Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)

1970-05-30 / nr. 5215

(ürmare din pag. I) li la specialişti dă la „Automatica“, de ..Fabrica de elemente de automatizare­- de Ia „Electro aparat­aj“. Am contribuit la repunerea In funcţiune a grupurilor... In halele devastate de ape, cufundate In beznă, s-a reaprins lumina ; au in­trat imediat In acţiune şi motopom­­pele pentru evacuarea apei... 15-18 mai Zi ?* noapte, noapte şi 1­e zi... Nimeni nu mai deli­mitează timpul după mă­surile obişnuite. H cronometrăm ca­denţa prin numărul maşinilor şi utila­jelor smulse — piesă cu piesă — ind­­­ulul, infiltrat, parcă, In cel din urmă por al metalului... Demontăm şi re­montăm, verificăm şi reverificăăm... Ore istovitoare de muncă pentru revenirea­ la viaţă a­­fiecărui angrenaj... Aştep­tăm încordaţi acele prime semne de respiraţie, o luăm de multe ori de la capăt, ne prinde noaptea, tirziu, iar cina ne dă tîrcoale oboseala, se aude, calmă, vocea lui Constantin Rădică­­. „Hai, să mai Încercăm o dată“. E şef de echipă la „Automatica“ și cel mai bătrin dintre bucureștenii care lucrează aici... Când­­privirea a cuprins pentru prima o­ară rava­giile făcute de ape, ar fi fost imposibil să crezi că în numai trei zile turnătoria va reintra In funcţiune. In acest timp, atît ,de scurt, oamenii au reuşit o adevărată minune: au re­vizuit instalaţia mecanică, motoarele, instalaţia electrică de forţă. Presele cu excentric funcţionează din nou— Oa­meni, In toată firea, plîng... S-au lup­tat pe viaţă şi pe ru°ărte pentru aceste piese... 20 mai • încep lucrările pentru­­ noul amplasament al staţiei de joasă tensiune. Un simplu apel telefonic­­ şi colecti­­vu­l de la „Automatica“ a lucrat nein­trerupt 28 de ore pentru a putea livra CU maximă urgenţă cele 7 panouri complet echipate fără de care staţia n-ar fi putut intra în funcţiune. 91-24 mai Secţie cu secţie, atelier ----- --------- ,după atelier, reintră in făgaşul normal. A inceput fabricarea cablurilor pentru tractoare, sunt redate activităţii atelierele de apa­­rataj, de şlefuitor, de vopsitorie, de strur­gărie, bobina), sudură autogenă şi altele. 25 mai „Efeqtromureş“ funcţio- &______■ nează astăzi cu o capa­citate de 70 la sută. Pare un miracol, d­acă nu ştii cite suflări umane s-au contopit şi revărsat asu­pra fabricii, rămasă neînsufleţită în urma apelor... Alături de acei pigneni — cu inima atit de bogată — îte-ami aflat şi noi, bucureştenii. Este un pri­vilegiu să-i fi cunoscut, să fi miuţcit împreună cu d­. 19 mai : U­măr frăţesc in bătălia reconstrucţiei ELECTROMUN­EŞ. Această imagine, surprinsă la citeva zile după gravele ravagii făcute de ape, vorbește singură despre miracolele pe care le pot înfăp­tui oamenii. Membrii Academiei de ştiinţe agricole: 111' l1!1""! — "—mmmmmmimmwmmu i ■11 l!lPr— Prezenţi activ in lupta şi problematica actuală „Băneasa“ Giurgiu. Moderna staţiu­ne pilot pentru irigaţii şi desecări trece prin împrejurări grele. Planează şi aici ameninţarea Dunării, dar şi aici — ca pretutindeni in ţară — se face tot ce-i omeneşte posibil , există şi aici un dig, lung de 3 kilometri, a cărui rezistenţă este sporită şi con­solidată continuu de mii de braţe pu­ternice. Ştiinţa se alătură efortului, gîndind şi preconizînd o diversitate de soluţii, in funcţie de toate eventualităţile po­sibile , cele dorite, cele pentru care fiecare dă, din aceste clipe, tot ce are mai bun, dar şi cele pe care ră­bufnirea Dunării le poate impune realităţii. . . Un reprezentant al Academiei de ştiinţe agricole, directorul general Alexandru Covor, se află la faţa lo­cului. Misiunea , coordonarea Şi în­drumarea eforturilor umane spre verigile „cheie“) adoptarea promptă a celei mai eficiente soluţii, impuse de moment, de împrejurările ce pot fi, sau încă nu pot fi prevăzute. In pri­ma linie a frontului : DIGUL. Totul pentru dig! In spatele „frontului“, problemele legate de pînza de apă freatică ce îmbibă terenurile, săpa­rea canalelor de evacuare, pregăti­rile febrile pentru noile culturi, asi­gurarea seminţelor, îngrăşămintelor... ...La Bistriţa, Cluj, Gioagiu, un alt reprezentant al Academiei, ing. Gh. Rădulescu, specialist în probleme de horticultura şi viticultură , colabo­rează, alături de­­specialiştii acestor locuri, la găsirea celor mai bune so­luţii, pe care le oferă ştiinţa, pentru recuperarea pierderilor, pentru refa­cerea grabnică a rodnicei acţiuni productive şi de cercetare. ...l­a staţiunea Livada din Maramu­reş (p.8 Someş), la staţiunea Boncida (lingă Dej) , acolo unde răbufnirea apelor a creat dificultăţi dintre cele mai grele şi mai complexe, Academia de ştiinţe agricole a răspuns, de ase­menea, prompt. .Unul dintre cei mai buni specialişti în zootehnie, ingine­rul Răzvan Dumitrescu, a lucrat ne­mijlocit în aceste staţiuni, oferind aportul şi soluţiile ştiinţei in depăşi­rea unora dintre situaţiile extrem de critice: reamplasarea adăposturilor distruse de­­ape, asigurarea nutreţu­lui şi apei pentru animalele dislocate, intervențiile­ sanitare pentru profila­xia bolilor,­ i­b., " . SOLIA îmi PLECĂRI... l-am intîlnit, pe Aeroportul Bă­­neasa. Trei reprezentanţi ai Insti­tutului „Proiect-Bucureşti“ : arhi­tecţii Ioan Podocea şi Radu Bog­dan, specialişti in probleme de sistematizare, şi inginerul Miron Bălăşescu, specialist in proble­me de rezistenţă a construcţiilor. — Încotro ? — La Oradea, şi, de acolo, la Satu Mare. — Cit timp ? — cit va fi nevoie... — Ce veţi face, concret ? — Vom participa la completa acţiune de documentare, coordo­nată de organele municipiului Sa­tu Mare, privind starea construc­ţiilor afectate de inundaţii. Vom culege toate datele necesare pen­tru studiile sau proiectele mai complexe ce urmează să fie rea­lizate de institutul nostru (N. B. Colectivul Institutului „Proiect — Bucu­reşti" s-a angajat să efectue­ze 20 000 ore proiectare, peste pro­gramul de lucru, pentru refacerea locuinţelor şi construcţiilor social­­culturale din zonele calamitate). Le urăm . Drum bun şi spor la muncă. Şi ne gândim, privind un zare avionul, că nu numai so­sirea, dar şi plecarea poate în­semna o solie : începe refacerea caselor strivite de ape ; oamenii se vor reîntoarce biruitori, la ve­trele lor... INFORMATIAI 3 . Zi şi noapte, participanţi la o aprigă încordare pentru ea. Pulsul fabricilor avariate să bată normal Sute de muncitori şi specialişti din întreprinderile Capitalei s-au aflat şi ei este greu şi se afla­u acolo unde a fost şi încă mai • „La Satu Mare, Mediaş, sighişoara e nevoie de ajutori“. Aceste apeluri lapidare, lansate de Comandamentul Ministerului Industriei Uşoare, au stîr­­nit, pretutindeni, acelaşi ecou... O .­­. nevoie de ajutor !“. 56 de mun­citori din diferite întreprinderi bucu­­reştene ale industriei uşoare trag pe umeri haine de ploaie, pufoaice, pre­gătesc merinde pentru trei zile şi apă dem­­­isi iau truse cu tot felul de de­z intervenţie — şi pleacă la drum- E 14 mai — prima zi a bătă­liei Înverşunate , 16 auto,camion arte şi 5 IMS-uri por tr­­se spre Satu Mare, Me­diaş, Sighişoara, pentru a se alătura muncii grele, eroice, dusă de oamenii acestor locuri. ...Încă nu s-au întors... Urâţele lor, pricepute şi harnice, de electricieni şi zidari, de timplari şi me­canici, sint inc­a necesare acolo... ,cînd te-ai confruntat de două ori cu forţa cotropitoare a apelor, ajunse ,la Înăl­ţimi de 3—4 metri, in halele Combina­tului textil Sighişoara, învingînd — atunci cind totul părea pierdut — do­reşti, cu ardoare, să trăieşti momentul final... Mai e foarte mult de muncit ; se doarme puţin (in dormitoare orga­nizate in cămine şi şcoli), se consumă, în grabă, mîncarea de la cantină... »A mai rămas însă, foarte puţin pină atunci : muncitorii Combinatului din Sighişoara au hotărît ca, la începutul lunii iunie, cele 3 fabrici grav avariate să reintre, parţial, în funcţiune ; la sfirşitul aceleiaşi luni, combinatul va atinge producţia de dinainte. E ome­nesc — după atîtea înverşunate eforturi, cărora te alături cu toată fiinţa — să-ţi doreşti să duci, la Întoarcere, imaginea şi amintirea acestor momente.­­ „E nevoie de mecanici finisori la fabrica „Tirnava-Mediaş“. 18 mecanici finisori de la Combinatul de bumbac nr. 1 alin Capitală, in frunte cu direc­­torul, se întilnesc la „Tirnava-Mediaş“ cu 14 mecanici ,ninisori din celelalte două carabinate similare bucureştene. îi id­ ei im s-au reîntors... Luni seara, apa, revenită in hale, măsura 80 de centimetri, dar asta i-a indirjit şi mai mult... Pină la sfîrşitul lunii iunie, sechelele lăsate de apele revărsate vor trebui să dispară şi de aici ! Pentru înfăptuirea acestei hotărîri ferme, luptă, in aceste zile, şi ei, mecanicii finisori din Bucureşti. • E nevoie să se verifice şi să se constate urgent starea construcţiilor inundate de la fabricile „Emailul , „s Mal“, „Tirnava“. 4 Ingineri din cadrul Direcţiei generale de îndrumare Sa­u­­r mărire a producţiei din M­ I-C­ — spe­­cialişti în Instalaţii electrice şi In con­strucţii industriale — pleacă, o oră mai tirziu, spre Mediaş. • E nevoie, peste tot, de ajutor pen­tru refacerea şi repunerea grabnică In funcţiune a utilajelor avariate. Zece ingineri bucureşteni — automatişti, elec­­tronişti, constructori — In frunte cu Ing. Mihai ştefan, director general al Centralei industriale articole ceramice, utilaje, piese de schimb — răspund apelului, mergînd dintr-un oraş in altul, de la o fabrică la alta... • E nevoie — pentru ştergerea grab­nică şi deplină a urmelor — de unele reproiectări şi de reconstrucţii. 15 in­gineri de la Institutul de proiectări al industriei uşoare străbat, in acest scop, itinerarul distructiv al re­pe­lor, dorind ca și planşele lor să reflecte cit mai curînd posibil, biruința definitivă a acestei bătălii legendare. Stradă bucureşteană, cinţa­tă ,cu gingăşie de poeţi, stradă bucureşteană cit de gravă, so­lemnă, plină de răspundere te înfăţişezi în aceste zile. In uzine, cei car­e ,te îndrăgesc, strungari, mecanici, ingineri, tehnicieni au trecut din seară spre noapte şi i-aţi prins zo­rii, terminând motoarele ce trebuia trimise acolo. Şi ni­meni dintre aceşti vrednici, minunaţi oameni, nu a spus că e obosit. Efortul lor, pe cit de suprem, pe atit de pătruns de­­nobleţe. La chioşcul cu ziare, dimi­neaţă, se formează un rînd mai piare ca de obicei şi, după zîmbetul larg care a înseninat obrazul primului cumpărător, desluşesc că în mai multe locuri apele s-au retras, vremea e în curs de nncăli că soarele a răsărit dără­ speranţe, de încrederi acolo viaţa începe să­­cursul normal. Stradă bucureşteană, azi dimineaţă, ca şi ieri, ca şi a­­laltăieri, paşii mărunţi ai băie­ţilor şi fetiţelor nu au fost atît de repezi. Dănuţ, Gigi şi ceilalţi din „echipa de fotbal a străzii“ treceau gravi, du­S­tradă lighiozdane, sa­­greu. Cărţi, jrs, creioa­­de cu pu­dra­­care sunt emoţionante, nu se ascund în filele cărţilor . „ Stradă bucureşteam, adi­neauri a trecut pe caldanmul tău un cfieliăn cu cîţiva flăcăi în uniformă militară, întrebau o adresă şi doar intr-un minut s-au adunat zeci de răspunsuri, iar din privirile bărbaţilor şi femeilor strinşi in jurul maşinii se desprindea puternic acel sentiment de dra­goste, de recunoştinţă pentru cei care in zile grele au pus, mai presus de toate, datoria faţă de semenii lor, faţă de patrie. Stradă bucureşteană, cit de gravă, plină de răspundere eşti în aceste zile, mîndră că cei care te iubesc, fie că în­târzie in noapte lingă cuptorul de înaltă tensiune, fie că au trimis îmbrăcăminte, bani, ali­mente pentru fraţii lor de acolo, fie că se găsesc departe, în Mureş, Alba, Satu Mare, să refacă uzinele, drumurile lo­vite crunt de urgia apelor, cu cinste în flacă­partidvim, al m\\\\\\\\\\\\\\\\\\w AP1QPO UE. fi I 1 . 1 I­I I 1­1 I ID II «I 1 I 1 I­ espre care dintre ei este vorba ? Despre toţi, pentru că toţi sau — ca să nu părem prea exclusivişti — aproape toţi sint minunaţi ! Toţi oamenii, inclusiv tinerii ,care, în aceste zile, au stăpînit (şi nu doar intr-un singur loc) apele sau luptă încă să le stăpî­­nească. Aşadar — tineri mun­citori, ţărani cooperatori, ostaşi care, aşa cum ştiam din căr­ţile despre eroicii căpitani de vapor, n-au acceptat să plece de­cit ultimii din mijlocul şuvoaie­lor­­dezlănţuite.­­Ultimii, Şi nu­mai după ce, cu riscul vieţii lor, conştient acceptat, s-au convins că nu mai există semeni de-ai lor pe întinderile devastate de a­­pe, nimic care ar mai putea fi salvat De asemenea — de data Baie fii noştri aceasta in mod necondiţionat — despre absolut toţi tinerii în uni­formă de ostaşi ai României, des­pre toţi cei care s-au întipărit pentru totdeauna, pe­­retina îndu­rerată a ţării, coborînd din e­­licoptere, avîntîndu-se cu amfi­­biile în viitoare, impingînd o plu­tă, trecind peste ape femei şi co­pii, ridicind diguri,­ consolidindu-ie. Toţi cei care ne-au impresionat cu dăruirea de sine, cei care in noapte s-au războit cu stihiile şi, rînd pe rînd, le-au biruit. De aceea, pentru ei,­­pentru băieţii noştri în haină militară, trebuie să păstrăm simţăminte de caldă recunoştinţă şi admiraţie. Şi să lăsăm să cadă o lacrimă pe mor­­mintul celor care au înălţat ero­ismul cotidian pină la jertfa su­premă. Eram obişnuiţi să-i petrecem pe băieţii noştri cind se duceau să se întreacă in întâlniri sportive, să le urăm succes, să fim ală­turi de ei. Am făcut-o, nu de mult, cu cei care au plecat să ne reprezinte în fără îndoială, alături ,de ei, le ■ dorim o comportare cit mai fru- 8 moasă. Dar , nu de mult, acum H cîteva zile, i-am însoţit cu gindul fl pe băieţii noştri, de data aceasta fl studenţii din Bucureşti, care se I; duceau să înfrunte, într-­o nobilă_, fl într-o vitală bătălie, Dunărea, să­­ apere ogoarele pe care apa ar » vrea să ni le fure şi in această fl zonă a ţării. Pe ei îi aşteptăm l| învingători. Şi dacă pentru pri- piri ţinem pumnii — cum ■ se spune —, pentru ceilalţi , inimile ne bat mai tare,­­ ni-e plină fiinţa, prin ei, de min- fl drie, de încredere şi speranţă, fi pentru ei, pentru cei care au ple- m cat, nu numai din Bucureşti, ci a de pe toate meleagurile, spre a­ fi celaşi punct al încleştării teribile , de VIRGIL BRADAŢEANU cu natura. Sint acolo muncitori­­i care abia au ieşit din schimb, ţă-­ă răni cooperatori care au uitat ce a­u odihna, studenţi care au schim­­a pat­ru repeziciune amfiteatrele cu orizontul­­nesfirşit al cimpiei, fl ostaşi care se­­simt mobilizaţi, li încă din primele ore ,ale calami­tăţilor, în Încleştarea crincenă cu duşmanul perfid al apelor. Sint ei, tinereţea ţării, puterea şi min- m dr­ia noastră, ziua de miine a pa- I triei. Sint alături de noi, cei mai I în virstă, cu trup şi suflet, în a efortul unanim de a face totul fl spre a nu mai rămirte nici o ur- fl mă din urgia apelor. Această impresionantă solidari- fl tate de luptă, expresie a idenlifi- ■ carii întregului popor cu politica J| partidului comunist, cp conduce- I rea sa încercată, reprezintă che- “ zășia victoriei depline asupra for­ţelor oarbe ale naturii, garanţia mersului nostru Înainte, condiţia continuării netulburate a vastului­­ program de dezvoltare multiate­­g­rală a societăţii socialiste pe pă­­mintul României. Nu mi-am propus, în aceste rînduri, să întreţin un veritabil dialog, cu un interlocutor imagi­nar. Monologul meu nu vrea să fie decit un sincer elogiu adus sutelor de mii de tineri din pa­tria noastră care — în încleştarea de-a dreptul epopeică cu forţele oarbe ale naturii — au conferiit tinereţii calitatea­­de vârstă a în­tregii noastre naţiuni socialiste, fi I 1 I Anchetă realizată de : COR­NELIA SILVIONESCU în colabo­rare cu : Ileana Barbu, Eugenia Chiuaru, Carola Popescu I .Mexic şi sîntenv^î Din marea frescă a solidarităţii . Contribuţia din salariu a cadrelor didactice şi a celorlalţi angajaţi ai in­stitutului de educaţie fizică şi sport — destinată fondului de ajutorare a jude­ţelor sinistrate — se ridică la 245 000 lei. De asemenea, studenţii institutului au donat din bursă 60 000 lei. La aceste sume se adaugă 125 000 lei, economii din bugetul institutului, precum și suma de 8 000 lei depuși in contul 2 000. • Colectivul Ansamblului de cintece Si dansuri al armatei va depune pină la finele anului 1970 , în contul aju­torării celor ce au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale — sum­a de 170 000 lei, încasările provenite din 1­4 spectacole vor avea aceeaşi destinaţie. Trei formaţii de orchestre şi solişti vocali de muzică uşoară s-au oferi ca, pe timpul concediului de odihnă, să concerteze in staţiunile balneoclimate­rice, iar sumele realizate cu acest pri­lej să fie donate pentru sinistraţi. Şi pentru ca şi frumosul să-şi recapete cit mai grabnic locul la viaţa celor atit de greu Încercaţi, organizaţia U.b­.c. a acestui ansamblu a amenajat şi Îngrijit o răsadniţă cu 300 000 răsa­duri de flori destinate zonelor cala­mitate.­­ Profundul sentiment de solidaritate cu oamenii muncii din judeţele sinis­trate a Însemnat pentru colectivul fa­bricii „SeLect“ , suplimentarea produc­ţiei cu Încă 1 300 000 lei şi contribuţia bănească a salariaţilor, la fondul de ajutorare a sinistraţilor, in valoare de 300 0O0 lei. 275 de salariaţi vor lucra voluntar, in acest an, 10 duminici, pro­­ducind ţesături In valoare de 500 000 lei.­­ In fiicea-'­tă perioadă, cind Întreaga ţară Îşi concentrează eforturile pentru a ajuta la refacerea z°neIor afectate de­­ aliniaţii, salariaţii serviciului Interur­ban şi telegraf de la Direcţia de tele­comunicaţii a municipiului au muncit fără preget, zi şi noapte, pentru a face faţă traficului sporit de convorbiri tele­fonice, în special Intre Capitală şi zo­nele sinistrate. In perioada 11—28 mai, numărul prestaţiilor telefonice a cres­cut cu 50 la sută, iar al tranzitărilor cu 30 la sută faţă de normal. • Salariaţii Fabricii de casete radio şi televizoare vor depune, pină la sfîr­­şitul anului, în contul ajutorării sinis­traţilor peste 570 000 lei. La aceasta se adaugă colectarea, în acelaşi scop,, de obiecte de îmbrăcăminte şi uz casnic în valoare de aproximativ 40 000 lei. • K­p 000 lei Însumează contribu­ţia personală a membrilor Ansamblu­lui artistic al Uniunii Generale a Sin­dicatelor, destinată ajutorării populaţiei din regiunile lovite de calamităţi. In plus, peste 25 000 de lei proveniţi din Încasările unor spectacole vor avea aceeaşi destinaţie. • La Combinatul de Industrializare a lemnului Pipera se execută prin muncă voluntară, pînă la 1 iunie, am materiale recuperate, lafi valize pentru copiii sinistraţilor şi 100 sacoşe din vinilin.­­ Iosif ştefănescu, salariat al unei întreprinderi din sectorul 2, după ce a predat pentru sinistraţi obiecte, in va­loare de 600 lei a cerut să i se indice o şcoală din Maramureş pentru a-i ex­pedia, pe cont propriu, o bibliotecă cu 250 volume. I ÎN FLUVIUL CONŞTIINŢEI ŞI PUTERII UMANE DE LA DIGUL BRĂILEI, SE AFLA ŞI Mesagerii studenţimii bucureştene Un mesaj scurt primit la Centrul universitar Bucureşti : „Am ajuns cu bine. Ne-am apucat de treabă... Lu­crăm la înălţarea digului". Era trans­mis de grupul de studenţi bucureşteni de la Institutul de petrol, gaze şi geo­logie şi Institutul de educaţie fizică şi sport. Scurt, concis. Fiecare clipă contează. S-au alăturat, deîndată, cu toată puterea, cu toată dăruirea ti­nereţii, celor 200 elevi din comuna Plăraşu, celor 5 000 civili şi ostaşi, lo­cuitorilor din cele 12 sate interioare ale insulei, acelui fluviu imens al rezistenţei şi voinţei umane alcătuit din 14 000 de oameni, care se îm­potrivesc cu înălţătoare dirzenie forţelor vrăjmaşe ale apelor. A­­cum, cind stihiile se îndreaptă ameninţătoare, vrînd să pustias­­că mii de hectare cultivate, sa distrugă avutul şi munca a 41 de ferme, acum, se lucrează necontenit, de-a lungul a 156 km, la con­solidarea şi supraînăl­ţarea coronamentului. Se lucrea­ză cu screperele, cu tirnă con pole, cu autobasculante­le, cu draglinele, cu buldo­zerele, cu tractoarele, cu miile şi miile de inimi şi de braţe. Ştirile sosesc neîntre­rupt, de la­­ei toţi — cei 14 000 — pentru toată ţara... La punctul Salcia, digul a fost supraînălţat cu un metro- Se acţionează în­cordat în zonele Zatna, Măraşu, Piatra Frecăţei, Filipoiu, atacate violent de furia oarbă a apelor, la Măgura şi Lunca... Acolo, în prima linie a „frontului“, angajaţi în crineepa bătăile pentru apărarea rezervoru­lui cerealier din Insula Mare a Brăilei, se află şi­­ei : „Studenţii-campioni spor­tivi Gheorghe Roman, Mir­­cea Vasilescu, Horia Cer­­nescu şi Doru Crişan, stu­denţi, fruntaşi la Învăţătu­ră Ionel Gomboş, Vasile Murgu, Ivan Gheorghe şi alţii de la I.P.G.G. ...Luni, pe unii dintre ei îi vom re­­întîlni în amfiteatrele facultăţilor, în faţa comisiilor de examinare... Va fi doar un scurt răgaz. Vor pleca din nou. Mii ca ei, studenţi de la Poli­tehnică, de la Construcţii, de la Medi­cină, de la ASE şi Universitate sunt pregătiţi să se ducă oriunde-i chea­­m­a ţara... Digul de la Brăila va trebui să reziste ! Acolo, în prima linie , alături de cei 14 000 de luptători neobosiţi, se află şi ei, reprezentanţii studenţimii bucureştene. Putere şi spor la muncă, băieţi ! Buletin meteo-rutier, feroviar, poştal şi de telecomunicaţii mai pină la Brăila. Trenul accelerat 301/302 circulă pe ruta Bucureşti — Bra­şov — Făgăraş — Vinţul de Jos — Teiuş — Cluj — Oradea — Episcopia Bihor. Iar trenul 421/422 circulă pe ruta Bucureşti — Braşov — Deta — Tg. Mureş — Răz­­boieni — Cluj — Oradea — Satu Mare. • Circulaţia poştală este asigurată în toate judeţele calamitate. Transporturile de poştă şi presă in judeţele Galaţi şi Tulcea, se distribuie, cu binele greutăţi, folosind mijloace de transport pe apă.­­ O singură localitate, comuna Vă­­deni, nu are încă asigurate legături tele­fonice. Pe teritoriile celorlalte judeţe şi zone calamitate, legăturile telefonice au fost asigurate integral. Din numărul to­tal de 12 349 abonaţi cu posturi deran­jate au fost restabilite 10 704. Se lucrează la restabilirea tuturor circuitelor In con­tinuare. (Urmare din pag. 1) este anulat între Dej şi Baia Mare. Tre­nurile 721/722, 723/724, 725/726, 7001/7002, 7003/7004 Bucureşti — Galaţi circulă nu­ fara are nevoie de cît mai multe materiale de construcție (Urmare din pag. I) de mc de prefabricate, ceea ce ridică producția, pe zi, în această lună, la 18,2 apartamente. In iunie, se vor rea­liza 20 de apartamente.­­ De altfel, ne spune ing. VICTOR SOARE, directorul întreprinderii, asemenea ritmuri intense se obţin în toate secţiile. De pildă, cea de be­toane uşoare a realizat, pînă ieri, 650 mc blocuri de zidărie care înlo­cuiesc cărămizile. Aceasta reprezintă aproape o treime din totalul anga­jamentului luat de colectivul nostru­, pînă la sfîrşitul anului, angajament care se cifrează la 2000 mc — echi­valentul a 120 000 de cărămizi. Cu aceeaşi operativitate răspund necesităţilor economiei naţionale şi muncitorii întreprinderii de prefabri­cate din beton armat şi precompri­­mat „Progresul“. Ei au realizat, peste prevederi, 300 mc stâlpi de beton precomprimat pentru liniile electrice aeriene, mii de metri cubi agregate sortate şi balast pentru drumuri şi căi ferate etc. Dialogul semnificativ al faptelor Spicuim din cuprinsul unor tele­grame primite, in aceste zile, la cuţia „Griviţa" a uzinelor de ţevi „Republica“, întreprinderea de con­strucţii montaj-Cluj : „Urgentaţi li­vrarea de oţel betoţi pentru şantierele din Turda, Aleşd, Oradea, Ocna Mu­reş. Vă mulţumim pentru ajutorul acordat în recuperarea pierderilor survenite prin inundaţii“, întreprinde­rea „Steaua roşie“-Zalău : „Vă rugăm să expediaţi întreaga cantitate de sirmei neagră diametrul 2,24 mm". în­treprinderea de prefabricate Giurgiu : „Rugăm expediaţi urgent cantitatea de 28 tone oţel beton cu diametrul de 20 mm şi 28 tone cu diametrul de 22 mm“. Colectivul secţiei răspunde cu promptitudine acestor comenzi ur­gente, antrenat intr-un dens dialog al faptelor. Pînă la 27 mai, planul de producţie la atelierul de bază — laminoare — a fost realizat. La finele lunii, muncitorii vor putea raporta obţinerea unei producţii suplimentare de peste 800 000 tone oţel beton, ne­cesare construirii a 800 de aparta­mente. Ca şi în atîtea alte întreprinderi, la Combinatul de industrializare a lemnului Pipera se lucrează în schim­buri prelungite — schimburile solida­rităţii — cum se numesc muncitorii de aici. Obiectiv de primă urgenţă : realizarea a 3000 mp de binale nece­sari construirii a 100 de apartamente, în acelaşi flux al eforturilor — Activitatea cercetătorilor de la ÎNCERC — ne-a declarat ing. MIR­­CEA LUPAN, director adjunct ştiin­ţific — este îndreptată, în aceste zile, îndeosebi către rezolvarea unor pro­bleme concrete, de maximă urgenţă, pentru combaterea urmărilor inunda­ţiilor. De pildă, la Combinatul chi­mic Tirnăveni, grav avariat, s-a exa­minat starea structurilor de rezis­tenţă la halele de răcire a cuptoare­lor de carbid, indicîndu-se posibili­tăţile de remediere a elementelor de beton armat avariate, pentru redarea cit mai urgentă în exploatare a ca­pacităţilor de producţie. Alte preocu­pări „la zi“ se referă la găsirea unor soluţii eficiente pentru construirea o­­perativă a unor clădiri de locuit destinate c­azării sinistraţilor din Satu Mare. In acest sens, institutul a pr pus adoptarea procedeului de ejrt cuţbc cu structură fagure din bet realizată cu ajutorul cofrajelor me­talice plane universale. Evident, am schiţat cu totul sumar cîteva dintre preocupările actuale ale cercetători­lor noştri. ...Ieri, întreprinderea de aparataj e­­lectric pentru construcţii şi-a înde­plinit sarcinile de plan pe luna in curs. Comunicate lapidare, condensate la valoarea exactă a faptelor : In secţia panouri închise, echipele con­duse de Costache Lilibiu şi Gheorghe Frălişeţinu finalizează, astăzi, 10 tablouri electrice; în secţia tablouri închise, brigada condusă de Ion Cătă­­noiu execută ultimele operaţii de montaj la 60 de cutii electrice capsulate. — La sfirşitul lunii — ne-a spus tov. I. SOCOL, directorul întreprin­derii — vom raporta realizarea unei producţii suplimentare de 400 000 lei. In acelaşi flux al eforturilor, colec­tivul secţiei de obiecte sanitare a întreprinderii de ceramică fină „Mi­litari" raportează realizarea, în a­­ceastă lună, a unei producţii supli­mentare de 15 tone de diverse sor­timente, ce vor servi la echiparea a peste 375 de apartamente , secţia de tuburi din gresie va obţine, de ase­menea, pînă la sfîrşitul lunii, 20 tone tuburi pentru canalizare, peste pre­vederi. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIE! (Urmare din pag. 1) NIVELURILE DUNĂRII au înre­gistrat creşteri uşoare, de 1 la 2 cm, pe sectorul Baziaş — Sviniţa, creş­teri intense, de 7—16 cm, pe secto­rul Orşova — Olteniţa, de 1—2 cm pe sectorul Cernavoda — Vadul Oii. In sectorul Brăila — Galaţi, nivelu­rile Dunării au scăzut cu 1—,2 cm, iar în aval de Galaţi, pînă la Tul­cea, au crescut cu 1—2 cm. In urmă­toarele zile, Dunărea va continua să crească pe tot cursul. ÎN PORTUL TURNU SEVERIN apa a depăşit înălţimea cheiului cu 65 cm, iar in portul Gruia, cu 35 cm. In zonele municipiului Giurgiu, port­ Olteniţa, incintei Pietroşani — Vedea şi Olteniţa — Greaca, continuă ac­ţiunea de consolidare şi supraînălţare a digurilor de apărare de la Du­năre, întreprinderile din zona porturilor Giurgiu şi Olteniţa au terminat eva­cuările şi au început să demonteze instalaţiile din subsoluri. Au fost zidite intrările joase pe unde ar putea pătrunde apa. Se lucrează la consolidarea digurilor locale de apă­rare. In județul Brăila, la incinta Latinu Vădeni, se lucrează, cu intensitate, la închiderea celei de-a doua rupturi din dig, prima fiind complet închisă.

Next