Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)

1970-05-26 / nr. 5211

R­ăspundem prezent la chemarea ţarii COLECTIVUL fabricii „Ţe­sători­ile reunite“ s-a anga­jat să realizeze, prin mun­­că voluntară, 14 OOO m ţesături pe lună, pînă la sfîrşitul anului şi să recondiţioneze toate mate­rialele trimise de întreprinderile care au avut de suferit de pe urma calamităţii. ÎN FOTOGRAFIE, muncitoa­rele Aurica Ureche, Alexan­drina Pascale, Elisabeta Ghines­­cu, Eugenia Străjescu și Ion Georgeta discutând despre cali­tatea firelor de mătase. „Nu puteam pierde nici o clipă“ Dimineaţă­, obişnuită, la unitatea B a „Ţesătoriilor reunite“. Intr-un loc, o stivă, cu diverse ţesături noi — stofe, mătăsuri, bumbac. — Fină acum cjtevft ore — ne spune inginerul şef Ion Militaru — aceste materiale nu arătau aşa. In­­cepîftd din 20 mai, ne-au sosit de la fabrica ..6 Martie“ — Sighişoara, de la O.Cl. — Sighişoara şi O.C.L. — Tîrnăveni stofe, mătăsuri, satin — căptuşeli, baticuri, fulare, in valoare de aproape 2.500.000 lei. Totul a fost recondiţionat şi de ieri am început să le trimitem înapoi, pentru a re­intră în reţeaua comercială. Ajutorul de maistru Miron Pintea, de la secţia vopsitorie, n-a apucat încă să-şi cureţe halatul, pe care s-a uscat noroiul. — Materialele salvate din maga­zine, în clipele dezastrului, ne-au dat o imagine impresionantă asu­pra celor în­timplate. Priveam mal­dărul descărcat în curte şi nu pu­team deosebi ţesăturile de noroiul care le năclăise. Am lăsat îndată totul la o parte şi am început ope­­raţiile de recondiţionare. Nu pu­­team pierde nici o clipă. Puterea distructivă a apei, a mîlului, le pu­tea face cu fiecare minut nerecupe­rabile. Nici n-am ştiut cînd au trecut orele. Am stat pînă cînd materialele au fost revalorificate aproape în întregime. Ne-am simţit datori să le salvăm. La fel vom proceda cu toate transporturile care ne vor mai sosi. Şi, fireşte, vom da, în acelaşi timp, însemnate cantităţi de produse peste propriile noastre sarcini de pian. Comentariul reporterului e de pri­sos. în ultimele zile, asemenea fapte au devenit fireşti, semnificaţia lor in contextul efortului întregului popor de a depăşi momente de grea în­cercare fiind adine săpată în con­ştiinţa fiecărui om. E. Cometmescu (Urmare­­din pag. 1) Oameni şi ape. O încleştare surdă, corp la corp. Vieţi curmate de stihia clocotitoare, năpustUd — trăznet lichid — tihareşte, la­­Mezu­l nopţii, a­­supra aşezărilor cufundate in somn. Oameni şi ape. O luptă uriaşi, ăŞă cum numai aburul legendei a purtat către noi fire din istoria acestui pămint. Un popor, 20 de miioane de ostași, un zid de netrecut, din hotar, un hotar, la Chema­rea partidului. Cronică aces­tor zile dramatice are drept litere faptele, impresionante fapte, izvoare din conștiința a mii şi mii de eroi anonimi, nestemate ale patriotismului, din a căror puternică şi sfânta strălucire se încheagă epopeea. Ziua s-a îngemănat cu noap­tea. Nu numai pe digurile a­­nalto­e de valuri, ci oriunde '"dih voinici îşi însuţesc i­­or­mie pentru ca inima pro­ducţiei să bată şi mai viu. Capitala trăieşte plenar la cea mai înaltă cotă a respon­sabilității. Transcriu — un exemplu Bihtr­o mie­­— din carnetul de reporter: pensiona- STEJARUL DE NEÎNVINS rul Dumitru Petrescu a solicitat ca timp de două săptămini să i se permită să muncească, vo­luntar, alătluri de vechii săi tovarăși del la uzi'­a „Vulcan“. îmi amintesc de o plenară a Organizației municipale de partid. JJ'.ra pe la începutul anului.­­Se asumau angaja­mente. ^Cineva propunea ca în încleştarea, paşnică a întrece­rii fideali colectiv de muncă să fasă tot posibilul pentru a ajutăj­ăritreprinderile din țară în fm­idepHnirea propriilor an­gajamente. O intervenţie, un act de, înatită conştiinţă..­. Şi iată astăzi, sub cerul tra­gic al noastrA mai, întreaga Capitală, umăr la umăr, în sprijinul celor aflaţi in eleş­­,­tele de foc al apelor. Peste an­gajamentul iniţial, o producţie de 36200011­00 lei! Cuvîntul or­ganizaţiei de partid captează magnetic ine­puizabile energii. Ziua şi noaptea s-au ordonat după a­ fte legi, orele sunt in­­cancesdente. Din , hotar­­,­ hotar, axul vital­eil existenţei noastre poar­tă ,un singur nume: Dăruire. Credinţa in victorie inflă­­cătrează gineul, aduce oxigen în muşchii răvăşiţi de obo­seaţi. Apele care s-au dove­dit măi tari că oţelul se plea­că, treptat, în faţa voinţei r­oastre. ...Sub lovitura urgiei de ape rizistăm, învingem re­­zistînd. Un stejar cu 20.000.000 de rădăcini nu poate fi clin­tit cu nimic Şi in­cicind. Voinţă noastră este însă una fi aici­ne este puterea. nonuri sporne - remizau suplimentare La Uzina „23 August” se lucrează în toate secţiile, cu randamentul maxim. La fiecare loc de muncă pot fi consem­­flate fapte elocvente. La forjă, de Ijîrda, echipa condusă de Grigore Drăgan, de la ciocanul de 100 kgf, a executat 14 lingouri pe schimb în loc de 12 ; echipa lui Nicolae Bre­­zeanu a forjat 400 kg oţel de scule peste plaţi ; echipa lui Dorin Costică a lucrat în schimb prelungit reali­zând 800 kg bare de oţel special ; ciocanul matrifer de 6 tone produce cite 5 biele zilnic peste cifra pla­nificată. In­ uzină se vor recondiţiona, prin­­tr-un volum de 10 OOO ore murtCăsu­­iflifiiefifări, utilaje și locomotive Die­sel hidraulice, pentru unitățile care au fost avariate. r­i BULETIN RUTIER, FEROVIAR, POŞTAL ŞI DE TELECOMUNICAŢII Urmate drn prii Schela Smîrdan — Galaţi­, Galaţi — Oancea, Oradea — T. Măgurele. Din cauza slăbirii rezistenţei terasa­­mentelor, pe anumite drumuri nu vor circula maşini cu greutatea totală care depăşeşte 10 tone: Ţăndărei — Vadul Oii. Bălăuşeri 7- Tg. Mureş. Bălăuşeri — Sovata, Mediaş — Tîrnăveni şi Bistriţa — Vatra Dornei. Circulaţia feroviară. De la Departamen­tul căilor­ ferate sîntem informaţi că a fost reluată circulaţia, în condiţii nor­male, pe linia Bucureşti — Iaşi, prin Tecuci — Bârlad — Vaslui, pentru toate trenurile, inclusiv acceleratele 601/602 şi 605/606. Trenul rapid 61/62 Bucureşti — Iaşi a fost repus in circulaţie. Trimiterile poştale şi de presă ieri nu au putut fi distribuite îrt numeroase lo­calităţi din judeţele Sibiu, Alba, Mureş, Vaslui şi Galaţi. In Judeţul Sibiu corespondenţa şi presa pentru Mediaş, Sighioara, Daneş şi Dumbrăveni se îndrumă prin curse poş­tale speciale pe rute ocolitoare. Nu s-au putut efectua schimburile de exp­ediţii poştale in staţiile de cale ferata Cornă­­ţel, Nocrich, Altina, Agnita, Bierdan, Laslea, Tîrnava (localităţi din judeţele Sibiu şi Mureş). Oficiul poştal Mihalţ din judeţul Alba este izolat. In judeţul Galaţi situaţia este următoarea :" oraşul Tecuci fiind in parte inundat, distribui­rea corespondenţei se face cu greutate. Comunele Matca, Caras, Cudalbi, sunt deservite pe rute ocolitoare. Oficiile poş­tale Collar şi localităţile Corbu­, Brăhă­­teşti, Negrileşti, Tălpigi, Umbraveşti şi Condreş nu au mai putut fi deservite. In judeţul Vaslui nu s-au putut efectua distribuirile de presă şi poştă pentru localităţile Zăpodeni, Ştefan cel Mare, Dealul Mare, Brădeşti, Docani, Odaia şi Bursucani. Situaţia telecomunicaţiilor : au fost restabilite legăturile telefonice cu ofi­ciile şi consiliile populare din comunele Măicăneşti, Dumbrăveni, Ciorăşti /Vran­­cea) şi 6 Martie (Tulcea). Traseul tele­fonic interurban de pe Valea Oltului, Sibiu, Em. Vîlcea, a fost întrerupt. Le­găturile telefonice cu localităţile din această zonă se asigură pe circuite oco­litoare (prin Braşov). Sunt întrerupte, de asemenea, legăturile telefonice cu con­siliile populare ale comunelor Odobasca (Vrancea) și Grindu (Tulcea). Din marea frescă a solidarităţii @ Colectivul întreprinderii de industrie locală „METALURGICA" a executat prin muncă voluntară şi din economii de materiale diferite articole de uz casnic — 200 lămpi de gătit cu petrol, 1000 vase din aluminiu, 50 albii din tablă pentru spălat rufe, 500 tăvi şi tigăi din tablă, circa 100 cazane şi ligheane, 108 lustre din fier forjat sau nichelate, rechizite şcolare — 5000 raportoare şi 1200 compase precum şi 100 ceasuri jucării. • „La 1 iunie, de Ziua copilului, proiectasem să-i cumpăr nepoţelului meu, Tu­dor — in vîrstă de 2 ani jumătate — o măsuţă și un scăunel, în valoare de circa 200 de lei... Il voi lua de mină și ne vom duce amîndoi la CEC, pentru a depune această sumă pe numele lui, în contul 2­000. Vreau ca amintirea micului obol, pe care l-a adus la alinarea marii suferințe a atîtor mii de copii, sa poată avea, mai tîrziu, pentru Tudor, valoarea primului gest de omenie făcut în viaţa lui; acea sim­plă chitanţă — în care voi ruga să fie scrise numele şi vîrsta lui — va trebui sa-i vorbească, simbolic, despre ceea ce simţim astăzi cu toţii, despre cit de unită a fost marea noastră familie, în aceste împrejurări de cruntă durere“. Autoarea scrisorii — din care publicăm acest extras — nu şi-a dat numele : „Consider că identitatea mea nu are nici o importanţă. V-am scris din dorinţa de a reaminti părinţilor din Bucureşti că Ziua de 1 iunie — atât de luminoasă altadata, pentru toţi copiii ţării , va găsi, anul acesta, mii de copii rămaşi fără şcoli, fara haine, fără căminul familiei“.­­ Duminică, colectivul Atelierelor „9 Mai“ a realizat o producţie suplimentară de 218 500 lei. In ateliere s-au finisat trei încărcătoare coloană pentru fabricile de cără­mizi, montajul a patru bucăţi distribuitoare de beton pentru fabricile de prefabricate şi două alimentatoare cutie pentru fabricile din sectorul materialelor de construcţie; l­a turnătoria de oţel s-au asigurat condiţiile pentru turnarea a 7,5 tone piese de oţel din care 1,5 tone blindate pentru morile de ciment, iar la turnătoria de fontă s-au turnat 1,5 tone corpuri cilindrice pentru încărcarea cimentului şi 3 tone piese de schimb pentru industria materialelor de construcţii.­­ Printre acţiunile iniţiate de Comitetul municipal al femeilor din Bucureşti în sprijinul locuitorilor din zonele sinistrate se însene şi organizarea miei tombole ce va avea loc vineri, 29 mai ora 18 d­in sala de festivităţi din bd. N. Bălcescu nr. 21. Obiectele au fost colectate de comisiile de femei din toate sectoarele. Cu acest prilej, o parte dintre obiectele de mai mare valoare — tablouri, vaze de cristal, bibelouri etc. — vor fi puse la licitaţie. • 12 întreprinderi ale Direcţiei generale de industrie locală s-au­ angajat să pro­ducă suplimentar pentru zonele lovite de calamităţi diverse 1.400.000 lei. Printre acestea — materiale de construcţie (chituri,imperiale i­zolante, vopsele, „apastop“ etc.), mobilă pentru cămine şi creşe (salteluţe, dul­cuţe, taburete), cearşafuri, feţe de pernă, pleduri pentru copii etc. i­m . , realizate în procesul de fabricaţie se vor trimite, de asemenea, 2000 kg zona r ,■ ducţia de băuturi răcoritoare va spori simţitor (pînă acum s-au trimis spre reg . inundare 30 mii­ de sticle „citro“). • O echipă de 50 muncitori de la uzinele „23 August“ se va deplasa calamitate pentru a ajuta la repararea utilajelor avariate. Totodată, in uzina vor­­ prestate 10.000 ore muncă patriotică pentru repararea unor motoare, aparataje şi lo­comotive Diesel hidraulice.­­ Uniunea artiştilor plastici şi Fondul plastic organizează la Galeriile, de artă Orizont (bd. Bălcescu nr. 23), o expoziţie de pictură, grafică, sculptură, artă decora­tivă, CU lucrări donate de artişti pentru ajutorarea populaţiei din judeţele calamitate. Vernisajul va avea loc joi, la ora 18. Cu un bilet de 200 Iei se poate participa la trage­­rea la sorți a lucrărilor, fiecare bilet fiind *«***\TM^TM Uniunii artiştilor plastici (calea Victoriei nr. 155), după includerea exp­o­et . „ Comitetul sindicatului de la Teatrul „Bulandra“ a oferit o bibliotecă cu 2000 de volume și un televizor. • Medicul Constantin Demetrescu s-a oferit să doneze unui spital un număr in­­semnat de lucrări de specialitate din biblioteca personală. Bancnote de 5 lei, de 10 lei, săculeţe cu monede, au depus în aceste zile, îrt contul 2­000, pionierii şcolilor din sectorul 1. Vezi dăruindu-se conţinutul a mii şi mii de puşculiţe ; îi vezi alergînd în­­tr-un suflet, ţinînd în pumnul strîns, micile lor economii — îr­semnînc!» poate, numai 3 lei sau 5 lei — pentru a-ş ajuta colegii din zonele sinistrate. Bă­nuţ lingă bănuţ, puterea ajutorului lor creşte cu fiecare zi, rotunjindu-se, pînă la ora actuală într-un total de 55.145 lei — sumă vărsată deja în »fontul 2000 de către pionierii din 18 şcoli ale sec­torului 1. N­imeni nu poate şti încă volumul pagubelor suferite de zecile de mii de familii sinistrate, dar ceea ce cunoaşte fiecare dintre , noi, ceea ce simte fiecare dintre noi, e­i trebuie să participăm cu toată fiinţa, cu toate puterile, la refacerea vieţii strivite de ape. Colectivul Fabricii de cabluri şi materiale electroizolante a hotărît să depună din salarii 1 525 000 lei pentru familiile sinistrate. Aceiaşi oameni donează din banii lor : 5 lei, 10 lei, 25 lei, 100 lei — cît poate fie­care — în dorinţa de a vedea cît mai CONŞTIINŢEI repede tămăduită marea şi adînea rană a miilor de oameni, loviţi cumplit de netrebnicia apelor. Trecute din mînă in mină, din secţie în secţie, listele de subscripţie au vărsat în contul 2000 suma de 18 081 Iei donată de salariaţii F.C.M.E. . în acelaşi cont al omeniei, listele de subscripţie ale uteciştilor de aici au înscris suma de 12 000 lei ; pre­miul pe întreprindere fruntaşă — 36 000 lei — şi 40 la sută din fondul de re­zervă al C.A.R. — 21 000 lei — s-au în­dreptat, de asemenea, spre ajutorarea sinistraţilor. La Filatura de lină pieptănată Bucu­reşti, în afara donării unei părţi din salariu, muncitoarele au întocmit liste de subscripţii în care fiecare s-a în­scris, după posibilităţi, cu sume variind între 5 lei şi 100 lei. Laolaltă, noile lor contribuţii băneşti vor însuma însă, peste 10 000 lei. Vocea conştiinţei ome­neşti ne obligă, în asemenea grele zile , din ceea ce am — mult, puţin — dau pentru cei loviţi atît de crunt — ne spunea un muncitor, fiindcă suferinţa lor este suferinţa noastră. Nu ne-am regăsi liniştea, dacă n-am face tot ce putem pentru ei... Cornelia Simionescu CONTUL 2­000 — contul omeniei — are nenumăraţi depunători şi în SCG1I. Prin liste de subscripţie, elevii îşi donează economiile pentru ajutorarea judeţelor sini­strate. Intr-o singură zi, elevii liceului „Emil Racoviţă“ (in fotografie) au strîns peste 3 000 lei, acţiunea iniţiată de utecişti continuînd. Totodată, elevii bucureşteni dăruiesc colegilor lor din localităţile calamitate mereu mai multe rechizite şi uniforme şcolare. O imagine de la Centrul de colectare a obiectelor din aleea Alexandru. Haine şi încălţăminte, obiecte de uz casnic, colet după colet, se pregătesc aici transporturile prin care sectorul 1 — laolaltă,cu întreaga populaţie a Capitalei — con­tribuie la caravanele solidarităţii. „Suntem­ uniţi şi vom birui! Zilnic sute de cetăţeni trec pragul, c­entrului­ de colectare din str. C. Miile­­ţi. 10 manifestîndu-şi astfel solidaritatea cu cei loviţi de calamităţi. Este emoţio­nantă grija cu care oamenii pregătesc o­­biectele: ea merge pînă la potrivirea ba­tistei, în buzunarul de deasupra ini­mii ... Nu mai vorbesc despre sutele de scrisori de îmbărbătare, însoţite de plicuri, timbrate, pentru mult aştepta­tul răspuns. Toate acestea trădează, într-un mod emoţionant, legătura­ de suflet, de conştiinţă dintre toţi locui­torii patriei“. ,,Iar contribuţia materială propriu­­zisâ — sublinia tot. Al. Mitrică, dele­gatul Consiliului popular al sectorului — este concretizată, la centrul nostru, în sutele de baloturi care au luat deja drumul judeţelor lovite de inundaţii. Ul­timul camion (pus la dispoziţie de întreprinderea poligrafică „Luceafărul“ care, la fel ca şi I. P. „Informaţia“ şi alte instituţii, ne-a ajutat cu oameni­­i cu materiale pentru ambalat) a ple­cat încărcat cu 116 baloturi mari“. Stînd ceas de ceas în mijlocul dona­torilor (,,opt ore la serviciu, opt ore la colectare“...), responsabilele centrului, Maria Suciu şi Maria , Dum­itrescu, şi ajutoarele lor, Ilie Arvdronic şi Elena Petre, ne-au relatat­­momente dintre cele mai sugestive. A­stfel, pensionarii Ana şi Ion Cepăreaiţu (str. Episcop Ambrozie nr. 2) s-au prezentat cu un imens balet conţinînd peste­ 20 de o­­biecte. Studenta Ana-ZMaria Ungureanu a venit aici pentru a­ doua oară, după ce mai găsise între lucrurile ei încă un pardesiu, încă o haină, fuste, bluze, pantofi. „Aveţi vreo rudă mai apro­piată în judeţele flvite grav de inun­daţii ?“, am întrebat-o. ..Azi toată ţara sîntem o singură rudă. Mai apropiată decît oricînd Parcă spre a sublinia această nobilă idee, Petre Ţigănuş, şe­ful serviciului de contabilitate al ICAR, a menţionat iniţiativa comitetului sin­dicatului de a dona­, aproape 150 de obiecte. „Faţă de eroismul dovedit de ostaşi la locul catastrofei — preciza Daniel Georgescu, regizor artistic al C.C.A. am considerat drept o datorie de onoare să contribuim şi noi cu cît mai multe obiecte“. O sumară im­agine asupra obiectelor colectate în decursul a numai trei zile poate fi schiţată de următoarele cifre : circa 300 paltoane, pardesie­ şi costume; aproape 000 de haine; 250 balonsarde; 300 pantaloni; 3 500 cămăşi şi pijamale; peste 1 200 perechi de încălţăminte; aproape 1 000 obiecte de­viz casnic etc. Ele au fost sortate şi ambalate de ti­nerii Ioana Syerginski, Maria Orăşanu şi Margareta Beju, de la ICAR, precum şi de pensionarele A. Scutaru şi Ma­na Holub, din organizaţia P.C.R. de cartier. „N-am putut să-mi imaginez, pînă acum — declara scriitoarea Georgeta Mircea Caneicov, prezentă cu un impresionant colet — proporţiile şi conţinutul moral al acestei soli­darităţi. Practic, întreaga Românie so­cialistă­ este ca un singur om. Sîntem uniţi, în aceste zile de grea încercare, şi vom birui!“ Ion Bufratu . Eşaloane studenţeşti t­rmare din pag.1 Veceslav Harnaş, eminent specialist în hidroamelioraţii şi îndiguiri, îşi ia la revedere, în numele grupului, de la colegii rămaşi în Bucureşti, încolona­­rea­­ Ion Voicu, Sorin Brănescu, Du­mitru Ţaponea — toţi cei 35 de stu­denţi se îndreaptă spre autobuz. La revedere — succes ! INSTITUTUL DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT. Careul sportivilor este pă­truns de o anumită solemnitate. Nu, nu este cea dinaintea unei competiţii. Raportul pe care lectorul Eustaţiu Măr­gărit îl prezintă rectorului precede pornirea spre o altă luptă, infinit mai grea, aceea cu fluviul încrincenat care ameninţă Insula mare a Brăilei. Cîţiva studenţi din anul IV — brăileni sau gălăţenii de baştină — au şi pornit­. 5aca de vineri, direct din ,sala de exa­mene, să-şi ajute părinţii şi fraţii. Printre cei 35 ce se pregătesc să urce acum în autobuz — sunt studenţi care tocmai au absolvit anul IV, din anul III (care trebuie să intre în sesiune). După insistenţe, Florian Radu, un brăi­­lean diri­pi­ul I, reuşeşte şi el să obţi­nă permisiunea de a pleca. Distingem în grup şi studenţi spor­tivi de performanţă, ca Ion Herman (campion naţional la judo), Mircea Va­­silescu şi Gh. Romani (baschet) şi alţii,, care vor schimba acum stadionul ei­ tranişeea de luptă împotriva apei, min­gea sau discul cu lopata şi sacii de nisi­p . — La­ Brăila — spunea studentul Mar­cel .Avram —■ es­te nevoie de noi, de fiecare braţ care să sprijine digul, care­­să fie obstacol în calea apelor. Plecăm îrntr-acolo hotărîţi să ne facem datoria pînă la capăt pentru a salva bunurile, pămîntul. Cele două coloane, reunite, au plecat pe frontul apelor. Aşa cum subliniază îrn telegramele adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, studen­ţii sunt hotăriţi să promoveze cu ma­xime calificative asprul examen. Lao­laltă cu întreaga ţară, la cotele înaltei responsabilităţi faţă de prezentul şi viitorul patriei socialiste. MESAJE DIN ŢARA In telegrama adresată Comitetului mu­nicipal Bucureşti, al P.C.R. şi Consiliu­lui popular municipal, de către Comite­tul judeţean Cluj al P.C.R. şi de către Consiliul popular judeţean, se spurie : „Profund mişcaţi de manifestările d­e solidaritate umană, de sprijinul moral şi material al populaţiei din municipiul Bucureşti, faţă de familiile sinistrate ale muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor, ale lucrătorilor de pe ogoare, ale tuturor categoriilor de cetăţeni ce au avut de suferit de pe urma cata­strofei naturale ce s-a abătut peste o parte din judeţul nostru, în numele aces­tora, vă rugăm să primiţi sincerele noa­stre mulţumiri şi deosebită recunoştinţă pentru ajutorul dat. Vă rugăm să trans­miteţi mulţumirile noastre tuturor ace­lora care au contribuit la alinarea sufe­rinţelor populaţiei sinistrate şi vă asi­gurăm că oamenii muncii din judeţul Cluj nu vor precupeţi nici un efort pen­tru restabilirea, în cel mai scurt timp, a întregii Vieţi economice şi sociale din judeţ“. Pe adresa Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. a sosit o telegramă, din partea Comitetului judeţean de par­tid şi a Consiliului popular judeţean Bistriţa-Năsău­d. Cităm din cuprins : „Transmitem tuturor locuitorilor Bucu­­reştiului cele mai calde mulţumiri şi recunoştinţa noastră profundă pentru a­­jutorul preţios acordat celor care au avut de suferit de pe urma stihiilor dezlănţuite ale apelor, în ajutorul pri­mit din Capitală — inima ţării — noi vedem în acelaşi timp inima caldă a întregului nostru popor, care la chema­rea partidului s-a ridicat ca un singur om la acţiunea de diminuare şi lichi­dare a efectelor acestei calamităţi fără precedent... Vă asigurăm, dragi tovarăşi, de voinţa şi hotărîrea noastră de neclin­tit de a face totul pentru a readuce la normal în cel mai scurt timp întreaga viaţă a judeţului“. De asemenea, din acelaşi judeţ, au mai sosit telegrame din partea comitetei comunale de partid şi a consiliii populare dintr-o serie de comune. R dăm din telegrama locuitorilor com­ici Lechiriţa : „Aducem calde mulţum locuitorilor sectorului 8, clubului „G­­viţa Roşie“, pentru sprijinul acordat ajutorarea celor sinistraţi din localitat­eoastră. Ne angajăm ca, sub conducer organului judeţean de partid să dep­nem toate eforturile pentru refacer vieţii economice din comună, în ved­rea asigurării realizării sarcinilor plan ce ni le-am propus“. Comitetul comunal de partid şi C­mitetul executiv al Consiliului popul al comunei Teaca transmit din part celor peste 8.300 de locuitori romai maghiari şi germani ai comunei . „Ce mai sincere mulţumiri cetăţenilor , sectorul 8, pentru preţioasele ajutoar­­e dăm încă o dată seama, se spu­­n continuare, de faptele nobile şi plc de umanism ce caracterizează popor nostru. Sîntem hotăriţi să luptăm pe tru înlăturarea pagubelor pricinuite, ne aducem contribuţia deplină la re­lizarea măreţelor sarcini puse în fa noastră de Congresul al X-Iea al P.C., conştienţi fiind că prin aceasta răspu­nem cuvintelor calde de îmbărbătat rostite de iubitul nostru conducătt tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. In telegrama lor, Comitetul comun de partid şi Consiliul popular al c­munei Sîntereag transmit din part tuturor locuitorilor români şi maghi­ ai comunei, următoarele : „Vă mulţ­mim din toată inima pentru ajutor acordat în aceste clipe de grea înec­­are. Şi de data aceasta ne-am put convinge de solidaritatea ce caracte­­zează întregul nostru popor, dovedi şi în alte dăţi. Vă asigurăm, stimaţii iarăşi, că vom depune toate efortul pentru înlăturarea greutăţilor pe ca­re avem şi sub conducerea organizat de partid ne vom înzeci efortul pentru reintrarea în normal a în trei vieţi economice din comună“. Senificarea unor modalităţi artistice INFORMAŢIA artii"­ La Apollo : Vasile Celmare, Ilea­na Cojan, Gheorghe Anghel, Iuli­an Olariu. La sala din sos. Kiseleff : Monica Moisescu, George Pârjol. V­asile Celmare demonstrează că o imagine artistică poate fi­ semni­ficativă, dacă reuşeşte să pro­voace o reacţie spirituală şi păs­trează amintirea subiectului sau, ideii ce au stat la baza compoziţiei. In ex­poziţia sa, ne arată o interesantă evo­luţie pe linia sintetizării detaliilor, a­­bundente în tabloi­rile sale anterioare, in compoziţii mult mai unitar înche­gate. Oameni, şi nol, A­cte. ca în tablou­rile : Tîrg, Primăvara copiilor, sărbă­toare cîmpenească Compoziţii se metamorfozează în semne şî culori. Ordinea, ritmul, echilibrul sunt esen­ţiale, în faza sa actuală, alături de primatul culorii f­ă de desenul ce domina în tablour­i mai vechi, com­poziţia, prin spiritu ei de ordine, este împinsă pînă la f­iele abstracţiunii, fără să ajungă un hazard şi gratuit, păstrînd încă puternică aluzia la rea­litate. Este o metodă la care" artistul a ajuns după o îndelungată experienţă, în care criteriul fundamental a fost observarea atentă mediului încon­jurător pentru st­area formei sin­­apoi rod­­a lul în tonurile cromatice, ce­lei esenţiale semni­ficaţiei ansamblului. I­leana Dimitrii Cojan experimen­tează o nouă manieră in cadrul aceloraşi preocupări compoziţio­­nal figurative de anvergură, ca maniere stilistice, primitive şi supra­realiste. Tonurile au devenit reci. în armonii de albastru-verde, tuşele se „ţes“ în dungi liniare dîndu-ne im­presia unor măiestrite machete de ta­piserie, gen în care artista a şi obţi­nut, în ultimii ani, cîteva realizări re­marcabile. In Portret de faţă“ mărtu­riseşte simbioza observaţiei de efecte expresioniste cu intenţia de a găsi o formă modernă prin sintetizarea geo­metrică a unor detalii. In „Elegie­, „Spaime“, „întilnire“- ş.a., artista este în căutarea expresiei plastice celei mai adecvate structurii sale spirituale. P­e tînărul pictor Gheorghe Anghel îl preocupă tema cocorilor. Sem­nificaţiile acestor păsări roman­­tice, care în tablourile sale zbor deasupra pămîntului, sînt multiple. Co­cori pot fi consideraţi vestitorii pri­măverii, simbolul zborului şi al des­­prinderii de statornicie, sensul mișcă­rii continue, ş.a.m.d. Contrastul între formele geometrice liniare ale om­o­­tului, acuzînd tonuri cromatice sum­bre ,și formele izolate, rotundi. ;n ar­monii coloristice calde, ale mărilor dezvăluie insă structura psii , , ar ,un . anume , sentiim­en ai singu­rătăţii şi tristeţii. In sfîrşit si tem­perament pictural incită­ şi literatură, dar factura lui ,m,,,î ,­ro­matică şi compoziţional , ... solid construită, echilibrată , puţin ostentativă în rigiditate., şi atmosfera sumbră. In orice caz ţ., ,a ex­poziţie Gheorghe An­g­el mipune atenţiei şi-şi contureaz­ă o viguroasă personalitate. P­entru a “înţelege de ce Iulian Olariu îşi dori­ gravurile sale „decorative , /ma­noesc la Kant, la distincţia­ pe care acesta o fă­cea între „frumuseţea liberă“, adică frumuseţea motivelor decorative, o formă artistică op­tim semnifică nimic în sine şi „frumuseţea aderentă“, care aderă la un obiect nu este strîns le­gată de expr unei idei. Iulian Ola­riu urmăreş,­ in tehnica, de mare preţiozitate,­­• gravurii, o ordine geo­metrică, decorativă în sensul larg al degajării de orice funcţionalitate. To­tuşi, gravurile sale ne apar ca proiecte pentru o sculptură spaţială din mi­etal. Astfel privite, gravurile sale sunt prologul unor lucrări de sculptură mari şi pretenţioase. Spre deosebire de gravuri, unde fantezia este mai li­beră, sculptura sa este mai elaborată, dezvoltând sensuri spirituale şi aluzii la fapte concrete : „Sunetul“, „Senti­ment“, „Elegie­ spaţială“. Pentru Olariu, bronzul, piatra sau gravura sunt doar mijloace prin care exteriorizează urt sentiment, o idee, o listare artistică”. El este preocupat să Spiritualizeze materia, să-i dezvolte ar­tistic potenţialele ei de energie şi fru­museţe. M­onica Moisescu, artistă decora­toare, prezintă tapiserii în spa­ţioasa şi eleganta sală din şos. • Kiseleff. Tapiseria este prin ex­celenţă decorativă, fie prin compoziţie, fie prin aplicabilitatea ei, caracteristici sesizate şi amplificate de Monica Moi­sescu. Compoziţional, ea urmăreşte con­traste de culori şi linii, aplică diferite obiecte uzuale, intenţionează efecte vi­zuale cinetice. Armoniile coloristice sunt însă calităţile esenţiale ale tapi­seriilor sale.­­Ele îmbină fineţea şi dis­creţia, lipsa de ostentaţie cu eleganţa, suculenţa fanteziei şi ingeniozitatea, încă o dată se demonstrează că tapi­seria cîştigă, pe drept, teren solid în Plastica­­ noastră, din nefericire mai puţin pe linia industrializării ei şi a aplicabilităţii mai depline în complexe­le turistice, casele de cultură, interioare etc. Tapiseria Monicăi Moisescu este modernă în concepţie, folosind ritmul, vitalizînd suprafaţa, propunînd o re­creare şi bucurie familiară, intimă. Celălalt expozant, George Pârjol, în desenele şi sîrmele sale, compuse geo­metric în spaţiu evită volumul plastic tradiţional pentru a obţine ritmul, transparenţa, profunzimea, învăluind cu forme liniare din sîrmă. Adept al constructivismului modern, dacă nu mai frapează prin noutatea genului, el se impune prin perspicaci­tate şi tehnica execuţiei. Lucrările sale spaţiale din sîrmă, nu au nici o re­ferinţă la pictura sau sculptura obiş­nuită. Ele sînt construcţii cinetice, vi­zînd energia, ritmul geometrie din mişcarea, simetria, echilibrul. Pot suprimă orice urmă de lumină­­ umbră — realizează forme conţii închise, de o rară precizie aeria geometrii pure, o identificare cu to­nica şi calculul matematic. In n pură abstracţie — dacă nu am a\ In vedere şi posibilitatea funcţiei.&lâ în domeniul publicităţii, montajului, arhitecturii. In două lucrări, In care Introduce elemente figurale {Capete şi mîini de om), Pârjol încearcă şi emoţia, semnificaţia, deşi aparţin do­meniului absurdului, dar îndrăzneţ imaginate ; ele sunt un punct de ple­­care de la care constructivismul, îm­binat cu figurativul, poate crea noi forme de artă. MIRCEA DE Ileana Dimitriu Cojan : ,,PORTRET DE FATA“

Next