Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)
1970-05-23 / nr. 5209
ról 1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI Al P.CR. SI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCURESTI Anul XVIII Nr. 5209 |6 PAGINI 30 BANI | Slmbătă 23 mai 1970 Mai presus de urgie, mai presus de durere SlNTEM AICI ŞI ACOLO CU TOATĂ FIINŢA NOASTRĂ De zece zile nu mai întoarcem filele calendarului. Ascultăm la radio şi citim în ziare cutremurătoarele veşti. Cumplita dezlănţuire a naturii şi supraomeneasca bătălie a oamenilor sunt laolaltă sub ochii noştri, în dreptunghiul televizorului. Şi nu mai spunem azi e luni... sau mărfi... sau miercuri... Zicem : a căzut Braniştea... a căzut Sighişoara... a căzut Satu-Mare... Durerea se înfige — cange ascuţită — în inimă. Şi tot de zece zile, suprema dîrzenie ne-a împins la posturi. Suntem tofi , de la mic la mare , aici şi acolo. Răspundem ca un singur om la chemarea partidului. Refuzăm timpul măsurat cu ziua, cu ora. Fiecare minut e covîrşitor. Alcătuim cu tofii un singur trup cu o unică voinţă , totul pentru ca viaţa să-şi reia grabnic cursul ei normal. În aceste zile, faptele şi gîndurile fiecăruia dintre noi nu ne mai aparţin ; sunt ale ţării. „Este ora exemplara a faptelor“ — subliniază tov. DUMITRU POPA, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. — Ştim bine: nu vom uita multă vreme aceste zile cînd asupra ţării s-a abătut cumplita dezlănţuire a furiei naturii. Dar există ceva mai presus decit durerea care ne încearcă acum : hotărîrea de a lupta din toate puterile pentru ca viaţa să reintre pe făgaşul său normal. Şi în aceste clipe de aprigă încleştare cu adversitatea, sîntem una cu ţara. --- vUia et? A UkCcta rtvCiAUUl H'KBM.- -claritate în actele de viaţa cotidiană ale bucureştenilor ? — La chemarea partidului, muncitorimea, cea dinţii, a răspuns însufleţită de un înalt patriotism. Cine a străbătut în aceste zile halele uzinelor, şantierele, a putut constata activitatea cu totul şi cu totul deosebită, eforturi deseori excepţionale în producţie, materializate în realizări remarcabile. Există, pe de o parte, nenumărate acţiuni (if* fluMtura şi echipe de specialişti. Există, pe de altă parte, şi hotărîrea unanimă, aplicată consecvent, de a se spori masiv producţia, în vederea recuperării grabnice a pagubelor provocate de inundaţii. Angajamentele privind suplimentarea producţiei globale sunt prezente apreafără excepţie. întreprinderile pe din sectorul 4, de pildă, vor realiza peste angajamentul iniţial un volum al producţiei globale în valoare de 36 477 000 lei ; cele din sectorul 8, un spor al producţiei globale în valoare de 37 884 000 lei. Sunt numai cîteva exemple care ilustrează decizia fermă a colectivelor de muncă din industria bucureşteană de a contribui cu toate forţele la redresarea, în cel mai scurt timp, a economiei ţării. In cronica de uzină a acestor zile se înregistrează frecvent iniţific. -..-, -----------muncitori se oferă să lucreze două pina la cinci zile din concediul lor de odihnă. în întreprinderile textile se lucrează în schimburi prelungite pentru recondiţionarea unor însemnate cantităţi de produse sosite de la întreprinderile (Continuare în pag. a 3-a) I a I tal APROPO DE.01 ! I 11EI I 1 Permanenţe I VIRGIL BRĂDAŢEANU Cu alte cuvinte, apropo de cele ce se verifică in marile încercări de totdeauna, se zămislesc şi funcţionează în cotidian; de eroismul marilor fapte şi de cel al fiecărei clipe ; de capacitatea de jertfă şi de durata tenacităţii; de ceea ce i-a făcut pe oamenii acestor locuri să biruie încercările, să uimească in luptă, să-şi apere ţara şi viaţa, să înalţe prin munca lor bunuri şi frumuseţi, să crească flori acolo unde a fost cenuşa. Rareori, ca in aceste zile şi ca in cele ce vor veni, s-au înfruntat dezlănţuiri şi permanenţe, cu amploare cosmică şi semnificaţii perene, in încleştare, s-au manifestat de o parte şi de alta formidabile energii, ale naturii cu proporţii de cataclism, ale oamenilor cu dimensiuni de uriaş, intr-un act eroic colectiv. Natura şi-a permis un moment de demenţă, omenirea şi-a impus unul de supremă luciditate transformîndu-l un proces ; apele au arătat o rară perfidie în a pregăti prăvălirea sălbaticului puhoi; oamenii, o splendidă capacitate de înfruntare şi depăşire. De o parte şi de cealaltă — excepţionalul, manifestare ieşită din comun, acolo unde pastorals pirate au devenit puhoaie mugitoare, aducătoare de moarte și distrugere; acolo unde semenul de ieri, om ca pag. a I-a) I Continuare in I I I I a a a a a Pentru şantierele reconstrucţiei In aceste zile de maximă încordare, febrile alături de Întreaga populaţie a Capitalei, puternicul detaşament al constructorilor bucureşteni işi concentrează toate eforturile pentru a veni in ajutorul zonelor atinse de furia apelor. La nivelul fiecărui loc de muncă, pe şantiere ca şi in unităţile producătoare de materiale de construcţii, deviza orelor de producţie este unică : „să facem tot ce depinde de noi pentru a sprijini reconstrucţia !“ ...Reconstrucţia. Totul, pentru ca oraşele şi satele să-şi redobindească Chipul dinainte, pentru ca pretutindeni să se reaprindă scinteia vitală a producţiei. Totul, pentru ca mii şi mii de familii astăzi in suferinţă să-şi regăsească cit mai curind bucuria căminului pierdut. Oamenii chibzuiesc cu Încordare. Minutele sunt de neprecupeţit, trebuie ciştigat timp, mult timp. Şi Iniţiativele se succed intr-un flux continuu, emoţionant. Pină la sfîrşitul anului In cele 17 unităţi ale întreprinderii de materiale de construcţii „7 Noiembrie“ vor fi produse. PESTE PLAN. 1* MILIOANE DE CĂRĂMIZI. IN FIECARE DUMINICA, PERSONALUL TEHNICO-ADMINISTRATIV ISI VA CONTINUA ACTIVITATEA, DE DATA ACEASTA IN FAŢA CUPTOARELOR DOGORITOARE, PRESTÎND 45 000 DE ORE MUNCA PATRIOTICA. Pe şantiere, aceeaşi înaltă tensiune, aceleaşi comandamente majore ale responsabilităţii. Din economii peste plan, constructorii bucureşteni vor pune la dispoziţia zonelor calamitate 1 460 m.p. de tîmplărie (uşi şi ferestre), 805 tone ciment, 204 m.c. cherestea, 30 000 metri conductori electrici, 21 m.c. balast, 4030 m.p. geamuri, 11 750 kg cuie, 41 500 m.p. carton asfaltat. Cu generozitate, intr-un impresionant front al solidarităţii, oamenii participă prin donaţii la fondul pentru ajutorarea sinistraţilor. Pină acum, contribuţia salariaţilor din sectorul construcţii se cifrează la 8 100 000 lei. Colectivul şantierului 4 al I.C.M. nr. 1 s-a angajat să lucreze pină la sfîrşitul anului, suplimentar, fiecare duminică. ...Totul pentru şantierele reconstrucţiei la deviza constructorilor bucureşteni capătă, cotidian, noi şi emoţionante materializări. Florin Rădulescu - Botică Mesajul de solidaritate al C.A.P.-urilor din jurul Capitalei Citeva dovezi de impresionant umanism din unele unităţi agricole din comunele suburbane ale Capitalei : întreprinderea intercooperatistă spre Bucureşti. Colectivul acestei unităţi livrează zonelor sinistrate 6 000 kg roşii şi 1 000 kg castraveţi. C.A.P. Popeşti-Leordeni. Cooperatorii au hotărît să contribuie la ajutorarea locuitorilor din judeţele calamitate cu 5 000 kg porumb boabe şi 10 bovine. C.A.P. Jilava. 3 000 kg porumb boabe şi 400 kg carne (echivalent in animale vii). (Continuare in pag. a 3-a) — întregul colectiv a decis, pină la sfîrşitul anului, o producţie marfă peste plan în valoare de 3 milioane lei — declară secretarul comitetului de partid de la Uzinele „Timpuri noi“, Pavel Pătru. Aceasta înseamna mai multe motoare, mai multe compresoare, electrocompresoare şi piese de schimb. O parte dintre ele vor lua drumul întreprinderilor din zonele calamitate. • Cum veţi Îndeplini aceste angajamente 1 — Ne bizuim pe puterile noastre înzecite. Vor contribui toţi muncitorii, vor contribui cadrele tehnice care au cerut ca In timpul liber să lucreze In secţii, la maşini. Numeroşi pensionari sau muncitori in pragul pensionării s-au oferit ca pină la sfirşitul anului să lucreze in uzină cite două zile pe săptămină, contravaloarea muncii lor urmînd să fie dată pentru fondul de ajutorare. • Ce alte forme de manifestare a solidarităţii puteţi menţiona ? — Cinci muncitori din atelierul de turnare a cuzineţilor — Gh. Niculescu, M. Ionescu-Bădescu, Elena Marinescu, Gheorghiţa Ştefănescu, Gh. Vasilescu — trebuia să primească un premiu de 60 000 lei pentru o importantă îmbunătăţire a procesului tehnologic. Au cedat întreaga sumă pentru ajutorare. E numai un exemplu din mulţimea celor care s-ar putea da. • Realizări de ultimă oră ? — Am şi trimis urgent în zonele calamitate două motocompresoare. Accelerăm montarea şi In foarte scurt timp încă un lot de motoare şi motocompresoare solicitate expres, realizate peste plan, va fi gata pentru expedierea la destinaţie. Uzina „Timpuri Noi" : munca a căpătat noi dimensiuni, acelea ale abnegaţiei, ale activităţii fără preget pentru recuperarea daunelor provocate economiei naţionale de furia apelor. Se lucrează in schimburi prelungite, se chibzuiește fiecare oră, fiecare minut. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ZONE SINISTRATE ŞI AMENINŢATE DE INUNDAŢII DIN JUDEŢELE BRĂILA ŞI GALAŢI Nu a trecut decît o săptămînâ de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice afectîrnd sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revăr-Alba Iulia, Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi sociale pe făgaşul normal, alte localităţi şi întincalamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului, străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită dinmarile ploi din ultimele zile, băltește pe ogoare, în grădini, in sate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine fluviul, apare în toată imensitatea sa. Se văd apele umflate pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lurigul braţului Măcin, pină în apropierea oraşului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd în portul Brăila În cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu însoţit de tovarăşii Emil Bodnăraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care, în aceste zile, au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Buletin rutier, şi de meteo-hidrologic, feroviar, poştal telecomunicaţii După cum ne comunică DE METEOROLOGIE ŞI HIDROLOGIE, In ultimele 24 de ore. In cfa..”î.al„ parte a regiunilor din vestul ţării aceJj tinuat să plouă, iar Inceplnd d*iezl eu mlneată ploile s-au extins şl către estul in sud-esml ţării. Cantităţi mai Însemnat de precipitaţii au căzut In unele judeţe din Transilvania şi Crişana. Temperatura maximă a depăşit 20 de grade In cea mai mare parte a ţării, iar minimele nu au coborit sub 8 grade (numai izolat in Podişul Transilvaniei »-au înregistrat 3 grade). Pentru următoarele 2 zile, se prevede că vremea va fi rece In cea mai mare parte a ţării. Cerul va deveni variabil, cu înseminări mai persistente In partea de vest şi nord-vest a ţării. Ploile vor deveni izolate şi vor cădea mai mult sub formă de averse, fiind mai frecvente, la începutul Intervalului, în Dobrogea, Bărăgan şi sudul Moldovei. VIntul — ala, pină la potrivit — va predomina din nord-vest. Temperatura maximă — pina la 20—23 grade Iar minimele — Intre 4—12 grade. In Bucureşti vremea se răceşte, cerul va fi variabil, mai mult noro, la Început, apoi se vor Înregistra însemnări mai persistente. In prima parte Continuare in pag. 5-a) Coloana dupâ coloana La ora cînd ziarul va ieşi din teascul rotativelor, misiunea lor va fi fost încheiată. Spune misiunei , folosind anume un termen îndeobşte ostăşesc. Vindea această lungă coloană de camioane ce se întinde de la Arcul de Triumf pînă dincolo de Casa Scinteu pare un mecanism acţionat de o disciplina tipic militară Deşi oamenii de la volan şi însoţitorii sunt civili. Deşi unii dintre ei au depăşit de mult virsta armatei. Este aici, în coloană, o părticică din acea manifestare incandescentă de solidaritate a întregii noastre obşti de douăzeci de milioane. Văd, pe retina ginduriu, chipuri de femei, de bărbaţi, de copii, chipuri ingindurate, solemne, văd mîini înguste de adolescenţi şi mîini vineţii de bătrini împachetind haine şi botoşei. Sorin Heiban (Continuare In pagaa) i ZIARUL „INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI organizează un FESTIVAL LITERAR-ARTISTIC ÎN FOLOSUL SINISTRAŢILOR DIN JUDEŢELE CALAMITATE Festivalul va avea loc marţi 26 mai, ora 20, în sala din bd. Schitu Măgureanu nr. 1 a Teatrului „Bulandra". Îşi vor da concursul scriitorii Eugen Barbu, Alexandru Andriţoiu, Adrian Beldeanu, artista poporului Ion Dacian, artista emerită Irina Răchiţeanu-Şirianu, actorul Ion Caramitru, cîntăreţele Margareta Pîslaru, Cleopatra Melidoneanu, Anda Călugăreanu, o formaţie orchestrală condusă de compozitorul Edmond Deda. Cu prilejul festivalului, Neagu Rădulescu va face caricaturi celor dornici din rîndul publicului, contravaloarea desenelor fiind, de asemenea, depusă în folosul populaţiei sinistrate. În cursul dimineţii de azi au mai anunţat că vor participa la realizarea programului corul „MADRIGAL* al Conservatorului „Ciprian Porumbescu , condus de artistul emerit Marin Constantin, scriitorul Traian Iancu, artistul emerit Gică Petrescu, actorul Valentin Plătăreanu, soliştii de muzică populară Marioara Tănase şi Petre Săbădeanu, împreună cu taraful dirijat de Paraschiv Oprea, cîntăreţul Sergiu Cioiu, cu formaţia sa, formaţia vocal-instrumentală „OLIMPIC ’64" condusă de Dimitrie Inglessis, care va prezenta unrecital muzical-poetic. Regia spectacolului va fi asigurată de Bitu Fălticineanu. Biletele se pot cumpăra la casa Teatrului „Bulandra , telefon 14 60 60. • Milne, ora 20. In Rotonda Ateneului are loc spectacolul cu opera „Didof» EneasM de Purcell, sub conducerea diri-jorului Dumitru Pop. Işi vor da concursul corul studioului şi orchestra »Cameratta“ ale Conservatorului -Ciprbin Porumbescu“, un grup de elevi al şcolii de coregrafie şi studenți al Conservatorului. fratinaiiii • CIRCULAŢIA PE ŞOSEAUA BUCUREŞTI - PLOIEŞTI Serviciul circulaţiei din I.M.M.B. anunţă că — incepind de astăzi ora 14, şi pină luni 25 mai a.c., ora 7 — este permisă circulaţia vehiculelor pe DN 1 (Bucureşti—Ploieşti prin Otopeni). Se recomandă respectarea riguroasă a indicatoarelor şi conducerea cu maximum de atenţie a vehiculelor în zona şantierului, spre a fi evitate accidentele. Un microorganism terestru a supravieţuit pe Lună timp de doi ani şi jumătate N.A.S.A. a făcut cunoscut că un microorganism terestru a supravieţuit timp de peste doi ani şi jumătate pe Lună, în epava sondei lunare „Surveyor-3“. Sonda a aselenizat la mijlociu anului 1967 în zona „Oceanului Furtunilor“ iar unele părţi ale ei au fost readuse pe Pămint în noiembrie 1969 de echipajul navei spaţiale „Apollo- 12“. Bacteria despre care este vorba, pe numele său ştiinţific un „streptococcus mitis“, în general inofensivă pentru om, a îndurat cu... stol, (Continuare in pag. a 6-a)