Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)
1970-05-30 / nr. 5215
(ürmare din pag. I) li la specialişti dă la „Automatica“, de ..Fabrica de elemente de automatizare- de Ia „Electro aparataj“. Am contribuit la repunerea In funcţiune a grupurilor... In halele devastate de ape, cufundate In beznă, s-a reaprins lumina ; au intrat imediat In acţiune şi motopompele pentru evacuarea apei... 15-18 mai Zi ?* noapte, noapte şi 1e zi... Nimeni nu mai delimitează timpul după măsurile obişnuite. H cronometrăm cadenţa prin numărul maşinilor şi utilajelor smulse — piesă cu piesă — indulul, infiltrat, parcă, In cel din urmă por al metalului... Demontăm şi remontăm, verificăm şi reverificăăm... Ore istovitoare de muncă pentru revenirea la viaţă afiecărui angrenaj... Aşteptăm încordaţi acele prime semne de respiraţie, o luăm de multe ori de la capăt, ne prinde noaptea, tirziu, iar cina ne dă tîrcoale oboseala, se aude, calmă, vocea lui Constantin Rădică. „Hai, să mai Încercăm o dată“. E şef de echipă la „Automatica“ și cel mai bătrin dintre bucureștenii care lucrează aici... Cândprivirea a cuprins pentru prima oară ravagiile făcute de ape, ar fi fost imposibil să crezi că în numai trei zile turnătoria va reintra In funcţiune. In acest timp, atît ,de scurt, oamenii au reuşit o adevărată minune: au revizuit instalaţia mecanică, motoarele, instalaţia electrică de forţă. Presele cu excentric funcţionează din nou— Oameni, In toată firea, plîng... S-au luptat pe viaţă şi pe ru°ărte pentru aceste piese... 20 mai • încep lucrările pentru noul amplasament al staţiei de joasă tensiune. Un simplu apel telefonic şi colectivul de la „Automatica“ a lucrat neintrerupt 28 de ore pentru a putea livra CU maximă urgenţă cele 7 panouri complet echipate fără de care staţia n-ar fi putut intra în funcţiune. 91-24 mai Secţie cu secţie, atelier ----- --------- ,după atelier, reintră in făgaşul normal. A inceput fabricarea cablurilor pentru tractoare, sunt redate activităţii atelierele de aparataj, de şlefuitor, de vopsitorie, de strurgărie, bobina), sudură autogenă şi altele. 25 mai „Efeqtromureş“ funcţio- &______■ nează astăzi cu o capacitate de 70 la sută. Pare un miracol, dacă nu ştii cite suflări umane s-au contopit şi revărsat asupra fabricii, rămasă neînsufleţită în urma apelor... Alături de acei pigneni — cu inima atit de bogată — îte-ami aflat şi noi, bucureştenii. Este un privilegiu să-i fi cunoscut, să fi miuţcit împreună cu d. 19 mai : Umăr frăţesc in bătălia reconstrucţiei ELECTROMUNEŞ. Această imagine, surprinsă la citeva zile după gravele ravagii făcute de ape, vorbește singură despre miracolele pe care le pot înfăptui oamenii. Membrii Academiei de ştiinţe agricole: 111' l1!1""! — "—mmmmmmimmwmmu i ■11 l!lPr— Prezenţi activ in lupta şi problematica actuală „Băneasa“ Giurgiu. Moderna staţiune pilot pentru irigaţii şi desecări trece prin împrejurări grele. Planează şi aici ameninţarea Dunării, dar şi aici — ca pretutindeni in ţară — se face tot ce-i omeneşte posibil , există şi aici un dig, lung de 3 kilometri, a cărui rezistenţă este sporită şi consolidată continuu de mii de braţe puternice. Ştiinţa se alătură efortului, gîndind şi preconizînd o diversitate de soluţii, in funcţie de toate eventualităţile posibile , cele dorite, cele pentru care fiecare dă, din aceste clipe, tot ce are mai bun, dar şi cele pe care răbufnirea Dunării le poate impune realităţii. . . Un reprezentant al Academiei de ştiinţe agricole, directorul general Alexandru Covor, se află la faţa locului. Misiunea , coordonarea Şi îndrumarea eforturilor umane spre verigile „cheie“) adoptarea promptă a celei mai eficiente soluţii, impuse de moment, de împrejurările ce pot fi, sau încă nu pot fi prevăzute. In prima linie a frontului : DIGUL. Totul pentru dig! In spatele „frontului“, problemele legate de pînza de apă freatică ce îmbibă terenurile, săparea canalelor de evacuare, pregătirile febrile pentru noile culturi, asigurarea seminţelor, îngrăşămintelor... ...La Bistriţa, Cluj, Gioagiu, un alt reprezentant al Academiei, ing. Gh. Rădulescu, specialist în probleme de horticultura şi viticultură , colaborează, alături despecialiştii acestor locuri, la găsirea celor mai bune soluţii, pe care le oferă ştiinţa, pentru recuperarea pierderilor, pentru refacerea grabnică a rodnicei acţiuni productive şi de cercetare. ...la staţiunea Livada din Maramureş (p.8 Someş), la staţiunea Boncida (lingă Dej) , acolo unde răbufnirea apelor a creat dificultăţi dintre cele mai grele şi mai complexe, Academia de ştiinţe agricole a răspuns, de asemenea, prompt. .Unul dintre cei mai buni specialişti în zootehnie, inginerul Răzvan Dumitrescu, a lucrat nemijlocit în aceste staţiuni, oferind aportul şi soluţiile ştiinţei in depăşirea unora dintre situaţiile extrem de critice: reamplasarea adăposturilor distruse deape, asigurarea nutreţului şi apei pentru animalele dislocate, intervențiile sanitare pentru profilaxia bolilor, ib., " . SOLIA îmi PLECĂRI... l-am intîlnit, pe Aeroportul Băneasa. Trei reprezentanţi ai Institutului „Proiect-Bucureşti“ : arhitecţii Ioan Podocea şi Radu Bogdan, specialişti in probleme de sistematizare, şi inginerul Miron Bălăşescu, specialist in probleme de rezistenţă a construcţiilor. — Încotro ? — La Oradea, şi, de acolo, la Satu Mare. — Cit timp ? — cit va fi nevoie... — Ce veţi face, concret ? — Vom participa la completa acţiune de documentare, coordonată de organele municipiului Satu Mare, privind starea construcţiilor afectate de inundaţii. Vom culege toate datele necesare pentru studiile sau proiectele mai complexe ce urmează să fie realizate de institutul nostru (N. B. Colectivul Institutului „Proiect — Bucureşti" s-a angajat să efectueze 20 000 ore proiectare, peste programul de lucru, pentru refacerea locuinţelor şi construcţiilor socialculturale din zonele calamitate). Le urăm . Drum bun şi spor la muncă. Şi ne gândim, privind un zare avionul, că nu numai sosirea, dar şi plecarea poate însemna o solie : începe refacerea caselor strivite de ape ; oamenii se vor reîntoarce biruitori, la vetrele lor... INFORMATIAI 3 . Zi şi noapte, participanţi la o aprigă încordare pentru ea. Pulsul fabricilor avariate să bată normal Sute de muncitori şi specialişti din întreprinderile Capitalei s-au aflat şi ei este greu şi se aflau acolo unde a fost şi încă mai • „La Satu Mare, Mediaş, sighişoara e nevoie de ajutori“. Aceste apeluri lapidare, lansate de Comandamentul Ministerului Industriei Uşoare, au stîrnit, pretutindeni, acelaşi ecou... O .. nevoie de ajutor !“. 56 de muncitori din diferite întreprinderi bucureştene ale industriei uşoare trag pe umeri haine de ploaie, pufoaice, pregătesc merinde pentru trei zile şi apă demisi iau truse cu tot felul de dez intervenţie — şi pleacă la drum- E 14 mai — prima zi a bătăliei Înverşunate , 16 auto,camion arte şi 5 IMS-uri por trse spre Satu Mare, Mediaş, Sighişoara, pentru a se alătura muncii grele, eroice, dusă de oamenii acestor locuri. ...Încă nu s-au întors... Urâţele lor, pricepute şi harnice, de electricieni şi zidari, de timplari şi mecanici, sint inca necesare acolo... ,cînd te-ai confruntat de două ori cu forţa cotropitoare a apelor, ajunse ,la Înălţimi de 3—4 metri, in halele Combinatului textil Sighişoara, învingînd — atunci cind totul părea pierdut — doreşti, cu ardoare, să trăieşti momentul final... Mai e foarte mult de muncit ; se doarme puţin (in dormitoare organizate in cămine şi şcoli), se consumă, în grabă, mîncarea de la cantină... »A mai rămas însă, foarte puţin pină atunci : muncitorii Combinatului din Sighişoara au hotărît ca, la începutul lunii iunie, cele 3 fabrici grav avariate să reintre, parţial, în funcţiune ; la sfirşitul aceleiaşi luni, combinatul va atinge producţia de dinainte. E omenesc — după atîtea înverşunate eforturi, cărora te alături cu toată fiinţa — să-ţi doreşti să duci, la Întoarcere, imaginea şi amintirea acestor momente. „E nevoie de mecanici finisori la fabrica „Tirnava-Mediaş“. 18 mecanici finisori de la Combinatul de bumbac nr. 1 alin Capitală, in frunte cu directorul, se întilnesc la „Tirnava-Mediaş“ cu 14 mecanici ,ninisori din celelalte două carabinate similare bucureştene. îi id ei im s-au reîntors... Luni seara, apa, revenită in hale, măsura 80 de centimetri, dar asta i-a indirjit şi mai mult... Pină la sfîrşitul lunii iunie, sechelele lăsate de apele revărsate vor trebui să dispară şi de aici ! Pentru înfăptuirea acestei hotărîri ferme, luptă, in aceste zile, şi ei, mecanicii finisori din Bucureşti. • E nevoie să se verifice şi să se constate urgent starea construcţiilor inundate de la fabricile „Emailul , „s Mal“, „Tirnava“. 4 Ingineri din cadrul Direcţiei generale de îndrumare Saur mărire a producţiei din M I-C — specialişti în Instalaţii electrice şi In construcţii industriale — pleacă, o oră mai tirziu, spre Mediaş. • E nevoie, peste tot, de ajutor pentru refacerea şi repunerea grabnică In funcţiune a utilajelor avariate. Zece ingineri bucureşteni — automatişti, electronişti, constructori — In frunte cu Ing. Mihai ştefan, director general al Centralei industriale articole ceramice, utilaje, piese de schimb — răspund apelului, mergînd dintr-un oraş in altul, de la o fabrică la alta... • E nevoie — pentru ştergerea grabnică şi deplină a urmelor — de unele reproiectări şi de reconstrucţii. 15 ingineri de la Institutul de proiectări al industriei uşoare străbat, in acest scop, itinerarul distructiv al repelor, dorind ca și planşele lor să reflecte cit mai curînd posibil, biruința definitivă a acestei bătălii legendare. Stradă bucureşteană, cinţată ,cu gingăşie de poeţi, stradă bucureşteană cit de gravă, solemnă, plină de răspundere te înfăţişezi în aceste zile. In uzine, cei care ,te îndrăgesc, strungari, mecanici, ingineri, tehnicieni au trecut din seară spre noapte şi i-aţi prins zorii, terminând motoarele ce trebuia trimise acolo. Şi nimeni dintre aceşti vrednici, minunaţi oameni, nu a spus că e obosit. Efortul lor, pe cit de suprem, pe atit de pătruns denobleţe. La chioşcul cu ziare, dimineaţă, se formează un rînd mai piare ca de obicei şi, după zîmbetul larg care a înseninat obrazul primului cumpărător, desluşesc că în mai multe locuri apele s-au retras, vremea e în curs de nncăli că soarele a răsărit dără speranţe, de încrederi acolo viaţa începe săcursul normal. Stradă bucureşteană, azi dimineaţă, ca şi ieri, ca şi alaltăieri, paşii mărunţi ai băieţilor şi fetiţelor nu au fost atît de repezi. Dănuţ, Gigi şi ceilalţi din „echipa de fotbal a străzii“ treceau gravi, duStradă lighiozdane, sagreu. Cărţi, jrs, creioade cu pudracare sunt emoţionante, nu se ascund în filele cărţilor . „ Stradă bucureşteam, adineauri a trecut pe caldanmul tău un cfieliăn cu cîţiva flăcăi în uniformă militară, întrebau o adresă şi doar intr-un minut s-au adunat zeci de răspunsuri, iar din privirile bărbaţilor şi femeilor strinşi in jurul maşinii se desprindea puternic acel sentiment de dragoste, de recunoştinţă pentru cei care in zile grele au pus, mai presus de toate, datoria faţă de semenii lor, faţă de patrie. Stradă bucureşteană, cit de gravă, plină de răspundere eşti în aceste zile, mîndră că cei care te iubesc, fie că întârzie in noapte lingă cuptorul de înaltă tensiune, fie că au trimis îmbrăcăminte, bani, alimente pentru fraţii lor de acolo, fie că se găsesc departe, în Mureş, Alba, Satu Mare, să refacă uzinele, drumurile lovite crunt de urgia apelor, cu cinste în flacăpartidvim, al m\\\\\\\\\\\\\\\\\\w AP1QPO UE. fi I 1 . 1 II I 11 I ID II «I 1 I 1 I espre care dintre ei este vorba ? Despre toţi, pentru că toţi sau — ca să nu părem prea exclusivişti — aproape toţi sint minunaţi ! Toţi oamenii, inclusiv tinerii ,care, în aceste zile, au stăpînit (şi nu doar intr-un singur loc) apele sau luptă încă să le stăpînească. Aşadar — tineri muncitori, ţărani cooperatori, ostaşi care, aşa cum ştiam din cărţile despre eroicii căpitani de vapor, n-au acceptat să plece decit ultimii din mijlocul şuvoaielordezlănţuite.Ultimii, Şi numai după ce, cu riscul vieţii lor, conştient acceptat, s-au convins că nu mai există semeni de-ai lor pe întinderile devastate de ape, nimic care ar mai putea fi salvat De asemenea — de data Baie fii noştri aceasta in mod necondiţionat — despre absolut toţi tinerii în uniformă de ostaşi ai României, despre toţi cei care s-au întipărit pentru totdeauna, peretina îndurerată a ţării, coborînd din elicoptere, avîntîndu-se cu amfibiile în viitoare, impingînd o plută, trecind peste ape femei şi copii, ridicind diguri, consolidindu-ie. Toţi cei care ne-au impresionat cu dăruirea de sine, cei care in noapte s-au războit cu stihiile şi, rînd pe rînd, le-au biruit. De aceea, pentru ei,pentru băieţii noştri în haină militară, trebuie să păstrăm simţăminte de caldă recunoştinţă şi admiraţie. Şi să lăsăm să cadă o lacrimă pe mormintul celor care au înălţat eroismul cotidian pină la jertfa supremă. Eram obişnuiţi să-i petrecem pe băieţii noştri cind se duceau să se întreacă in întâlniri sportive, să le urăm succes, să fim alături de ei. Am făcut-o, nu de mult, cu cei care au plecat să ne reprezinte în fără îndoială, alături ,de ei, le ■ dorim o comportare cit mai fru- 8 moasă. Dar , nu de mult, acum H cîteva zile, i-am însoţit cu gindul fl pe băieţii noştri, de data aceasta fl studenţii din Bucureşti, care se I; duceau să înfrunte, într-o nobilă_, fl într-o vitală bătălie, Dunărea, să apere ogoarele pe care apa ar » vrea să ni le fure şi in această fl zonă a ţării. Pe ei îi aşteptăm l| învingători. Şi dacă pentru pri- piri ţinem pumnii — cum ■ se spune —, pentru ceilalţi , inimile ne bat mai tare, ni-e plină fiinţa, prin ei, de min- fl drie, de încredere şi speranţă, fi pentru ei, pentru cei care au ple- m cat, nu numai din Bucureşti, ci a de pe toate meleagurile, spre a fi celaşi punct al încleştării teribile , de VIRGIL BRADAŢEANU cu natura. Sint acolo muncitorii care abia au ieşit din schimb, ţă-ă răni cooperatori care au uitat ce au odihna, studenţi care au schima patru repeziciune amfiteatrele cu orizontulnesfirşit al cimpiei, fl ostaşi care sesimt mobilizaţi, li încă din primele ore ,ale calamităţilor, în Încleştarea crincenă cu duşmanul perfid al apelor. Sint ei, tinereţea ţării, puterea şi min- m dria noastră, ziua de miine a pa- I triei. Sint alături de noi, cei mai I în virstă, cu trup şi suflet, în a efortul unanim de a face totul fl spre a nu mai rămirte nici o ur- fl mă din urgia apelor. Această impresionantă solidari- fl tate de luptă, expresie a idenlifi- ■ carii întregului popor cu politica J| partidului comunist, cp conduce- I rea sa încercată, reprezintă che- “ zășia victoriei depline asupra forţelor oarbe ale naturii, garanţia mersului nostru Înainte, condiţia continuării netulburate a vastului program de dezvoltare multiategrală a societăţii socialiste pe pămintul României. Nu mi-am propus, în aceste rînduri, să întreţin un veritabil dialog, cu un interlocutor imaginar. Monologul meu nu vrea să fie decit un sincer elogiu adus sutelor de mii de tineri din patria noastră care — în încleştarea de-a dreptul epopeică cu forţele oarbe ale naturii — au conferiit tinereţii calitateade vârstă a întregii noastre naţiuni socialiste, fi I 1 I Anchetă realizată de : CORNELIA SILVIONESCU în colaborare cu : Ileana Barbu, Eugenia Chiuaru, Carola Popescu I .Mexic şi sîntenv^î Din marea frescă a solidarităţii . Contribuţia din salariu a cadrelor didactice şi a celorlalţi angajaţi ai institutului de educaţie fizică şi sport — destinată fondului de ajutorare a judeţelor sinistrate — se ridică la 245 000 lei. De asemenea, studenţii institutului au donat din bursă 60 000 lei. La aceste sume se adaugă 125 000 lei, economii din bugetul institutului, precum și suma de 8 000 lei depuși in contul 2 000. • Colectivul Ansamblului de cintece Si dansuri al armatei va depune pină la finele anului 1970 , în contul ajutorării celor ce au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale — suma de 170 000 lei, încasările provenite din 14 spectacole vor avea aceeaşi destinaţie. Trei formaţii de orchestre şi solişti vocali de muzică uşoară s-au oferi ca, pe timpul concediului de odihnă, să concerteze in staţiunile balneoclimaterice, iar sumele realizate cu acest prilej să fie donate pentru sinistraţi. Şi pentru ca şi frumosul să-şi recapete cit mai grabnic locul la viaţa celor atit de greu Încercaţi, organizaţia U.b.c. a acestui ansamblu a amenajat şi Îngrijit o răsadniţă cu 300 000 răsaduri de flori destinate zonelor calamitate. Profundul sentiment de solidaritate cu oamenii muncii din judeţele sinistrate a Însemnat pentru colectivul fabricii „SeLect“ , suplimentarea producţiei cu Încă 1 300 000 lei şi contribuţia bănească a salariaţilor, la fondul de ajutorare a sinistraţilor, in valoare de 300 0O0 lei. 275 de salariaţi vor lucra voluntar, in acest an, 10 duminici, producind ţesături In valoare de 500 000 lei. In fiicea-'tă perioadă, cind Întreaga ţară Îşi concentrează eforturile pentru a ajuta la refacerea z°neIor afectate de aliniaţii, salariaţii serviciului Interurban şi telegraf de la Direcţia de telecomunicaţii a municipiului au muncit fără preget, zi şi noapte, pentru a face faţă traficului sporit de convorbiri telefonice, în special Intre Capitală şi zonele sinistrate. In perioada 11—28 mai, numărul prestaţiilor telefonice a crescut cu 50 la sută, iar al tranzitărilor cu 30 la sută faţă de normal. • Salariaţii Fabricii de casete radio şi televizoare vor depune, pină la sfîrşitul anului, în contul ajutorării sinistraţilor peste 570 000 lei. La aceasta se adaugă colectarea, în acelaşi scop,, de obiecte de îmbrăcăminte şi uz casnic în valoare de aproximativ 40 000 lei. • Kp 000 lei Însumează contribuţia personală a membrilor Ansamblului artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, destinată ajutorării populaţiei din regiunile lovite de calamităţi. In plus, peste 25 000 de lei proveniţi din Încasările unor spectacole vor avea aceeaşi destinaţie. • La Combinatul de Industrializare a lemnului Pipera se execută prin muncă voluntară, pînă la 1 iunie, am materiale recuperate, lafi valize pentru copiii sinistraţilor şi 100 sacoşe din vinilin. Iosif ştefănescu, salariat al unei întreprinderi din sectorul 2, după ce a predat pentru sinistraţi obiecte, in valoare de 600 lei a cerut să i se indice o şcoală din Maramureş pentru a-i expedia, pe cont propriu, o bibliotecă cu 250 volume. I ÎN FLUVIUL CONŞTIINŢEI ŞI PUTERII UMANE DE LA DIGUL BRĂILEI, SE AFLA ŞI Mesagerii studenţimii bucureştene Un mesaj scurt primit la Centrul universitar Bucureşti : „Am ajuns cu bine. Ne-am apucat de treabă... Lucrăm la înălţarea digului". Era transmis de grupul de studenţi bucureşteni de la Institutul de petrol, gaze şi geologie şi Institutul de educaţie fizică şi sport. Scurt, concis. Fiecare clipă contează. S-au alăturat, deîndată, cu toată puterea, cu toată dăruirea tinereţii, celor 200 elevi din comuna Plăraşu, celor 5 000 civili şi ostaşi, locuitorilor din cele 12 sate interioare ale insulei, acelui fluviu imens al rezistenţei şi voinţei umane alcătuit din 14 000 de oameni, care se împotrivesc cu înălţătoare dirzenie forţelor vrăjmaşe ale apelor. Acum, cind stihiile se îndreaptă ameninţătoare, vrînd să pustiască mii de hectare cultivate, sa distrugă avutul şi munca a 41 de ferme, acum, se lucrează necontenit, de-a lungul a 156 km, la consolidarea şi supraînălţarea coronamentului. Se lucrează cu screperele, cu tirnă con pole, cu autobasculantele, cu draglinele, cu buldozerele, cu tractoarele, cu miile şi miile de inimi şi de braţe. Ştirile sosesc neîntrerupt, de laei toţi — cei 14 000 — pentru toată ţara... La punctul Salcia, digul a fost supraînălţat cu un metro- Se acţionează încordat în zonele Zatna, Măraşu, Piatra Frecăţei, Filipoiu, atacate violent de furia oarbă a apelor, la Măgura şi Lunca... Acolo, în prima linie a „frontului“, angajaţi în crineepa bătăile pentru apărarea rezervorului cerealier din Insula Mare a Brăilei, se află şiei : „Studenţii-campioni sportivi Gheorghe Roman, Mircea Vasilescu, Horia Cernescu şi Doru Crişan, studenţi, fruntaşi la Învăţătură Ionel Gomboş, Vasile Murgu, Ivan Gheorghe şi alţii de la I.P.G.G. ...Luni, pe unii dintre ei îi vom reîntîlni în amfiteatrele facultăţilor, în faţa comisiilor de examinare... Va fi doar un scurt răgaz. Vor pleca din nou. Mii ca ei, studenţi de la Politehnică, de la Construcţii, de la Medicină, de la ASE şi Universitate sunt pregătiţi să se ducă oriunde-i cheama ţara... Digul de la Brăila va trebui să reziste ! Acolo, în prima linie , alături de cei 14 000 de luptători neobosiţi, se află şi ei, reprezentanţii studenţimii bucureştene. Putere şi spor la muncă, băieţi ! Buletin meteo-rutier, feroviar, poştal şi de telecomunicaţii mai pină la Brăila. Trenul accelerat 301/302 circulă pe ruta Bucureşti — Braşov — Făgăraş — Vinţul de Jos — Teiuş — Cluj — Oradea — Episcopia Bihor. Iar trenul 421/422 circulă pe ruta Bucureşti — Braşov — Deta — Tg. Mureş — Războieni — Cluj — Oradea — Satu Mare. • Circulaţia poştală este asigurată în toate judeţele calamitate. Transporturile de poştă şi presă in judeţele Galaţi şi Tulcea, se distribuie, cu binele greutăţi, folosind mijloace de transport pe apă. O singură localitate, comuna Vădeni, nu are încă asigurate legături telefonice. Pe teritoriile celorlalte judeţe şi zone calamitate, legăturile telefonice au fost asigurate integral. Din numărul total de 12 349 abonaţi cu posturi deranjate au fost restabilite 10 704. Se lucrează la restabilirea tuturor circuitelor In continuare. (Urmare din pag. 1) este anulat între Dej şi Baia Mare. Trenurile 721/722, 723/724, 725/726, 7001/7002, 7003/7004 Bucureşti — Galaţi circulă nu fara are nevoie de cît mai multe materiale de construcție (Urmare din pag. I) de mc de prefabricate, ceea ce ridică producția, pe zi, în această lună, la 18,2 apartamente. In iunie, se vor realiza 20 de apartamente. De altfel, ne spune ing. VICTOR SOARE, directorul întreprinderii, asemenea ritmuri intense se obţin în toate secţiile. De pildă, cea de betoane uşoare a realizat, pînă ieri, 650 mc blocuri de zidărie care înlocuiesc cărămizile. Aceasta reprezintă aproape o treime din totalul angajamentului luat de colectivul nostru, pînă la sfîrşitul anului, angajament care se cifrează la 2000 mc — echivalentul a 120 000 de cărămizi. Cu aceeaşi operativitate răspund necesităţilor economiei naţionale şi muncitorii întreprinderii de prefabricate din beton armat şi precomprimat „Progresul“. Ei au realizat, peste prevederi, 300 mc stâlpi de beton precomprimat pentru liniile electrice aeriene, mii de metri cubi agregate sortate şi balast pentru drumuri şi căi ferate etc. Dialogul semnificativ al faptelor Spicuim din cuprinsul unor telegrame primite, in aceste zile, la cuţia „Griviţa" a uzinelor de ţevi „Republica“, întreprinderea de construcţii montaj-Cluj : „Urgentaţi livrarea de oţel betoţi pentru şantierele din Turda, Aleşd, Oradea, Ocna Mureş. Vă mulţumim pentru ajutorul acordat în recuperarea pierderilor survenite prin inundaţii“, întreprinderea „Steaua roşie“-Zalău : „Vă rugăm să expediaţi întreaga cantitate de sirmei neagră diametrul 2,24 mm". întreprinderea de prefabricate Giurgiu : „Rugăm expediaţi urgent cantitatea de 28 tone oţel beton cu diametrul de 20 mm şi 28 tone cu diametrul de 22 mm“. Colectivul secţiei răspunde cu promptitudine acestor comenzi urgente, antrenat intr-un dens dialog al faptelor. Pînă la 27 mai, planul de producţie la atelierul de bază — laminoare — a fost realizat. La finele lunii, muncitorii vor putea raporta obţinerea unei producţii suplimentare de peste 800 000 tone oţel beton, necesare construirii a 800 de apartamente. Ca şi în atîtea alte întreprinderi, la Combinatul de industrializare a lemnului Pipera se lucrează în schimburi prelungite — schimburile solidarităţii — cum se numesc muncitorii de aici. Obiectiv de primă urgenţă : realizarea a 3000 mp de binale necesari construirii a 100 de apartamente, în acelaşi flux al eforturilor — Activitatea cercetătorilor de la ÎNCERC — ne-a declarat ing. MIRCEA LUPAN, director adjunct ştiinţific — este îndreptată, în aceste zile, îndeosebi către rezolvarea unor probleme concrete, de maximă urgenţă, pentru combaterea urmărilor inundaţiilor. De pildă, la Combinatul chimic Tirnăveni, grav avariat, s-a examinat starea structurilor de rezistenţă la halele de răcire a cuptoarelor de carbid, indicîndu-se posibilităţile de remediere a elementelor de beton armat avariate, pentru redarea cit mai urgentă în exploatare a capacităţilor de producţie. Alte preocupări „la zi“ se referă la găsirea unor soluţii eficiente pentru construirea operativă a unor clădiri de locuit destinate cazării sinistraţilor din Satu Mare. In acest sens, institutul a pr pus adoptarea procedeului de ejrt cuţbc cu structură fagure din bet realizată cu ajutorul cofrajelor metalice plane universale. Evident, am schiţat cu totul sumar cîteva dintre preocupările actuale ale cercetătorilor noştri. ...Ieri, întreprinderea de aparataj electric pentru construcţii şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe luna in curs. Comunicate lapidare, condensate la valoarea exactă a faptelor : In secţia panouri închise, echipele conduse de Costache Lilibiu şi Gheorghe Frălişeţinu finalizează, astăzi, 10 tablouri electrice; în secţia tablouri închise, brigada condusă de Ion Cătănoiu execută ultimele operaţii de montaj la 60 de cutii electrice capsulate. — La sfirşitul lunii — ne-a spus tov. I. SOCOL, directorul întreprinderii — vom raporta realizarea unei producţii suplimentare de 400 000 lei. In acelaşi flux al eforturilor, colectivul secţiei de obiecte sanitare a întreprinderii de ceramică fină „Militari" raportează realizarea, în această lună, a unei producţii suplimentare de 15 tone de diverse sortimente, ce vor servi la echiparea a peste 375 de apartamente , secţia de tuburi din gresie va obţine, de asemenea, pînă la sfîrşitul lunii, 20 tone tuburi pentru canalizare, peste prevederi. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIE! (Urmare din pag. 1) NIVELURILE DUNĂRII au înregistrat creşteri uşoare, de 1 la 2 cm, pe sectorul Baziaş — Sviniţa, creşteri intense, de 7—16 cm, pe sectorul Orşova — Olteniţa, de 1—2 cm pe sectorul Cernavoda — Vadul Oii. In sectorul Brăila — Galaţi, nivelurile Dunării au scăzut cu 1—,2 cm, iar în aval de Galaţi, pînă la Tulcea, au crescut cu 1—2 cm. In următoarele zile, Dunărea va continua să crească pe tot cursul. ÎN PORTUL TURNU SEVERIN apa a depăşit înălţimea cheiului cu 65 cm, iar in portul Gruia, cu 35 cm. In zonele municipiului Giurgiu, port Olteniţa, incintei Pietroşani — Vedea şi Olteniţa — Greaca, continuă acţiunea de consolidare şi supraînălţare a digurilor de apărare de la Dunăre, întreprinderile din zona porturilor Giurgiu şi Olteniţa au terminat evacuările şi au început să demonteze instalaţiile din subsoluri. Au fost zidite intrările joase pe unde ar putea pătrunde apa. Se lucrează la consolidarea digurilor locale de apărare. In județul Brăila, la incinta Latinu Vădeni, se lucrează, cu intensitate, la închiderea celei de-a doua rupturi din dig, prima fiind complet închisă.