Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)
1970-05-26 / nr. 5211
Răspundem prezent la chemarea ţarii COLECTIVUL fabricii „Ţesătoriile reunite“ s-a angajat să realizeze, prin muncă voluntară, 14 OOO m ţesături pe lună, pînă la sfîrşitul anului şi să recondiţioneze toate materialele trimise de întreprinderile care au avut de suferit de pe urma calamităţii. ÎN FOTOGRAFIE, muncitoarele Aurica Ureche, Alexandrina Pascale, Elisabeta Ghinescu, Eugenia Străjescu și Ion Georgeta discutând despre calitatea firelor de mătase. „Nu puteam pierde nici o clipă“ Dimineaţă, obişnuită, la unitatea B a „Ţesătoriilor reunite“. Intr-un loc, o stivă, cu diverse ţesături noi — stofe, mătăsuri, bumbac. — Fină acum cjtevft ore — ne spune inginerul şef Ion Militaru — aceste materiale nu arătau aşa. Incepîftd din 20 mai, ne-au sosit de la fabrica ..6 Martie“ — Sighişoara, de la O.Cl. — Sighişoara şi O.C.L. — Tîrnăveni stofe, mătăsuri, satin — căptuşeli, baticuri, fulare, in valoare de aproape 2.500.000 lei. Totul a fost recondiţionat şi de ieri am început să le trimitem înapoi, pentru a reintră în reţeaua comercială. Ajutorul de maistru Miron Pintea, de la secţia vopsitorie, n-a apucat încă să-şi cureţe halatul, pe care s-a uscat noroiul. — Materialele salvate din magazine, în clipele dezastrului, ne-au dat o imagine impresionantă asupra celor întimplate. Priveam maldărul descărcat în curte şi nu puteam deosebi ţesăturile de noroiul care le năclăise. Am lăsat îndată totul la o parte şi am început operaţiile de recondiţionare. Nu puteam pierde nici o clipă. Puterea distructivă a apei, a mîlului, le putea face cu fiecare minut nerecuperabile. Nici n-am ştiut cînd au trecut orele. Am stat pînă cînd materialele au fost revalorificate aproape în întregime. Ne-am simţit datori să le salvăm. La fel vom proceda cu toate transporturile care ne vor mai sosi. Şi, fireşte, vom da, în acelaşi timp, însemnate cantităţi de produse peste propriile noastre sarcini de pian. Comentariul reporterului e de prisos. în ultimele zile, asemenea fapte au devenit fireşti, semnificaţia lor in contextul efortului întregului popor de a depăşi momente de grea încercare fiind adine săpată în conştiinţa fiecărui om. E. Cometmescu (Urmaredin pag. 1) Oameni şi ape. O încleştare surdă, corp la corp. Vieţi curmate de stihia clocotitoare, năpustUd — trăznet lichid — tihareşte, laMezul nopţii, asupra aşezărilor cufundate in somn. Oameni şi ape. O luptă uriaşi, ăŞă cum numai aburul legendei a purtat către noi fire din istoria acestui pămint. Un popor, 20 de miioane de ostași, un zid de netrecut, din hotar, un hotar, la Chemarea partidului. Cronică acestor zile dramatice are drept litere faptele, impresionante fapte, izvoare din conștiința a mii şi mii de eroi anonimi, nestemate ale patriotismului, din a căror puternică şi sfânta strălucire se încheagă epopeea. Ziua s-a îngemănat cu noaptea. Nu numai pe digurile analtoe de valuri, ci oriunde '"dih voinici îşi însuţesc iormie pentru ca inima producţiei să bată şi mai viu. Capitala trăieşte plenar la cea mai înaltă cotă a responsabilității. Transcriu — un exemplu Bihtro mie— din carnetul de reporter: pensiona- STEJARUL DE NEÎNVINS rul Dumitru Petrescu a solicitat ca timp de două săptămini să i se permită să muncească, voluntar, alătluri de vechii săi tovarăși del la uzi'a „Vulcan“. îmi amintesc de o plenară a Organizației municipale de partid. JJ'.ra pe la începutul anului.Se asumau angajamente. ^Cineva propunea ca în încleştarea, paşnică a întrecerii fideali colectiv de muncă să fasă tot posibilul pentru a ajutăjăritreprinderile din țară în fmidepHnirea propriilor angajamente. O intervenţie, un act de, înatită conştiinţă... Şi iată astăzi, sub cerul tragic al noastrA mai, întreaga Capitală, umăr la umăr, în sprijinul celor aflaţi in eleş,tele de foc al apelor. Peste angajamentul iniţial, o producţie de 3620001100 lei! Cuvîntul organizaţiei de partid captează magnetic inepuizabile energii. Ziua şi noaptea s-au ordonat după a fte legi, orele sunt incancesdente. Din , hotar, hotar, axul vitaleil existenţei noastre poartă ,un singur nume: Dăruire. Credinţa in victorie inflăcătrează gineul, aduce oxigen în muşchii răvăşiţi de oboseaţi. Apele care s-au dovedit măi tari că oţelul se pleacă, treptat, în faţa voinţei roastre. ...Sub lovitura urgiei de ape rizistăm, învingem rezistînd. Un stejar cu 20.000.000 de rădăcini nu poate fi clintit cu nimic Şi incicind. Voinţă noastră este însă una fi aicine este puterea. nonuri sporne - remizau suplimentare La Uzina „23 August” se lucrează în toate secţiile, cu randamentul maxim. La fiecare loc de muncă pot fi consemflate fapte elocvente. La forjă, de Ijîrda, echipa condusă de Grigore Drăgan, de la ciocanul de 100 kgf, a executat 14 lingouri pe schimb în loc de 12 ; echipa lui Nicolae Brezeanu a forjat 400 kg oţel de scule peste plaţi ; echipa lui Dorin Costică a lucrat în schimb prelungit realizând 800 kg bare de oţel special ; ciocanul matrifer de 6 tone produce cite 5 biele zilnic peste cifra planificată. In uzină se vor recondiţiona, printr-un volum de 10 OOO ore murtCăsuiflifiiefifări, utilaje și locomotive Diesel hidraulice, pentru unitățile care au fost avariate. ri BULETIN RUTIER, FEROVIAR, POŞTAL ŞI DE TELECOMUNICAŢII Urmate drn prii Schela Smîrdan — Galaţi, Galaţi — Oancea, Oradea — T. Măgurele. Din cauza slăbirii rezistenţei terasamentelor, pe anumite drumuri nu vor circula maşini cu greutatea totală care depăşeşte 10 tone: Ţăndărei — Vadul Oii. Bălăuşeri 7- Tg. Mureş. Bălăuşeri — Sovata, Mediaş — Tîrnăveni şi Bistriţa — Vatra Dornei. Circulaţia feroviară. De la Departamentul căilor ferate sîntem informaţi că a fost reluată circulaţia, în condiţii normale, pe linia Bucureşti — Iaşi, prin Tecuci — Bârlad — Vaslui, pentru toate trenurile, inclusiv acceleratele 601/602 şi 605/606. Trenul rapid 61/62 Bucureşti — Iaşi a fost repus in circulaţie. Trimiterile poştale şi de presă ieri nu au putut fi distribuite îrt numeroase localităţi din judeţele Sibiu, Alba, Mureş, Vaslui şi Galaţi. In Judeţul Sibiu corespondenţa şi presa pentru Mediaş, Sighioara, Daneş şi Dumbrăveni se îndrumă prin curse poştale speciale pe rute ocolitoare. Nu s-au putut efectua schimburile de expediţii poştale in staţiile de cale ferata Cornăţel, Nocrich, Altina, Agnita, Bierdan, Laslea, Tîrnava (localităţi din judeţele Sibiu şi Mureş). Oficiul poştal Mihalţ din judeţul Alba este izolat. In judeţul Galaţi situaţia este următoarea :" oraşul Tecuci fiind in parte inundat, distribuirea corespondenţei se face cu greutate. Comunele Matca, Caras, Cudalbi, sunt deservite pe rute ocolitoare. Oficiile poştale Collar şi localităţile Corbu, Brăhăteşti, Negrileşti, Tălpigi, Umbraveşti şi Condreş nu au mai putut fi deservite. In judeţul Vaslui nu s-au putut efectua distribuirile de presă şi poştă pentru localităţile Zăpodeni, Ştefan cel Mare, Dealul Mare, Brădeşti, Docani, Odaia şi Bursucani. Situaţia telecomunicaţiilor : au fost restabilite legăturile telefonice cu oficiile şi consiliile populare din comunele Măicăneşti, Dumbrăveni, Ciorăşti /Vrancea) şi 6 Martie (Tulcea). Traseul telefonic interurban de pe Valea Oltului, Sibiu, Em. Vîlcea, a fost întrerupt. Legăturile telefonice cu localităţile din această zonă se asigură pe circuite ocolitoare (prin Braşov). Sunt întrerupte, de asemenea, legăturile telefonice cu consiliile populare ale comunelor Odobasca (Vrancea) și Grindu (Tulcea). Din marea frescă a solidarităţii @ Colectivul întreprinderii de industrie locală „METALURGICA" a executat prin muncă voluntară şi din economii de materiale diferite articole de uz casnic — 200 lămpi de gătit cu petrol, 1000 vase din aluminiu, 50 albii din tablă pentru spălat rufe, 500 tăvi şi tigăi din tablă, circa 100 cazane şi ligheane, 108 lustre din fier forjat sau nichelate, rechizite şcolare — 5000 raportoare şi 1200 compase precum şi 100 ceasuri jucării. • „La 1 iunie, de Ziua copilului, proiectasem să-i cumpăr nepoţelului meu, Tudor — in vîrstă de 2 ani jumătate — o măsuţă și un scăunel, în valoare de circa 200 de lei... Il voi lua de mină și ne vom duce amîndoi la CEC, pentru a depune această sumă pe numele lui, în contul 2000. Vreau ca amintirea micului obol, pe care l-a adus la alinarea marii suferințe a atîtor mii de copii, sa poată avea, mai tîrziu, pentru Tudor, valoarea primului gest de omenie făcut în viaţa lui; acea simplă chitanţă — în care voi ruga să fie scrise numele şi vîrsta lui — va trebui sa-i vorbească, simbolic, despre ceea ce simţim astăzi cu toţii, despre cit de unită a fost marea noastră familie, în aceste împrejurări de cruntă durere“. Autoarea scrisorii — din care publicăm acest extras — nu şi-a dat numele : „Consider că identitatea mea nu are nici o importanţă. V-am scris din dorinţa de a reaminti părinţilor din Bucureşti că Ziua de 1 iunie — atât de luminoasă altadata, pentru toţi copiii ţării , va găsi, anul acesta, mii de copii rămaşi fără şcoli, fara haine, fără căminul familiei“. Duminică, colectivul Atelierelor „9 Mai“ a realizat o producţie suplimentară de 218 500 lei. In ateliere s-au finisat trei încărcătoare coloană pentru fabricile de cărămizi, montajul a patru bucăţi distribuitoare de beton pentru fabricile de prefabricate şi două alimentatoare cutie pentru fabricile din sectorul materialelor de construcţie; la turnătoria de oţel s-au asigurat condiţiile pentru turnarea a 7,5 tone piese de oţel din care 1,5 tone blindate pentru morile de ciment, iar la turnătoria de fontă s-au turnat 1,5 tone corpuri cilindrice pentru încărcarea cimentului şi 3 tone piese de schimb pentru industria materialelor de construcţii. Printre acţiunile iniţiate de Comitetul municipal al femeilor din Bucureşti în sprijinul locuitorilor din zonele sinistrate se însene şi organizarea miei tombole ce va avea loc vineri, 29 mai ora 18 din sala de festivităţi din bd. N. Bălcescu nr. 21. Obiectele au fost colectate de comisiile de femei din toate sectoarele. Cu acest prilej, o parte dintre obiectele de mai mare valoare — tablouri, vaze de cristal, bibelouri etc. — vor fi puse la licitaţie. • 12 întreprinderi ale Direcţiei generale de industrie locală s-au angajat să producă suplimentar pentru zonele lovite de calamităţi diverse 1.400.000 lei. Printre acestea — materiale de construcţie (chituri,imperiale izolante, vopsele, „apastop“ etc.), mobilă pentru cămine şi creşe (salteluţe, dulcuţe, taburete), cearşafuri, feţe de pernă, pleduri pentru copii etc. im . , realizate în procesul de fabricaţie se vor trimite, de asemenea, 2000 kg zona r ,■ ducţia de băuturi răcoritoare va spori simţitor (pînă acum s-au trimis spre reg . inundare 30 mii de sticle „citro“). • O echipă de 50 muncitori de la uzinele „23 August“ se va deplasa calamitate pentru a ajuta la repararea utilajelor avariate. Totodată, in uzina vor prestate 10.000 ore muncă patriotică pentru repararea unor motoare, aparataje şi locomotive Diesel hidraulice. Uniunea artiştilor plastici şi Fondul plastic organizează la Galeriile, de artă Orizont (bd. Bălcescu nr. 23), o expoziţie de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă, CU lucrări donate de artişti pentru ajutorarea populaţiei din judeţele calamitate. Vernisajul va avea loc joi, la ora 18. Cu un bilet de 200 Iei se poate participa la tragerea la sorți a lucrărilor, fiecare bilet fiind *«***\TM^TM Uniunii artiştilor plastici (calea Victoriei nr. 155), după includerea expoet . „ Comitetul sindicatului de la Teatrul „Bulandra“ a oferit o bibliotecă cu 2000 de volume și un televizor. • Medicul Constantin Demetrescu s-a oferit să doneze unui spital un număr insemnat de lucrări de specialitate din biblioteca personală. Bancnote de 5 lei, de 10 lei, săculeţe cu monede, au depus în aceste zile, îrt contul 2000, pionierii şcolilor din sectorul 1. Vezi dăruindu-se conţinutul a mii şi mii de puşculiţe ; îi vezi alergînd într-un suflet, ţinînd în pumnul strîns, micile lor economii — îrsemnînc!» poate, numai 3 lei sau 5 lei — pentru a-ş ajuta colegii din zonele sinistrate. Bănuţ lingă bănuţ, puterea ajutorului lor creşte cu fiecare zi, rotunjindu-se, pînă la ora actuală într-un total de 55.145 lei — sumă vărsată deja în »fontul 2000 de către pionierii din 18 şcoli ale sectorului 1. Nimeni nu poate şti încă volumul pagubelor suferite de zecile de mii de familii sinistrate, dar ceea ce cunoaşte fiecare dintre , noi, ceea ce simte fiecare dintre noi, ei trebuie să participăm cu toată fiinţa, cu toate puterile, la refacerea vieţii strivite de ape. Colectivul Fabricii de cabluri şi materiale electroizolante a hotărît să depună din salarii 1 525 000 lei pentru familiile sinistrate. Aceiaşi oameni donează din banii lor : 5 lei, 10 lei, 25 lei, 100 lei — cît poate fiecare — în dorinţa de a vedea cît mai CONŞTIINŢEI repede tămăduită marea şi adînea rană a miilor de oameni, loviţi cumplit de netrebnicia apelor. Trecute din mînă in mină, din secţie în secţie, listele de subscripţie au vărsat în contul 2000 suma de 18 081 Iei donată de salariaţii F.C.M.E. . în acelaşi cont al omeniei, listele de subscripţie ale uteciştilor de aici au înscris suma de 12 000 lei ; premiul pe întreprindere fruntaşă — 36 000 lei — şi 40 la sută din fondul de rezervă al C.A.R. — 21 000 lei — s-au îndreptat, de asemenea, spre ajutorarea sinistraţilor. La Filatura de lină pieptănată Bucureşti, în afara donării unei părţi din salariu, muncitoarele au întocmit liste de subscripţii în care fiecare s-a înscris, după posibilităţi, cu sume variind între 5 lei şi 100 lei. Laolaltă, noile lor contribuţii băneşti vor însuma însă, peste 10 000 lei. Vocea conştiinţei omeneşti ne obligă, în asemenea grele zile , din ceea ce am — mult, puţin — dau pentru cei loviţi atît de crunt — ne spunea un muncitor, fiindcă suferinţa lor este suferinţa noastră. Nu ne-am regăsi liniştea, dacă n-am face tot ce putem pentru ei... Cornelia Simionescu CONTUL 2000 — contul omeniei — are nenumăraţi depunători şi în SCG1I. Prin liste de subscripţie, elevii îşi donează economiile pentru ajutorarea judeţelor sinistrate. Intr-o singură zi, elevii liceului „Emil Racoviţă“ (in fotografie) au strîns peste 3 000 lei, acţiunea iniţiată de utecişti continuînd. Totodată, elevii bucureşteni dăruiesc colegilor lor din localităţile calamitate mereu mai multe rechizite şi uniforme şcolare. O imagine de la Centrul de colectare a obiectelor din aleea Alexandru. Haine şi încălţăminte, obiecte de uz casnic, colet după colet, se pregătesc aici transporturile prin care sectorul 1 — laolaltă,cu întreaga populaţie a Capitalei — contribuie la caravanele solidarităţii. „Suntem uniţi şi vom birui! Zilnic sute de cetăţeni trec pragul, centrului de colectare din str. C. Miileţi. 10 manifestîndu-şi astfel solidaritatea cu cei loviţi de calamităţi. Este emoţionantă grija cu care oamenii pregătesc obiectele: ea merge pînă la potrivirea batistei, în buzunarul de deasupra inimii ... Nu mai vorbesc despre sutele de scrisori de îmbărbătare, însoţite de plicuri, timbrate, pentru mult aşteptatul răspuns. Toate acestea trădează, într-un mod emoţionant, legătura de suflet, de conştiinţă dintre toţi locuitorii patriei“. ,,Iar contribuţia materială propriuzisâ — sublinia tot. Al. Mitrică, delegatul Consiliului popular al sectorului — este concretizată, la centrul nostru, în sutele de baloturi care au luat deja drumul judeţelor lovite de inundaţii. Ultimul camion (pus la dispoziţie de întreprinderea poligrafică „Luceafărul“ care, la fel ca şi I. P. „Informaţia“ şi alte instituţii, ne-a ajutat cu oamenii cu materiale pentru ambalat) a plecat încărcat cu 116 baloturi mari“. Stînd ceas de ceas în mijlocul donatorilor (,,opt ore la serviciu, opt ore la colectare“...), responsabilele centrului, Maria Suciu şi Maria , Dumitrescu, şi ajutoarele lor, Ilie Arvdronic şi Elena Petre, ne-au relatatmomente dintre cele mai sugestive. Astfel, pensionarii Ana şi Ion Cepăreaiţu (str. Episcop Ambrozie nr. 2) s-au prezentat cu un imens balet conţinînd peste 20 de obiecte. Studenta Ana-ZMaria Ungureanu a venit aici pentru a doua oară, după ce mai găsise între lucrurile ei încă un pardesiu, încă o haină, fuste, bluze, pantofi. „Aveţi vreo rudă mai apropiată în judeţele flvite grav de inundaţii ?“, am întrebat-o. ..Azi toată ţara sîntem o singură rudă. Mai apropiată decît oricînd Parcă spre a sublinia această nobilă idee, Petre Ţigănuş, şeful serviciului de contabilitate al ICAR, a menţionat iniţiativa comitetului sindicatului de a dona, aproape 150 de obiecte. „Faţă de eroismul dovedit de ostaşi la locul catastrofei — preciza Daniel Georgescu, regizor artistic al C.C.A. am considerat drept o datorie de onoare să contribuim şi noi cu cît mai multe obiecte“. O sumară imagine asupra obiectelor colectate în decursul a numai trei zile poate fi schiţată de următoarele cifre : circa 300 paltoane, pardesie şi costume; aproape 000 de haine; 250 balonsarde; 300 pantaloni; 3 500 cămăşi şi pijamale; peste 1 200 perechi de încălţăminte; aproape 1 000 obiecte deviz casnic etc. Ele au fost sortate şi ambalate de tinerii Ioana Syerginski, Maria Orăşanu şi Margareta Beju, de la ICAR, precum şi de pensionarele A. Scutaru şi Mana Holub, din organizaţia P.C.R. de cartier. „N-am putut să-mi imaginez, pînă acum — declara scriitoarea Georgeta Mircea Caneicov, prezentă cu un impresionant colet — proporţiile şi conţinutul moral al acestei solidarităţi. Practic, întreaga Românie socialistă este ca un singur om. Sîntem uniţi, în aceste zile de grea încercare, şi vom birui!“ Ion Bufratu . Eşaloane studenţeşti trmare din pag.1 Veceslav Harnaş, eminent specialist în hidroamelioraţii şi îndiguiri, îşi ia la revedere, în numele grupului, de la colegii rămaşi în Bucureşti, încolonarea Ion Voicu, Sorin Brănescu, Dumitru Ţaponea — toţi cei 35 de studenţi se îndreaptă spre autobuz. La revedere — succes ! INSTITUTUL DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT. Careul sportivilor este pătruns de o anumită solemnitate. Nu, nu este cea dinaintea unei competiţii. Raportul pe care lectorul Eustaţiu Mărgărit îl prezintă rectorului precede pornirea spre o altă luptă, infinit mai grea, aceea cu fluviul încrincenat care ameninţă Insula mare a Brăilei. Cîţiva studenţi din anul IV — brăileni sau gălăţenii de baştină — au şi pornit. 5aca de vineri, direct din ,sala de examene, să-şi ajute părinţii şi fraţii. Printre cei 35 ce se pregătesc să urce acum în autobuz — sunt studenţi care tocmai au absolvit anul IV, din anul III (care trebuie să intre în sesiune). După insistenţe, Florian Radu, un brăilean diripiul I, reuşeşte şi el să obţină permisiunea de a pleca. Distingem în grup şi studenţi sportivi de performanţă, ca Ion Herman (campion naţional la judo), Mircea Vasilescu şi Gh. Romani (baschet) şi alţii,, care vor schimba acum stadionul ei tranişeea de luptă împotriva apei, mingea sau discul cu lopata şi sacii de nisip . — La Brăila — spunea studentul Marcel .Avram —■ este nevoie de noi, de fiecare braţ care să sprijine digul, caresă fie obstacol în calea apelor. Plecăm îrntr-acolo hotărîţi să ne facem datoria pînă la capăt pentru a salva bunurile, pămîntul. Cele două coloane, reunite, au plecat pe frontul apelor. Aşa cum subliniază îrn telegramele adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, studenţii sunt hotăriţi să promoveze cu maxime calificative asprul examen. Laolaltă cu întreaga ţară, la cotele înaltei responsabilităţi faţă de prezentul şi viitorul patriei socialiste. MESAJE DIN ŢARA In telegrama adresată Comitetului municipal Bucureşti, al P.C.R. şi Consiliului popular municipal, de către Comitetul judeţean Cluj al P.C.R. şi de către Consiliul popular judeţean, se spurie : „Profund mişcaţi de manifestările de solidaritate umană, de sprijinul moral şi material al populaţiei din municipiul Bucureşti, faţă de familiile sinistrate ale muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor, ale lucrătorilor de pe ogoare, ale tuturor categoriilor de cetăţeni ce au avut de suferit de pe urma catastrofei naturale ce s-a abătut peste o parte din judeţul nostru, în numele acestora, vă rugăm să primiţi sincerele noastre mulţumiri şi deosebită recunoştinţă pentru ajutorul dat. Vă rugăm să transmiteţi mulţumirile noastre tuturor acelora care au contribuit la alinarea suferinţelor populaţiei sinistrate şi vă asigurăm că oamenii muncii din judeţul Cluj nu vor precupeţi nici un efort pentru restabilirea, în cel mai scurt timp, a întregii Vieţi economice şi sociale din judeţ“. Pe adresa Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. a sosit o telegramă, din partea Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean Bistriţa-Năsăud. Cităm din cuprins : „Transmitem tuturor locuitorilor Bucureştiului cele mai calde mulţumiri şi recunoştinţa noastră profundă pentru ajutorul preţios acordat celor care au avut de suferit de pe urma stihiilor dezlănţuite ale apelor, în ajutorul primit din Capitală — inima ţării — noi vedem în acelaşi timp inima caldă a întregului nostru popor, care la chemarea partidului s-a ridicat ca un singur om la acţiunea de diminuare şi lichidare a efectelor acestei calamităţi fără precedent... Vă asigurăm, dragi tovarăşi, de voinţa şi hotărîrea noastră de neclintit de a face totul pentru a readuce la normal în cel mai scurt timp întreaga viaţă a judeţului“. De asemenea, din acelaşi judeţ, au mai sosit telegrame din partea comitetei comunale de partid şi a consiliii populare dintr-o serie de comune. R dăm din telegrama locuitorilor comici Lechiriţa : „Aducem calde mulţum locuitorilor sectorului 8, clubului „Gviţa Roşie“, pentru sprijinul acordat ajutorarea celor sinistraţi din localitateoastră. Ne angajăm ca, sub conducer organului judeţean de partid să depnem toate eforturile pentru refacer vieţii economice din comună, în vedrea asigurării realizării sarcinilor plan ce ni le-am propus“. Comitetul comunal de partid şi Cmitetul executiv al Consiliului popul al comunei Teaca transmit din part celor peste 8.300 de locuitori romai maghiari şi germani ai comunei . „Ce mai sincere mulţumiri cetăţenilor , sectorul 8, pentru preţioasele ajutoare dăm încă o dată seama, se spun continuare, de faptele nobile şi plc de umanism ce caracterizează popor nostru. Sîntem hotăriţi să luptăm pe tru înlăturarea pagubelor pricinuite, ne aducem contribuţia deplină la relizarea măreţelor sarcini puse în fa noastră de Congresul al X-Iea al P.C., conştienţi fiind că prin aceasta răspunem cuvintelor calde de îmbărbătat rostite de iubitul nostru conducătt tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. In telegrama lor, Comitetul comun de partid şi Consiliul popular al cmunei Sîntereag transmit din part tuturor locuitorilor români şi maghi ai comunei, următoarele : „Vă mulţmim din toată inima pentru ajutor acordat în aceste clipe de grea înecare. Şi de data aceasta ne-am put convinge de solidaritatea ce caractezează întregul nostru popor, dovedi şi în alte dăţi. Vă asigurăm, stimaţii iarăşi, că vom depune toate efortul pentru înlăturarea greutăţilor pe care avem şi sub conducerea organizat de partid ne vom înzeci efortul pentru reintrarea în normal a în trei vieţi economice din comună“. Senificarea unor modalităţi artistice INFORMAŢIA artii" La Apollo : Vasile Celmare, Ileana Cojan, Gheorghe Anghel, Iulian Olariu. La sala din sos. Kiseleff : Monica Moisescu, George Pârjol. Vasile Celmare demonstrează că o imagine artistică poate fi semnificativă, dacă reuşeşte să provoace o reacţie spirituală şi păstrează amintirea subiectului sau, ideii ce au stat la baza compoziţiei. In expoziţia sa, ne arată o interesantă evoluţie pe linia sintetizării detaliilor, abundente în tabloirile sale anterioare, in compoziţii mult mai unitar închegate. Oameni, şi nol, Acte. ca în tablourile : Tîrg, Primăvara copiilor, sărbătoare cîmpenească Compoziţii se metamorfozează în semne şî culori. Ordinea, ritmul, echilibrul sunt esenţiale, în faza sa actuală, alături de primatul culorii fă de desenul ce domina în tablouri mai vechi, compoziţia, prin spiritu ei de ordine, este împinsă pînă la fiele abstracţiunii, fără să ajungă un hazard şi gratuit, păstrînd încă puternică aluzia la realitate. Este o metodă la care" artistul a ajuns după o îndelungată experienţă, în care criteriul fundamental a fost observarea atentă mediului înconjurător pentru starea formei sinapoi roda lul în tonurile cromatice, celei esenţiale semnificaţiei ansamblului. Ileana Dimitrii Cojan experimentează o nouă manieră in cadrul aceloraşi preocupări compoziţional figurative de anvergură, ca maniere stilistice, primitive şi suprarealiste. Tonurile au devenit reci. în armonii de albastru-verde, tuşele se „ţes“ în dungi liniare dîndu-ne impresia unor măiestrite machete de tapiserie, gen în care artista a şi obţinut, în ultimii ani, cîteva realizări remarcabile. In Portret de faţă“ mărturiseşte simbioza observaţiei de efecte expresioniste cu intenţia de a găsi o formă modernă prin sintetizarea geometrică a unor detalii. In „Elegie, „Spaime“, „întilnire“- ş.a., artista este în căutarea expresiei plastice celei mai adecvate structurii sale spirituale. Pe tînărul pictor Gheorghe Anghel îl preocupă tema cocorilor. Semnificaţiile acestor păsări romantice, care în tablourile sale zbor deasupra pămîntului, sînt multiple. Cocori pot fi consideraţi vestitorii primăverii, simbolul zborului şi al desprinderii de statornicie, sensul mișcării continue, ş.a.m.d. Contrastul între formele geometrice liniare ale omotului, acuzînd tonuri cromatice sumbre ,și formele izolate, rotundi. ;n armonii coloristice calde, ale mărilor dezvăluie insă structura psii , , ar ,un . anume , sentiimen ai singurătăţii şi tristeţii. In sfîrşit si temperament pictural incită şi literatură, dar factura lui ,m,,,î ,romatică şi compoziţional , ... solid construită, echilibrată , puţin ostentativă în rigiditate., şi atmosfera sumbră. In orice caz ţ., ,a expoziţie Gheorghe Angel mipune atenţiei şi-şi conturează o viguroasă personalitate. Pentru a “înţelege de ce Iulian Olariu îşi dori gravurile sale „decorative , /manoesc la Kant, la distincţia pe care acesta o făcea între „frumuseţea liberă“, adică frumuseţea motivelor decorative, o formă artistică optim semnifică nimic în sine şi „frumuseţea aderentă“, care aderă la un obiect nu este strîns legată de expr unei idei. Iulian Olariu urmăreş, in tehnica, de mare preţiozitate,• gravurii, o ordine geometrică, decorativă în sensul larg al degajării de orice funcţionalitate. Totuşi, gravurile sale ne apar ca proiecte pentru o sculptură spaţială din mietal. Astfel privite, gravurile sale sunt prologul unor lucrări de sculptură mari şi pretenţioase. Spre deosebire de gravuri, unde fantezia este mai liberă, sculptura sa este mai elaborată, dezvoltând sensuri spirituale şi aluzii la fapte concrete : „Sunetul“, „Sentiment“, „Elegie spaţială“. Pentru Olariu, bronzul, piatra sau gravura sunt doar mijloace prin care exteriorizează urt sentiment, o idee, o listare artistică”. El este preocupat să Spiritualizeze materia, să-i dezvolte artistic potenţialele ei de energie şi frumuseţe. Monica Moisescu, artistă decoratoare, prezintă tapiserii în spaţioasa şi eleganta sală din şos. • Kiseleff. Tapiseria este prin excelenţă decorativă, fie prin compoziţie, fie prin aplicabilitatea ei, caracteristici sesizate şi amplificate de Monica Moisescu. Compoziţional, ea urmăreşte contraste de culori şi linii, aplică diferite obiecte uzuale, intenţionează efecte vizuale cinetice. Armoniile coloristice sunt însă calităţile esenţiale ale tapiseriilor sale.Ele îmbină fineţea şi discreţia, lipsa de ostentaţie cu eleganţa, suculenţa fanteziei şi ingeniozitatea, încă o dată se demonstrează că tapiseria cîştigă, pe drept, teren solid în Plastica noastră, din nefericire mai puţin pe linia industrializării ei şi a aplicabilităţii mai depline în complexele turistice, casele de cultură, interioare etc. Tapiseria Monicăi Moisescu este modernă în concepţie, folosind ritmul, vitalizînd suprafaţa, propunînd o recreare şi bucurie familiară, intimă. Celălalt expozant, George Pârjol, în desenele şi sîrmele sale, compuse geometric în spaţiu evită volumul plastic tradiţional pentru a obţine ritmul, transparenţa, profunzimea, învăluind cu forme liniare din sîrmă. Adept al constructivismului modern, dacă nu mai frapează prin noutatea genului, el se impune prin perspicacitate şi tehnica execuţiei. Lucrările sale spaţiale din sîrmă, nu au nici o referinţă la pictura sau sculptura obişnuită. Ele sînt construcţii cinetice, vizînd energia, ritmul geometrie din mişcarea, simetria, echilibrul. Pot suprimă orice urmă de lumină umbră — realizează forme conţii închise, de o rară precizie aeria geometrii pure, o identificare cu tonica şi calculul matematic. In n pură abstracţie — dacă nu am a\ In vedere şi posibilitatea funcţiei.&lâ în domeniul publicităţii, montajului, arhitecturii. In două lucrări, In care Introduce elemente figurale {Capete şi mîini de om), Pârjol încearcă şi emoţia, semnificaţia, deşi aparţin domeniului absurdului, dar îndrăzneţ imaginate ; ele sunt un punct de plecare de la care constructivismul, îmbinat cu figurativul, poate crea noi forme de artă. MIRCEA DE Ileana Dimitriu Cojan : ,,PORTRET DE FATA“