Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)

1970-05-28 / nr. 5213

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA » INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI ......... miMIBIIIIH I 'Ilii l­ IU­IIH IU IIIIIWIIIPIUIUIIIIHII mniimil IUI ' I I UBI ||M| iii 'm—II—m Anul XVIII-Nr. 5213 | 4 PAGINI 30 BANI | Joi 28 mai 1970 | Ajutorul cel mai eficient zonelor greu încercate: MUNCA INTENSA, PRODUCŢII SUPLIMENTARE CÎT MAI MARI SI DE BUNA CALITATE! Amplă mobilizare a forţelor, maximă responsabilitate pentru îndeplinirea angajamentelor • TELEGRAME ADRESATE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, DE CĂTRE COMITETELE DE PARTID ŞI CONSILIILE POPU­­LARE ALE SECTOARELOR CAPITALEI. La chemarea partidului, toţi oamenii muncii din patria noastră — în frunte cu comuniştii — şi-au înzecit eforturile pentru refacerea grabnică a econo­miei naţionale, pentru sprijinirea zonelor sinistrate. Spiritul de solidaritate şi de abnegaţie, dovedit in lupta împotriva stihiilor şi în munca de refacere a economiei, constituie chezăşia indubitabilă a învin­gerii actualelor greutăţi, a viitorului înfieritor al patriei. In această amplă mobilizare a forţelor, dovedind maximă responsabilitate, intreaga populaţie a Capi­talei işi aduce contribuţia nemijlocită, inţelegind că in primul rînd a munci mai bine, a produce mai mult este cea mai eficientă modalitate de ajutorare a zone­lor calamitate. La fiecare loc de muncă, noi iniţiative scot la iveală posibilităţi multiple de suplimentare a producţiei; în fiecare cartier, în fiecare casă, se nasc spontan multiple forme de întrajutorare a zonelor lovite de calamitate. Mii şi mii de fapte — înmănun­cheate în acelaşi larg front al eforturilor comune. Telegramele adresate Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către comitetele de partid şi consiliile populare ale sectoarelor Capitalei exprimă această unanimă voinţă a oamenilor muncii din Bucureşti. n aceste zile, cînd asupra majo­rităţii judeţelor patriei s-au abă­tut grave calamităţi naturale — se spune în telegrama Comitetu­lui de partid al sectorului 3 şi a Consi­liului popular — comuniştii, toţi oame­nii muncii din sector îşi îndreaptă gîndurile pline de dragoste şi recunoş­tinţă către conducerea partidului, către dumneavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru grija pe care o acordaţi organizării marii bătălii (Continuare In pag. a 2-a) ! ...Un nou lot de utilaje execu­tate la uzinele „Timpuri noi" va porni în zilele următoare spre beneficiari. Incandescenţa solidarităţii umane... ! Ar fi fost, la Satu -Mare, anotim­pul delicatelor emoţii , în clasele cu risipă de flori şi cununile de stejar s-ar fi încheiat ultima oră. In curtea şcolii, absolvenţii ar fi predat cheia celor din a unsprezecea. Tremurata serenadă — „S-au scuturat toţi tran­dafirii...“' — ar fi trezit lumea liniş­titului oraş. Banchetul de adio ar fi fost stropit cu vin şi lacrimi ce pe­­cetluiau jurămintele amiciţiei. Iar cînd s-ar fi deschis vălurile purpurii ale dimineţii, nu corpore, dar pentru intîia oară fără profesori, palizi de temerarul nesomn şi de spaima in­­singuratei lor libertăţi, s-ar fi dus la podul Someşului şi, de pe el, ar fi presărat pe linele ape multicolore petale — melancolice întrebări arun­cate anilor ce-i aşteaptă... Din toate acestea, a rămas mitul ce a scorojit albastrele uniforme. Şi cîteva file de caiet şi de carte ce nu mai pot fi păstrate amintire, şi umbra locului din ştiutul colţ al TEOFIL BUŞECAN (Continuare in pag. a 4-a) 1 ^3PROPO DEI I Mîine ! DUMITRU SOLOMON O imagine imi stăruie memorie. Nu ştiu dacă văzut-o pe peliculă sau descoperit-o in vreunul u­­am om din reportajele despre apele uci­gaşe care au tulburat crunt existenţa oamenilor (am văzut şi citit in aceste aprige zile atitea lucruri triste, nemaipo­menite, incit privirile ne sînt arse de febra neliniştii şi în­cordării, de durerea fraţilor şi părinţilor noştri loviţi de ca­taclism). Imaginea care-mi stă­ruie în memorie este aceea a unei mulţimi mari de oameni — soldaţi, muncitori, ţărani, tineri, bătrîni şi femei — lu­­crind la repararea unui drum sau poate la consolidarea ţi­nut dig, unii cu lopeţi şi caz­male, alţii pur şi simplu cu miinile. ^^^(Continuare fn pag. a 2-a) g I i Semnificafia gestului anonim Cum să vă spun ! — zicea cineva. Am fost In zonele sinistrate şi am văzut că s-au Intimplat şi se Intlmplă acolo nişte lucruri aşa de neobişnuite, Incit mintea refuză aproape să le ac­cepte. Dar nu despre asta vreau să vă vor­besc. Nu despre invaziile nimicitoare de ape , nu despre urmările lor — cel mai adesea cumplite. Poate le-aţi vă­zut, poate aţi citit, poate aţi auzit. Eu, lăsind la o parte faptul că rare­ori noi am trăit ceasuri ale unor astfel de întimplări, vreau să vă spun alt­ceva : că trăim la scara unui întreg popor ceasuri ale unor gesturi mari. Ale unei Incandescențe de umanitate Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a 2-a) IA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI Situaţia pe râuri, comunicată de Comisia centrală de apărare împotriva inun­daţiilor : nivelurile pe riurile din Maramureş, din bazinele Someş, Crişuri, Jiu, Argeş, Ialomiţa se află în scădere, situindu-se sub cotele de inundaţii. • Apele Mureşului, pe sectorul superior iPână la Alba Iulia, au nivelurile In scădere şi sub cotele de Inundaţie. In zona Alba Iulia-Brănişea apele scad uşor dar se menţin cu circa 40 cm peste cota de Inundaţii. Ca urmare a viiturii, pro­venite de pe Timove, care a trecut ieri pe la Alba Iulia, nivelurile Mureşului sunt In creştere uşoară (20 cm) ; valori mai mari se Înregistrează la Săvirşin 150 cm, Radna 97 cm şi Arad 7 cm peste cotele de inundaţie. In cursul zilei de azi viitura se va face simţită in zona aval de Săvirşin, determinînd Insă creşteri uşoare (10— 20 cm). • Pe Tirnava Mare nivelurile apei scad substanţial pe Întreg cursul găsin­­du-se sub cota de inundaţii la Mediaş­ şi cu 30 cm peste cotă la Mihalţ. • Pe rlul Olt, în sectorul superior, plnă In amonte de Feldioara, nivelurile slnt In scădere şl sub cota de inundaţii. Intre Feldioara şl Făgăraş nivelurile scad dar se menţin cu 80 cm peste cota de inundaţie. La Făgăraş nivelurile sunt In uşoară creştere, fiind cu 93 cm peste cota de inundaţie. Pe sectorul Sebeş Olt — Stoeneşti nivelurile scad uşor dar se menţin peste cota de Inundaţie cu 53 cm la Rîmnicu Vîlcea, 41 cm la Slatina şi 46 cm la Stoeneşti. In sectorul Izbiceni — văr­sare nivelurile Oltului cresc uşor situîndu­-se cu 25 cm peste cota de inundaţie. Ele vor atinge valori maxime în cursul zilei de azi, cu circa 40 cm peste cota de Inundaţie. • Nivelurile apelor Siretului scad pe întregul curs, menţinîndu-se peste cota de inundaţie la Lungoci cu 135 cm şi la Şendreni cu 102 cm. Rlul Birlad, deşi în scădere, are nivelurile peste cota de inundaţie la Vaslui cu 25 cm, iar la Tecuci cu 11 cm. (Continuare in pag. a 4-a) VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in judeţele Neamţ şi Bacău După ce au fost vizitate judeţele Botoşani şi Suceava, elicopter­ul survolează meleagurile judeţului Neamţ. Ţinutul de la poalele Ceahlăului oferă ochiului priveliş­tea impresionantă a aşezărilor ce şi-au schimbat structural înfăţi­şarea in anii noştri, a unor obiec­tive economice importante, ridicate în anii socialismului. Aşa cum arăta tovarăşul Ştefan Boboş, prim-secretar al Comitetu­Pretutindeni, în fabrici şi uzine, în unităţile agricole, în oraşele şi satele vizitate, secreta­­rul general al partidului nostru, ceilalţi condu­cători de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de întreaga populaţie cu dragoste şi căldură, cu un vibrant entuziasm, a ţării. Activitatea desfăşurată în această perioadă, transfuzia de e­­nergii umane şi materiale, rod al grijii partidului pentru noile ju­deţe, au demonstrat şi demonstrea­ză cit de binevenită, cit de judi­cioasă, a fost această importantă decizie, care a schimbat structurile social-economice pe teritoriul între­gii noastre ţări, a dat noi domen­iul judeţean de partid. Neamţul a beneficiat în ultimii trei ani de un volum de investiţii de peste 2 mi­liarde de lei. Noul peisaj in­dustrial, dezvoltarea intensivă şi multilaterală, a agriculturii, am­ploarea construcţiilor social-cul­­turale, perspectivele care se des­chid în viitorul cincinal atestă, o­­dată în plus, justeţea hotărîrii partidului şi statului privind reor­ganizarea teritorial-administrativă (Continuare in pag. a 4-a) La platforma în cursul zilei de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bod­­naraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilinei, şi-a continuat călă­toria operativă de lucru în Moldova, în jude­ţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău. industrială Săvineşti LA CE COMENZI LUCRAŢI ASTĂZI PENTRU JUDEŢELE CALAMITATE? NICOLAE FLOREA, SECRETARUL COMITE­TULUI DE PARTID AL ÎNTREPRINDERII „ELEC­­TROAPARATAJ“: Depunem eforturi deosebite pen­tru executarea aparatajului electric de joasă ten­siune — de 10 şi 25 amperi — destinat „Electromu­­reşului" : butoane de comandă, întrerupătoare con­­tactori pacheţi, întrerupătoare automate de 1000 ami­­peri. Este un ultim lot dintr-o comandă de 500 000 lei, pe care întreprinderea noastră s-a angajat s-o li­vreze acestei întreprinderi. GHEORGHE OPREA, INGINER ŞEF AL UZINEI DE REPARAŢII AUTO OBOR . Ieri, secţia de agregate a uzinei noastre a terminat pentru Baia Mare repararea a zece motoare SR-211. Mîine vor fi gata alte zece pentru aceeaşi localitate. Am răspuns prompt cererii unităţilor din această zonă greu lovită, efectuind nu numai patru zile comanda primită. N. POPA, SECRETARUL COMITETULUI DE PARTID — FMNUAR : In secţia de montaj a fabricii se află in fază avansată de execuţie un strung caru­sel 1250, două maşini de alezat şi frezat orizontal. Ne străduim ca beneficiarii lor — uzina „Autome­­canica" — Mediaş şi Jumio" — Satu Mare — să primească utilajele respective cu un avans de 30—60 zile. ING. GH. ANCUŢA, DIRECTORUL ÎNTREPRIN­DERII DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII „GRA­NITUL“ : Am terminat 1000 mp. de dale mozai­­cate și canelate pentru pardoseli și trotuare, 1500 m.l. borduri, 1000 mp. fibro-buton, 500 dale hexagonale pentru drumuri, 300 buc. tuburi de beton pentru ca­nalizări, 3 mc. cherestea şi 100 kg cuie diferite, care urmează să fie livrate zonelor inundate. ING. CONSTANTIN CONSTANTINESCU, DIREC­TOR TEHNIC AL F.C.M.E. : Din volumul de produc­ţie pe care fabrică noastră l-a preluat să-l execute (Continuare in pag. a 2-a) poştal Buletin meteo rutier, feroviar, si de telecomunicaţii In ultimele 24 de ore vremea s-a Încălzit în toate regiunile ţării, a fost frumoasă, cu însem­nări persistente în Cîmpia Du­­­­nării, Dobrogea şi sudul Moldovei. In celelalte re­giuni geografice Şi în zona de munte s-au semnalat averse de ploaie şi frec­vente descărcări electrice. Cantitatea de apă căzută : pînâ la 16 litri/mp la Si­ghişoara, 8 litri la Turda şl In nordul Moldovei şi plnă la 16 litri la Timişoa­ra. Temperatura maximă a crescut plnă la 20—23 grade In zona de cîmpie şl Intre 16—20 de grade in rest. Minimele au coborît până la 7 grade la Curtea de Argeş şi 14 grade la Sulina. Timpul probabil pentru zilele de 29 şi 30 mai­­ După o oarecare instabili­tate atmosferică manifes­tată prin averse izolate de ploaie şi descărcări elec­trice,vremea va fi în ge­neral frumoasă­­Tempera­tura aerului va urca plnă la 26—27 grade l­» zona de cîmpie, iar In res­t\In jur de 20 de grade. Mibimele vor varia Intre 6 şi \ 16 grade. • De la Direcţia gene­rală a drumurilor sintem­ informaţi că au fost redate circulaţiei următoarele sec­toare de drumuri : DN 2 C Tăbărăşti — Pogoanele — Slobozia, DN 2 F Bacău — Vaslui, DN 14 Mediaş — Sighişoara, DN 22 Mâcin — Isaccea, DN 24 Tecuci — Bârlad, DN 14 B Teiuş — Blaj. Continuă să fie Întreruptă circulaţia pe drumurile DN 2 B Brăila — Şendreni, DN 5 C Giur­giu - zimnicea (se circulă pe rută ocolitoare) DN 7 Călimăneşti — Râul Vadu­lui, DN 13 Măieruş — Ru­pea, DN 17 B Vatra Dornei — Poiana Teiului, DN 24 A Murgeni — Fălciu, DN 25 Tecuci — Şendreni (se circulă pe rută ocolitoare), DN 26 Vlădeşti — Oancea, DN 84 Corabia — Turnu Măgurele (se circulă pe rută ocolitoare). Sectoare de drumuri pe care este admisă numai circulaţia autovehiculelor ce nu depăşesc greutatea totală de 10 tone: DN 2 A Actualităţi comerciale „Luna incalţamintei de vară“ Organizată la sfîrşitul primăverii, „Luna Încălţămintei de vară*4 îşi pro­pune să-i informeze pe cumpărători despre varietatea modelelor existente. La magazinele de specialitate se organizează expoziţii de prezentare şi desfacere, vitrine cu ultimele creaţii ale întreprin­derilor. In actualul sezon, „Luna încăl­ţămintei de vară** se va desfăşura pînâ la jumătatea lunii iunie. Magazinul 1,Sezonul 41 Intr-un local cu o suprafaţă de circa 90 mp, aflat pe str. Băcani nr. 3, OCL „Confecţia** a amenajat şi deschis un magazin denumit „Sezoniu**. N­oua uni­tate comercială va pune la dispoziția cumpărătorilor anumite categorii de ar­ticole vestimentare care au in fiecare (Continuat« fn pag. a S-a) Intrebâm: 0 Acțiune de vaccinare a studenților In Capitală. In perioada 19 mai — 20 iunie, se va desfăşura o amplă ac­ţiune de vaccinare a studenţilor (circa 40 000 de tineri), contra febrei tifoide. Administrarea vaccinului va fi efectuata de către personalul medico-sanitar al Spitalului unificat de studenţi. Mîine, la ora 18, va avea loc In aula Bibliotecii centrale universitare din str. Oneşti nr. 1, conferinţa Cercului de re­ferate şi comunicări al bibliotecarilor Şi documentariştilor din Bucureşti, In care se va discuta despre „Documente inedite in colecţiile Bibliotecii Academiei" şi „Despre sistemul naţional de infor­mare şi documentare". . V Ce lucrări edilitare se efectuează în Piaţa Romană? NE RĂSPUNDE ing. PETRE DĂIESCU, directorul Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi a Consiliului popular al munici­piului Bucureşti. — Lucrările In curs de execuţia in Piaţa Romană fac parte integrantă din acţiunea de modernizare a bd. Ana Ipătescu. Vechiul sistem rutier de aici nu mai corespundea traficului intens (Continuare in pag. a 3-a) • Perioada de interdicţie generală a pescuitului industrial şi sportiv în Deltă, lunca Dunării, în şenalul şi braţele fluviului, precum şi în lacurile litorale se prelungeşte pînă la 14 iunie inclusiv. Intr-un termen record de trei ani nu­mai, Adrian Beldeanu a reuşit să scoată trei volume de versuri, să se afle la a treia expoziţie de pictu­ră şi să depună pe masa editorului încă două proze, nu­mite poate, pe nedrept, romane. Febrili­tatea în artă nu dă totdeauna cele mai bune rezultate, dar privindu-i tablourile te întrebi ce şcoală subtilă de uleiuri a urmat acest tinăr avocat care reuşeşte sub imperiul nu ştiu cărei porniri ata­vice să deseneze cu penelul fiori în ge­nul lui Matisse şi nişte Măşti ciudate in maniera Picasso, deşi bănuiesc că In afara unor reproduceri nu a avut ocazia să cunoască în original opera acestor mari artişti. Să fie vorba de un imens mimetism, dacă ne gîndim şi la ultimele lui Sonete In care gheara lui Ion Barbu se simte cu desâvirşire ? Să fie o ciudată capacitate de adaptare ce va ucide mai tirziu originalitatea proprie a lui Beldeanu, dacă acesta nu va avea curajul să iasă de sub cine ştie ce manta tutelară ? Vom vedea, deocamdată, că rezultatele în toate domeniile sunt mai mult decit promiţătoare. în „Vitralii cu păsări" pana era ceva mai şovăitoare. Ici şi colo, imagini care abia ieşeau din anonimat : „Podul cu vertebre din săruri ” unde e scrisă destăinuirea ploilor alu­(Continuare In pag. a 2-a) Variaţiuni pentru speranţă EUGEN BARBU1 Sîngele alb... a Fluorcarbon în locul globulelor roşii • Cînd va fi depăşită faza de labo­rator ? • Un preparat ne­cesar „băncilor de organe" Sub un glob mare de sticlă aleargă mai mulţi cobai. Ani­male obişnuite de laborator Dar, de astă dată, experienţa la care au fost supuşi este cu totul neobişnuită. Aproape tot sîngele Ie-a fost extras din vene si in locul lui le-a fost injectat un lichid lăptos, pre­parat in retorte. Aşadar, sin­ge artificial... (Continuare In pag. a 4-a)

Next