezentat darea de seamă. In continuare, tovarăşul Dumitru Popa a subliniat unele sarcini importante ce revin organelor şi organizaţiilor de sindicat din Capitală în ampla activitate pentru îndeplinirea planului şi a angajamentelor pe 1970. Pe marginea problemelor înfăţişate în darea de seamă şi a prevederilor proiectului de hotărîre — difuzat participanţilor la conferinţă — au vorbit 18 tovarăşi. In Încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Florian Dănălache Conferinţa a aprobat în unanimitate o hotărîre care prevede măsuri şi acţiuni concrete privind activitatea din acest an a Consiliului municipal al sindicatelor, a tuturor comitetelor de sindicat din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Trecîndu-se la punctul 2 al ordinii de zi, conferinţa a ales, prin vot secret, noul Consiliu municipal al sindicatelor format din 95 membri şi 16 membri supleanţi. In prima sa plenară Consiliul a ales Biroul executiv, realegînd în funcţia de preşedinte pe tov. Gheorghe Borş, iar ca secretar pe tov. Popa Dimcea. Dînd glas hotărîrii unanime a sutelor de mii de membri ai sindicatelor, a oamenilor muncii din Capitală, participanţii la conferinţă, într-o atmosferă de puternică însufleţire, au adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, în care se spune, printre altele: „Conferinţa municipală a sindicatelor a analizat într-un spirit de înaltă responsabilitate activitatea desfăşurată, sarcinile ce revin sindicatelor din Bucureşti în îndeplinirea obiectivelor economice şi sociale stabilite de partid. Asigurăm conducerea partidului, personal pe dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom acţiona cu toată capacitatea pentru ca sindicatele din municipiul Bucureşti să-şi aducă întreaga contribuţie la obţinerea de noi succese în îndeplinirea planului de stat şi a angajamentelor asumate în întrecere pe anul 1970, la înfăptuirea măreţului program de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea". In vasta muncă pentru Îndeplinirea planului pe 1970 SINDICATELE THE SĂ RĂSPUNDĂ „PfUfflT“ PRIM ACTIVITATE MULTILATERALA, EFICIENTĂ Darea de seamă prezentată de tovarăşul Gheorghe Borş — preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti — a făcut o analiză a principalelor laturi ale activităţii sindicale desfăşurate anul trecut. S-au reliefat, cu acest prilej, preocupările Consiliului municipal pentru desfăşurarea unor acţiuni susţinute in vederea creşterii competenţei organelor şi organizaţiilor sindicale în rezolvarea problemelor economice şi social-culturale, întăririi responsabilităţii comitetelor sindicatelor, a birourilor grupelor, a fiecărui membru de sindicat în îndeplinirea sarcinilor şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Subliniind experienţa bună dobîndită in mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea sarcinilor din domeniul economiei, ştiinţei, culturii şi sportului, darea de seamă s-a oprit asupra neajunsurilor care au existat, preconizînd soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii sindicatelor. Scoţind în evidenţă o seamă de succese obţinute în toate domeniile de activitate, s-a subliniat că ele constituie o expresie elocventă a hotărîrii oamenilor muncii din Capitală de a înfăptui neabătut politica partidului, o mărturie a inepuizabilelor resurse de energie şi capacitate creatoare ale clasei muncitoare bucureştene. Aşa cum arătau participanţii la discuţii, aceste realizări trebuie să constituie pentru fiecare organizaţie sindicală, pentru toţi salariaţii, un puternic imbold în activitatea de înfăptuire a sarcinilor ultimului an al cincinalului. Pentru întreprinderile din municipiul Bucureşti, planul de stat prevede anul acesta o creştere a producţiei industriale cu 9,5 la sută faţă de realizările anului 1969. însemnate obiective sunt prevăzute în domeniul investiţiilor, totalizînd 12,6 miliarde lei. O caracteristică de ordin calitativ, deosebit de importantă, a planului pe 1970 o constituie creşterea substanţială a productivităţii muncii, pe seama căreia va trebui să se obţină 91,3 la sută din întregul spor de producţie. Plenara Comitetului municipal de partid din luna ianuarie a.c. a adoptat un complex de măsuri politico-organizatorice şi tehnico-economice pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1970 şi, în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din Capitală, şi-a asumat angajamentul de a depăşi planul producţiei marfă cu 500 milioane lei. Aducînd în discuţie acest moment important în declanşarea întrecerii socialiste pe raza oraşului nostru, tov. Gheorghe Borş a exprimat, de la tribuna conferinţei, deplina adeziune a sindicatelor faţă de măsurile plenarei, hotărirea Întregului activ sindical de a-şi consacra întreaga energie pentru mobilizarea maselor de oameni ai muncii la îndeplinirea integrală a planului şi angajamentelor. Importanţa întrecerii socialiste din acest an, subliniată în darea de seamă, a fost reluată de numeroşi participanţi la discuţii. S-a avut înContinuare in pag. a 5-a) APROPO DE. SLĂBICIUNI VIRGIL BRADAŢEANU Slăbiciune sau calitate . Aceasta ar fi întrebarea intr-o eventuală discuţie despre ceea ce îndeobşte se înţelege prin Violon d’Ingres. Ingres, după cîte ştim, era un pictor — şi nu unul dintre cei mărunţi — mînuitor al penelului care-şi valorifica înzestrarea cu talent şi cu succes. Ca pictor, deci ca artist, nu-i lipseau mulţumirile, pictorul avea totuşi o slăbiciune... pentru artă, dar nu pentru aceea a imaginilor, a căror creare reprezenta la el meseria ; lui Ingres îi plăcea să cînte ; şi sunetele viorii îi dădeau satisfacţii mai apropiate sufletului său chiar decît cele oferite de succesele în pictură. De aici a rămas să se vorbească despre Violon d’Ingres, ori de cîte ori întîlnim astfel de nobile pasiuni dătătoare de desfătare şi de mulţumiri inegalabile. Ii constatăm existenţa atunci cînd întîlnim muncitori care în orele libere pictează sau se manifestă în arta sculpturii, medici care fac muzică, funcţionari comerciali care apar pe scenă, tineri şi tinere — era să zicem ca (Continuare in pag. a 5-a) . i «IBH mm ni mai Spontaneitate, sinceritate, structurare MARCEL BREAZU Eugen Teodorescu din Sibiu mă întreabă In ce măsură „spontaneitatea este o condiţie a creaţiei artistice“ şi intrucit „sinceritatea artistului este obligatorie pentru valoarea operei sale“. — Ara mai vorbit şi altădată aici, tovarăşe Teodorescu, despre „spontaneitatea" artistului. Voi încerca să abordez, din nou, tema, privind-o din alt unghi. Am să pornesc acum de la o distanţă mai mare. Să încercăm să vedem împreună ce deosebeşte o „comunicare” adecvată între oameni, de una care nu corespunde satisfăcător necesităţii de a transmite o „informaţie”. Cu siguranţă că şi dumitale ţi s-a întîmplat, nu o dată, să auzi o convorbire între doi indivizi, care, în foarte mul(Continuare In pag. a l-a) în ultima perioadă organele comerţului au luat o serie de măsuri privind aprovizionarea magazinelor cu o gamă cit mai largă de peşte — semiconserve şi preparate din peşte cum sunt: heringi săraţi, heringi afumaţi, hamsii cu ceapă, peşte sărat ş.a. Unităţile „Alimentara“ au organizat, pentru informarea cumpărătorilor, raioane specializate şi expoziţii de prezentare a produselor respective. In fotografie , raionul cu produse pescăreşti de la magazinul „Alimentara" din calea Dorobanţi nr. 239. PROLETARI BHÎ TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 4 grade. Maxima de ieri în aer a fost de minus 1 grad. Iar minima din cursul nopţii de minus 8 grade. Timpul probabil de mline : Vreme In încălzire uşoară. Cerul va fi mai mult noros, favorabil precipitaţiilor spre sfîrşitul intervalului. Vint potrivit din sectorul sud-estic. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 4 şi minus 2 grade, iar maxima între 2 şi 4 grade. Ceaţă slabă. Pentru zilele de 23, 24 şi 25 februarie . Vremea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi schimbător, favorabil ploii slabe. Vint potrivit. Temperatura aerului în creștere la începutul intervalului. INFORMAŢIAI- O parte a tezaurului „Invincibilei Felicissima Armada“ • tot triboul Aflat împreună cu fotograful Marc Jasinski, în vara anului 1967, într-o mică expediţie de recunoaştere submarină în partea de vest a portului Spaniolita, pe coasta de nord a Ulsterului (Irlanda), specialistul francez în scufundări oceanice Robert Stenuit a descoperit epava „Gironei“, una din cele mai mari vase ale „Invincibilei Felicissima Armada“. Ajutat apoi de o echipă formată din specialişti, cercetători şi scafandri, Stenuit a readus la supra- Liliana Mîrşanu (Soulimare in vag. a 6 a) CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost ales preşedinte de onoare Joi şi vineri s-au desfăşurat lucrările Adunării generale de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In cadrul lucrărilor, Adunarea generală a aprobat in unanimitate Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for ştiinţific, desfăşurîndu-şi activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă şi coordonează în mod unitar munca de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale şi politice, promovează în această muncă concepţia materialismului (Continuare in pag. a 6-a) Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al Partidului Comunist Român Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea acordată, precum şi hotărirea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimînd sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul, nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuţiei sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate şi într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcţie. Luind cuvîntul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus: Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au ob (Gontinuare in pag. a 6-a) • „Mindre-s plaiurile mele" Acesta este titlul spectacolului de cintece şi dansuri cu care ansamblul folcloric „Doina Argeşului" din Piteşti a obţinut remarcabile succese în Franţa şi Elveţia. Astă-seară (ora 20, la Sala Palatului), ansamblul piteştean va prezenta acest spectacol In faţa bucureştenilor. • Întreprinderea horticolă „1 Mai“ a deschis azi dimineaţă, la magazinul din Piaţa Palatului, o expoziţie de ornamente floricole cu vinzare. In cele două zile, cit va funcţiona, vor fi prezentate diverse aranjamente florale, artistic realizate, pentru diferite ocazii. La florăriile din Piaţa Romană şi Piaţa Splaiului, întreprinderea a organizat expoziţii permanente, cu vinzare. O delegaţie a Consiliului popular municipal, condusă de tovarăşul Dumitru Popa, a plecat la New Delin Azi la prinz, o delegaţie a Consiliului popular al municipiului Bucureşti, condusă de tov. Dumitru Popa, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, primarul general al Capitalei, a plecat în India pentru a face o vizită în această ţară la invitaţia municipalităţii oraşului New Delhi. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Lixandru, vicepreşedinte al Comitetului executiv, Virgil Florea, preşedintele Comitetului executiv al sectorului 5, Ionela Cornescu, deputat în Consiliul popular al municipiului, şi Tiberiu Ricci, arhitectul şef al oraşului. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de tov. Ion Cosma, prim-vicepreşedinte, şi de alţi membri al Comitetului executiv. A fost de față B Goswami, însărcinatul cu afaceri ad interim al Indiei la București. Cu tovarăşul procuror general ALEXA AUGUSTIN despre: RACţIH. com, RĂSPUNDERE... Comunicîndu-i tovarăşului ALEXA AUGUSTIN intenţia redacţiei de a publica un interviu pe această temă, domnia-sa ne-a invitat, cu multă amabilitate, să stăm de vorbă. Ne place să deducem din această receptivitate promptă (reporterul n-o consemnează chiar întotdeauna !) că interlocutorul nostru socotește subiectul interesant. Părerea avea să ne-o confirme ceasornicul : vizita „scurtă" a durat citeva ore, iar interviul propus s-a transformat într-o discuţie lejeră, care nu avea nimic comun cu rigorile genului. O reproducem ca atare, oferindu-vă aproape o stenogramă, în măsura în care condeiul a reuşit să ţină pasul cuvintelor. — Redacţia noastră, tovarăşe procuror general, primeşte multe scrisori pe tema infracţiunilor corise în dauna avutului obştesc. Unii dintre cititori nutresc părerea că fenomenul se află în creştere. Mi-aş permite să vă reproduc, în această privinţă, un fragment dintr-o corespondenţă recentă: „De pe organele în drept nu iau măsuri mai energice pentru îngrădirea şi pedepsirea indivizilor care se înfruptă, din ce în ce mai mult, din avutul obştesc ?“. — înainte de a-mi spune părerea în legătură cu creşterea volumului de sesizări pe această temă (şi la noi, la Procuratură, se consemnează acelaşi lucru) să răspund — dacă am înţeles bine — uneia dintre întrebările dumneavoastră, astăzi, în comparaţie cu ieri, frecvenţa Infracţiunilor este mai mare ? A vorbi despre corelaţia strînsă care există între dezvoltarea proprietăţii socialiste şi propăşirea întregii noastre orînduiri sociale, pe de o parte, şi involuţia fenomenului infracţional, pe de alta, ar fi, desigur, un truism. Vă voi oferi nişte date care demonstrează convingător că lărgirea şi perfecţionarea bazei tehnico-materiale a ţării, creşterea venitului naţional şi, deci, a bunăstării materiale şi culturale a poporului au înrâurit direct asupra fenomenului de care ne ocupăm , infracţiunile în dauna avutului obştesc sint in scădere atît In ce priveşte numărul infractorilor, cit şi valoarea prejudiciului cauzat, in anul 1969 volumul pagubelor scăzind cu peste 50 la sută faţă de anul precedent, iar numărul infractorilor condamnaţi cu 26 la sută. — Aceste date certe vorbesc, desigur, prin ele Însele. Dar, de ce credeţi că oamenii acordă astăzi proporţii mai mari fenomenului ? — N-aş zice proporţii mai mari, ci o însemnătate mai deosebită, mai adincă, mai apropiată de adevăr. Dacă Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a 3-a) O imagine sugestivă a modernului cartier Titan Informaţii TEATRUL UNIC anunţă că din motive tehnice spectacolul cu piesa „CARLOTA“ de Miguel Mihura, din ziua de duminică 22 februarie 1970, ora 10, se suspendă. Posesorii biletelor cu seria 393 sunt rugaţi să se prezinte la casă pentru restituirea contravalorii biletelor. • Teatrul „C. Tănase“ anunţă că reprezentaţiile revistei „La grădina Cărăbuş” care urmau să aibă loc In sala Savoy în zilele de 21, 22, 23 şi 24 februarie, se înlocuiesc cu spectacolul „Varietăţi“. Biletele vîndute rămân valabile pentru „Varietăţi“, iar la cerere, costul acestora se regiuite la casa teatrului. ” 7 Astă-seară, la ora 19:30, are loc, la Teatrul evreiesc de stat, premiera unui spectacol la care participă întregul colectiv actoricesc al teatrului. Poemul dramatic NOAPTEA IN TIRGUL VECHI de I. L. Pereţ, a fost adaptat şi pus in scenă de Isa Schapira, pe muzica scrisă de Halm Schwartzman, care deține și conducerea muzicală a spectacolului. Decorurile au fost realizate de M. H. Maxy, iar coregrafia poartă semnătura lui Trixy Checais. oful Puise. • La Toronto, cu prilejul unui concurs atletic de sală, tînăra canadiană Debbie Brill (15 ani și jumătate) a sărit la înălțime, folosind stilul.Fosbury Flop“ — 1,83 m. • Turul ciclist al Sardiniei va reuni la start, începînd de mline, 78 de rutieri in frunte cu Eddy Merckx, Felice Gimondi, Franco Bitossi şi alţi aşi ai ciclismului mondial. • Continuîndu-şi seria meciurilor de verificare pentru campionatul mondial, echipa de fotbal a Israelului a jucat, la Tel Aviv, cu formaţia elveţiană Grasshopers Zürich. Echipa Israelului a cîştigat cu 2—0 (1—0). • Campionatul de șah al orașului Erevan a fost cîștigat de Mike Pasmagian cu 11,5 puncte din 15 posibile. • In semifinalele probei de simplu femei, din cadrul turneului de tenis pe teren acoperit de la Moscova, Helga Niessen (R. F. a Germaniei) a eliminat-o cu 7—5, 6—3 pe Joyce Williams (Anglia), iar Olga Morozova a învins-o cu 6—3, 3—6, 8—6 pe Nelly Truman (Anglia). Comerţul cu legume şi fructe in prezent şi in perspectivă GOSPODINELE nu au motive de nemulţumire. Deşi încă in plină iarnă, unităţile de legume şi fructe, pieţele sunt în fiecare zi bine aprovizionate şi — ceea ce este foarte important — cu produse de bună calitate. Eforturile făcute astă toamnă, grija deosebită cu care s-au gospodărit stocurile din depozite îşi arată din plin rezultatele. Ce perspective sunt pentru lunile următoare în privinţa aprovizionării cu legume şi fructe ? „Dispunem — ne spunea tov. GH. MINCULESCU, noul director coordonator al ILF Bucureşti — de însemnate cantităţi de produse pentru a asigura aprovizionarea corespunzătoare a unităţilor. La cartofi şi ceapă stocurile sunt mai mari cu 2 000 tone şi respectiv cu 2 400 tone faţă de anul 1969. Avem, de asemenea, suficientă fasole, rădăcinoase, diverse zarzavaturi, bulion, prune uscate, magiun etc. Stăm foarte bine şi în privinţa fructelor. Printre altele, dispunem de un stoc de mere mai mare cu 1 000 tone decît anul trecut". VORBIND de buna aprovizionare a unităţilor, în mod deosebit se cer consemnate şi acţiunile întreprinse de ILF privind prezentarea produselor în unităţi. Cartofii, ceapa, fasolea, rădăcinoasele, ajung la cumpărător in cea mai mare parte în pungi de hîrtie, pungi de plastic şi plase. O maşină aflată la depozitul Militari închide rapid intr-o pungă de plastic produsele, le cântăreşte şi le calculează preţul. Şi dacă aceş£ , tjtular are acum o capacitate de 3—4 000 kg pe zi, se preconizează aducerea unei noi maşini, cu posibilităţi de preambalare de pînă la 40 000 kg pe zi. Merele se vînd şi ele în plase de 1 şi 2 kg, în pungi de 6—8 buc. şi — fireşte — la kilogram. Zarzavaturile de după, în pungi, au intrat în obişnuinţă. Vînzarea produselor preambalate se va extinde foarte mult în cursul anului. In acest scop, la subsolul halei Traian s-a amenajat o secţie de preambalare, se vor procura diverse noi utilaje etc. La jumătatea lunii martie, sunt aşteptate şi primele trufandale. Măsurile organizatorice luate in ultimul timp sunt de (Continuare în pag. a 5-a) R, Groapă