Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)

1970-05-23 / nr. 5209

r­ó­l 1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI Al P.CR. SI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCURESTI Anul XVIII­­ Nr. 5209 |­6 PAGINI 30 BANI | Slmbătă 23 mai 1970 Mai presus de urgie, mai presus de durere SlNTEM AICI ŞI ACOLO CU TOATĂ FIINŢA NOASTRĂ D­e zece zile nu mai întoarcem filele ca­lendarului. Ascultăm la radio şi citim în ziare cutremurătoarele veşti. Cum­plita­ dezlănţuire a naturii şi supraomeneas­ca bătălie a oamenilor sunt laolaltă sub ochii noştri, în dreptunghiul televizorului. Şi nu mai spunem azi e luni... sau mărfi... sau miercuri... Zicem : a căzut Braniştea... a căzut Sighişoara... a căzut Satu-Mare... Durerea se înfige — cange ascuţită — în inimă. Şi tot de zece zile, suprema dîrzenie ne-a împins la posturi. Suntem­ tofi , de la mic la mare , aici şi acolo. Răspundem ca un sin­gur om la chemarea partidului. Refuzăm timpul măsurat cu ziua, cu ora. Fiecare mi­nut e covîrşitor. Alcătuim cu tofii un singur trup cu o unică voinţă , totul pentru ca via­ţa să-şi reia grabnic cursul ei normal. În aceste zile, faptele şi gîndurile fiecăruia din­tre noi nu ne mai aparţin ; sunt ale ţării. „Este ora exemplara a faptelor“ — subliniază tov. DUMITRU POPA, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. — Ştim bine: nu vom uita multă­ vreme aceste zile cînd asu­pra ţării s-a abătut cumplita dez­lănţuire a furiei naturii. Dar există ceva mai presus decit durerea care ne încearcă acum : hotărîrea de a lupta din toate puterile pentru ca viaţa să reintre pe făgaşul său normal. Şi în aceste clipe de apri­gă încleştare cu adversitatea, sîn­­tem una cu ţara. --- vUia et? A UkCcta rtvCiAUUl H'KBM.- -claritate în actele de viaţa cotidian­­ă ale bucureştenilor ? — La chemarea partidului, mun­citorimea, cea dinţii, a răspuns în­sufleţită de un înalt patriotism. Cine a străbătut în aceste zile ha­lele uzinelor, şantierele, a putut constata activitatea cu totul şi cu totul deosebită, eforturi deseori ex­cepţionale în producţie, materiali­zate în realizări remarcabile. Exis­tă, pe de o parte, nenumărate ac­ţiuni (if* fluMtura şi echipe de specialişti. Există, pe de altă parte, şi hotărîrea unani­mă, aplicată consecvent, de a se spori masiv producţia, în vederea recuperării grabnice a pagubelor provocate de inundaţii. Angaja­mentele privind suplimentarea pro­ducţiei globale sunt prezente aprea­­fără excepţie. întreprinderile pe din sectorul 4, de pildă, vor rea­liza peste angajamentul iniţial un volum al producţiei globale în va­loare de 36 477 000 lei ; cele din sectorul 8, un spor al producţiei globale în valoare de 37 884 000 lei. Sunt numai cîteva exemple care ilustrează decizia fermă a colecti­velor de muncă din industria bucu­­reşteană de a contribui cu toate forţele la redresarea, în cel mai scurt timp, a economiei ţării.­­ In cronica de uzină a acestor zile se înregistrează frecvent ini­ţific. -..-, -----------­muncitori se oferă să lucreze două pina la cinci zile din concediul lor de odihnă. în întreprinderile textile se lucrează în schimburi prelungite pentru recondiţionarea unor însemnate cantităţi de pro­duse sosite de la întreprinderile (Continuare în pag. a 3-a) I a I t­­­a­l APROPO DE.01 ! I 1­1­E­I­ I 1 Permanenţe I VIRGIL BRĂDAŢEANU Cu alte cuvinte, apropo de cele ce se verifică in marile încercări de totdeauna, se zămislesc şi funcţionează în cotidian; de­ eroismul marilor fapte şi de cel al fiecărei cli­pe ; de capacitatea de jertfă şi de durata tenacităţii; de ceea ce i-a făcut pe oamenii acestor locuri să biruie în­cercările, să uimească in lup­tă, să-şi apere ţara şi via­ţa, să înalţe prin munca lor bu­nuri şi frumuseţi, să crească flori acolo unde a fost cenuşa. Rareori, ca in aceste zile şi ca in cele ce vor veni, s-au înfruntat dezlănţuiri şi per­manenţe, cu amploare cosmică şi semnificaţii perene, in în­cleştare, s-au manifestat de o parte şi de alta formidabile energii, ale naturii cu pro­porţii de cataclism, ale oame­nilor cu dimensiuni de uriaş, intr-un act eroic colectiv. Na­tura şi-a permis un moment de demenţă, omenirea şi-a impus unul de supremă lu­ciditate transformîndu-l un proces ; apele au arătat o rară perfidie în a pregăti pră­­vălirea sălbaticului puhoi; oa­menii, o splendidă capacitate de înfruntare şi depăşire. De o parte şi de cealaltă — ex­cepţionalul, manifestare ieşită din comun, a­colo unde pasto­rals pirate au devenit puhoaie mugitoare, aducătoare de moarte și distrugere; acolo unde semenul de ieri, om ca pag. a I-a) I Continuare in I I I­ ­ I a a a a a Pentru şantierele reconstrucţiei In aceste zile de maximă încor­dare, febrile alături de Întreaga popu­laţie a Capitalei, puternicul detaşa­ment al constructorilor bucureşteni işi concentrează toate eforturile pentru a veni in ajutorul zonelor atinse de fu­ria apelor. La nivelul fiecărui loc de muncă, pe şantiere ca şi in unităţile producătoare de materiale de construc­ţii, deviza orelor de producţie este u­­nică : „să facem tot ce depinde de noi pentru a sprijini reconstrucţia !“ ...Reconstrucţia. Totul, pentru ca o­­raşele şi satele să-şi redobindească Chipul dinainte, pentru ca pretu­tindeni să se reaprindă scinteia vita­lă a producţiei. Totul, pentru ca mii şi mii de familii astăzi in suferinţă să-şi regăsească cit mai curind bucu­ria căminului pierdut. Oamenii chibzuiesc cu Încordare. Minutele sunt de neprecupeţit, trebuie ciştigat timp, mult timp. Şi Iniţiati­vele se succed intr-un flux continuu, emoţionant. Pină la sfîrşitul anului In cele 17 unităţi ale întreprinderii de materiale de construcţii „7 Noiembrie“ vor fi produse. PESTE PLAN. 1* MILIOANE DE CĂRĂMIZI. IN FIE­CARE DUMINICA, PERSONALUL TEH­NICO-ADMINISTRATIV ISI VA CON­TINUA ACTIVITATEA, DE DATA A­­CEASTA IN FAŢA CUPTOARELOR DOGORITOARE, PRESTÎND 45 000 DE ORE MUNCA PATRIOTICA. Pe şantiere, aceeaşi înaltă tensiune, aceleaşi comandamente majore ale res­ponsabilităţii. Din economii peste plan, constructorii bucureşteni vor pune la dispoziţia zonelor calamitate 1 460 m.p. de tîmplărie (uşi şi ferestre), 805 tone ciment, 204 m.c. cherestea, 30 000 me­tri conductori electrici, 21 m.c. balast, 4030 m.p. geamuri, 11 750 kg cuie, 41 500 m.p. carton asfaltat. Cu generozitate, intr-un impresio­nant front al solidarităţii, oamenii participă prin donaţii la fondul pen­tru ajutorarea sinistraţilor. Pină a­­cum, contribuţia salariaţilor din sec­torul construcţii se cifrează la 8 100 000 lei. Colectivul şantierului 4 al I.C.M. nr. 1 s-a angajat să lucreze pină la sfîrşitul anului, suplimentar, fiecare duminică. ...Totul pentru şantierele reconstruc­ţiei l­a deviza constructorilor bucu­reşteni capătă, cotidian, noi şi emo­ţionante materializări. Florin Rădulescu - Botică Mesajul de solidaritate al C.A.P.-urilor din jurul Capitalei Citeva dovezi de impresionant umanism din unele unităţi agrico­le din comunele suburbane ale Ca­pitalei : întreprinderea intercooperatistă spre Bucureşti. Colectivul acestei unităţi livrează zonelor sinistrate 6 000 kg roşii şi 1 000 kg castraveţi. C.A.P. Popeşti-Leordeni. Coopera­torii au hotărît să contribuie la ajutorarea locuitorilor din judeţele calamitate cu 5 000 kg porumb boa­be şi 10 bovine. C.A.P. Jilava. 3 000 kg porumb boabe şi 400 kg carne (echivalent in animale vii). (Continuare in pag. a 3-a) — întregul colectiv a decis, pină la sfîrşitul anului, o producţie marfă peste plan în valoare de 3 milioane lei — declară secre­tarul comitetului de partid de la Uzinele­­ „Timpuri noi“, Pavel Pătru. Aceasta înseamna mai multe motoare, mai multe com­­presoare, electrocompresoare şi piese de schimb. O parte dintre ele vor lua drumul întreprinde­rilor din zonele calamitate. • Cum veţi Îndeplini aceste angajamente 1 — Ne bizuim pe puterile noas­tre înzecite. Vor contribui toţi muncitorii, vor contribui cadrele tehnice care au cerut ca In timpul liber să lucreze In secţii, la maşini. Numeroşi pensionari sau muncitori in pragul pensio­nării s-au oferit ca pină la sfirşitul anului să lucreze in uzină cite două zile pe săptă­­mină, contravaloarea muncii lor urmînd să fie dată pentru fon­dul de ajutorare. • Ce alte forme de manifes­tare a solidarităţii puteţi men­ţiona ? — Cinci muncitori din atelie­rul de turnare a cuzineţilor — Gh. Niculescu, M. Ionescu-Bă­­descu, Elena Marinescu, Gheor­­ghiţa Ştefănescu, Gh. Vasilescu — trebuia să primească un premiu de 60 000 lei pentru o importantă îmbunătăţire a pro­cesului tehnologic. Au cedat în­treaga sumă pentru ajutorare. E numai un exemplu din mulţi­mea celor care s-ar putea da. • Realizări de ultimă oră ? — Am şi trimis urgent în zo­nele calamitate două motocom­­presoare. Accelerăm montarea şi In foarte scurt timp încă un lot de motoare şi motocompresoare solicitate expres, realizate peste plan, va fi gata pentru expedie­rea la destinaţie. Uzina „Timpuri Noi" : munca a căpătat noi dimensiuni, acelea ale abnegaţiei, ale activităţii fără preget pentru recuperarea daunelor provocate economiei naţionale de furia apelor. Se­ lucrează in schimburi prelungite, se chibzuiește fiecare oră, fiecare minut. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ZONE SINISTRATE ŞI AMENINŢATE DE INUNDAŢII DIN JUDEŢELE BRĂILA ŞI GALAŢI Nu a trecut decît o săptămînâ de la primele veşti despre inunda­ţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asu­pra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, for­ţele oarbe ale naturii se abat asu­pra altor şi altor zone geografice afectîrnd sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsă­rit a ţării. In vreme ce în loca­lităţile greu lovite de furia revăr-Alba Iulia, Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simţ pa­triotic chemării partidului, vibran­tului apel al Biroului Executiv al Cons­iului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru re­aducerea vieţii, a activităţii e­­conomice şi sociale pe făga­şul normal, alte localităţi şi întin­calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului, stră­bătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, pri­virea distinge largi suprafeţe culti­vate, acoperite — continuu sau in­termitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pî­­raie, apa provenită din­­marile ploi din ultimele zile, băltește pe ogoa­re, în grădini, in sate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine fluviul, apare în toată imensitatea sa. Se văd apele um­flate pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se în­dreaptă spre est, de-a lurigul bra­ţului Măcin, pină în apropierea ora­şului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolbu­rate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd în portul Brăila În cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu însoţit de tovarăşii Emil Bodnăraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care, în aceste zile, au loc mari acţiuni de prevenire şi com­­batere a inundaţiilor. Buletin rutier, şi de meteo-hidrologic, feroviar, poştal telecomunicaţii După cum ne comunică DE METEOROLOGIE ŞI HIDROLOGIE, In ultimele 24 de ore. In cfa..”î.al„ parte a regiunilor din vestul ţării aceJj tinuat să plouă, iar Inceplnd d*i­ezl eu mlneată ploile s-au extins şl către estul in sud-esml ţării. Cantităţi mai Însemna­t de precipitaţii au căzut In unele judeţe din Transilvania şi Crişana. Temperatura maximă a depăşit 20 de grade In cea mai mare parte a ţării, iar minimele nu au coborit sub 8 grade (numai izolat in Podişul Transilvaniei »-au înregistrat 3 grade). Pentru următoarele 2 zile, se prevede că vremea va fi rece In cea mai mare parte a ţării. Cerul va deveni va­riabil, cu înseminări mai persistente In partea de vest şi nord-vest a ţării. Ploile vor deveni izolate şi vor cădea mai mult sub formă de averse, fiind mai frecvente, la începutul Intervalului, în Dobrogea, Bărăgan şi sudul Moldovei. VIntul — ala, pină la potrivit — va predomina din nord-vest. Temperatura maximă — pina la 20—23 grade Iar minimele — Intre 4—12 grade. In Bucureşti vremea se ră­ceşte, cerul va fi variabil, mai mult no­ro­, la Început, apoi se vor Înregistra însem­nări mai persistente. In prima parte Continuare in pag. 5-a) Coloana dupâ coloana La ora cînd ziarul va ieşi din teascul rotativelor, misiunea lor va fi fost încheiată. Spun­e misiunei , folosind anume un termen îndeobşte ostăşesc. Vindea această lungă coloană de camioane ce se întinde de la Arcul de Triumf pînă dincolo de Casa Scinteu pare un mecanism acţionat de o disciplina tipic mili­tară Deşi oamenii de la volan şi însoţitorii sunt civili. Deşi­ unii dintre ei au depăşit de mult virsta armatei. Este aici, în coloană, o părticică din acea manifestare incandescentă de solidaritate a întregii noastre obşti de douăzeci de milioane. Văd, pe retina ginduriu, chipuri de femei, de bărbaţi, de copii, chipuri ingin­­durate, solemne, văd mîini înguste de adolescenţi şi mîini vineţii de bătrini împachetind haine şi botoşei. Sorin Heiban (Continuare In pag­­a­­­a) i ZIARUL „INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI organizează un FESTIVAL LITERAR-ARTISTIC ÎN FOLOSUL SINISTRAŢILOR DIN JUDEŢELE CALAMITATE Festivalul va avea loc marţi 26 mai, ora 20, în sala din bd. Schitu Măgureanu nr. 1 a Teatrului „Bulandra". Îşi vor da concursul scriitorii Eugen Barbu, Alexandru Andriţoiu, Adrian Beldeanu, artista poporului Ion Dacian, artista emerită Irina Răchiţeanu-Şirianu, actorul Ion Caramitru, cîntăreţele Margareta Pîslaru, Cleopatra Melidoneanu, Anda Călugăreanu, o formaţie orchestrală condusă de compozitorul Edmond Deda. Cu prilejul festivalului, Neagu Rădulescu va face cari­caturi celor dornici din rîndul publicului, contravaloarea desenelor fiind, de asemenea, depusă în folosul populaţiei sinistrate. În cursul dimineţii de azi au mai anunţat că vor participa la realizarea pro­gramului corul „MADRIGAL* al Conservatorului „Ciprian Porumbescu , condus de artistul emerit Marin Constantin, scriitorul Traian Iancu, ar­tistul emerit Gică Petrescu, actorul Valentin Plătăreanu, soliştii de muzică populară Marioara Tănase şi Petre Săbădeanu, împreună cu taraful dirijat de Paraschiv Oprea, cîntăreţul Sergiu Cioiu, cu forma­ţia sa, formaţia vocal-instrumentală „OLIMPIC ’64" condusă de Di­­mitrie Inglessis, care va prezenta­ un­­recital muzical-poetic. Regia spectacolului va fi asigurată de Bitu Fălticineanu. Biletele se pot cumpăra la casa Teatrului „Bulandra , telefon 14 60 60. • Milne, ora 20. In Rotonda Ateneului are loc spectacolul cu opera „Dido­f» EneasM de Purcell, sub conducerea diri-jorului Dumitru Pop. Işi vor da con­­cursul corul studioului şi orchestra »Ca­­meratta“ ale Conservatorului -Ciprbin Porumbescu“, un grup de elevi al şcolii de coregrafie şi studenți al Conservato­rului. f­ratin­a­iiii • CIRCULAŢIA PE ŞOSEAUA BUCUREŞTI - PLOIEŞTI Serviciul circulaţiei din I.M.M.B. anunţă că — incepind de astăzi ora 14, şi pină luni 25 mai a.c., ora 7 — este permisă circulaţia vehicule­lor pe DN 1 (Bucureşti—Ploieşti prin Otopeni). Se recomandă res­pectarea riguroasă a indicatoarelor şi conducerea cu maximum de a­­tenţie a vehiculelor în zona şan­tierului, spre a fi evitate acciden­tele. Un microorganism terestru a supravieţuit pe Lună timp de doi ani şi jumătate N.A.S.A. a făcut cunoscut că un microorganism terestru a supra­vieţuit timp de peste doi ani şi jumătate pe Lună, în epava son­dei lunare „Surveyor-3“. Sonda a aselenizat la mijlociu anului 1967 în zona „Oceanului Furtunilor“ iar unele părţi ale ei au fost readuse pe Pămint în noiembrie 1969 de echipajul navei spaţiale „Apollo- 12“. Bacteria despre care este vorba, pe numele său ştiinţific un „strep­tococcus mitis“, în general inofen­sivă pentru om, a îndurat cu... stol­, (Continuare in pag. a 6-a)

Next