Informatia Bucureştiului, iunie 1970 (Anul 18, nr. 5216-5241)

1970-06-01 / nr. 5216

Pl, în numeroase întreprinderi din capitală -ZI NORMALĂ DE LUCRU 50000000 cărămizi peste plan ! (Urmare din pag. 1) Dar, evident, și le-a păstrat și pe cele proprii, în pofida „concurentei" marii industrii, a materialelor de construcții, a „caselor" ridicate cu macaraua, modestul paralelipiped de lut ars nu a încetat să-şi facă dato­ria pe numeroase şantiere.­­ Şi iat-o, astăzi, în plina actuali­tate. E nevoie de cărămidă ! De cit mai multă cărămidă ! Pentru a şter­ge grabnic— urmările lăsate de cala­mităţi — pînă în cel mai îndepărtat cătun al ţării. Pentru a reclădi ziduri năruite, pentru a da din nou vieţii rosturile ei fireşti. E nevoie de cără­midă ! Acestui imperativ îi răspunde cu promptitudine şi Capitala. Ieri, du­minică, unităţile fabricii de cărămizi „7 Noiembrie" au lucrat ca într-o zi normală. Angajamentul Bucu­­reştiului : 50 000 000 de bucăţi peste prevederile planului anual se mate­rializează zi de zi. Alături de mun­citori ai întreprinderii, circa 1 100 bucureşteni de cu totul alte profesii — strungari, electricieni, funcţionari, de la „Electroaparataj", de la Fabrica de maşini unelte şi agregate București Sic­ — au lucrat duminică, voluntar, în cărămidării. De asemenea, au efectuat un schimb, în cadrul anga­jamentului de a presta o saptămînă de muncă efectivă la fabrica de Că­rămizi, activul salariat al Comitetu­lui municipal de partid, al comitete­lor de partid ale sectoarelor, al consiliilor populare, al U.T.C. — Niciodată, ca în aceste zile de muncă încordată, nu am obţinut a­­semenea ritmuri, ne spune directorul întreprinderii, Gheorgh­e Udrescu. As­tăzi (n.n. ieri) au fost realizate ■406.000 cărămizi crude, 480 090 că­rămizi aşezate în cuptoare pentru ardere , s-au extras 2 000 m­c. argilă. La nivelul întregii luni, producţia fabricii se ridică la 13 700 000 că­rămizi finite. . .Logic , e nevoie de cărămidă ! Şi la Uzina „Timpuri troi" ieri a fost o zi de muncă. In fotografie, un nou grup de motoare pe banda de montaj final Un sclaimb pitit obişnuit (Urmare din pag. 1) tuise o „trădare” : maşinile trecuseră sub comanda altor meseriaşi. „Tot aparatul tehnic — 540 de oameni — e prezent ,la lucru“, adaugă tovară­şul Dragomir. Fiecare a fost repar­tizat după pregătirea de bază, după aptitudini. Am dorit ca schimbul acesta să aibă ra­ndament, să nu ne aflăm doar în treabă. Am preconi­zat ca cele 4 000 ore de muncă pres­tate azi să aducă o valoare de 120 000 lei. (La sfîrşitul zilei, anga­jamentul se realizase n.n.). Produc­ţia de astăzi e suplimentară, fiindcă P­TMul pe luna îrn curs e îndeplinit. Mi­­ne, cînd muncitorii vor porni ma­­şinile, frontul de lucru e asigurat : prelucrarea, montajul, controlul pot merge din plic“. O zi a surprizelor ? De fel. E a unei munci responsabile, a unor iniţiative exemplare, de mare fru­­rtluseţe civică. Aşezaţi la strung sau îa presă, oamenii aceştia se consti­tuie intr-un schimb mai puţin obiş­nuit, dar nu neobişnuit pentru aceste zile. (Urmare din pag. 1) z,e,di. de milioane de oameni gin­­desc la ce a fost şi mai ales la ce va fi, adică se concen­trează asupra existenţei lor nor­male. Acest lucru trebuie reţinut şi însoţit mereu cu ceia ce au însemnat curajul, bărbăţia, cal­mul, solidaritatea, dragostea, iu ceasuri de cumpănă. M-am aflat la Arad In momen­tele cele mai dramatice, mi-a fost dat să văd o impresionantă desfăşurare de forţe umane, am înţeles ce înseamnă disciplina, nu in sensul restrins, convenţional, ci ca expresie a Urnei orinduiri Sociale, a raţiunii care însoţeşte toate actele noastre, a convingerii că individul nu e părăsit nici in împrejurări tragice. Dincolo de tumultul care poate inspaiminta, dincolo de răzvrătirea haotică a materiei, mi-a rămas din acele zile sentimentul comunicării, căl­dura omenească, singura in care cred, singura pe care nici un ca­taclism nu o poate stinge. Mă Întorc acum de prin părțile Iaşi- Ceea ce nu se pierde lor, am văzut la Chi­pe­reşti, pe malul tfijiei, un deal întreg pră­vălit peste casele oamenii«*. Ima­gine de apocalips, niciodată nu mi s-a părut mai hidos din jetul pămîntului şi mai dezolant stri­gătul mut al căsuţelor îngropate. Un bărbat şi o femeie stă­teau acolo în amurg lingă lu­­cruşoarele salvate. Durerea le suflase pe faţă ftcea spuză arăs­mie făcută din vint, din ploaie, din frig, din nesomn. Drumurile au fost şi ele răsturnate, podurile risipite, dar ei aşteptau, ştiau că va veni cineva, ştiau că li s-a dat loc de casă şi ei se vor duce acolo, că nu venise sfîrşitul, ci un alt Început. Chiar prezenţa acolo, în viscerele urîte ale pământului, a unor necunoscuţi cum eram noi însemna ceva pentru aceşti oameni care văzuseră multe la viaţă lor, însemn aici numele lii Dumitru Tru­ş, din satul Chipe­­reşti. ..comuna­­ Ţuţora, judeţul Iaşi. Poate că au şi ajuns la el ajutoarele, la el şi la ceilalţi nă­păstuiţi de acelaşi deal blestemat. Au­ văzut autoamfibii militare inotind prin viitori către satele înconjurate de apă, am văzut ca­mioane cu alimente şi haine go­­nind spre Rădu­­an­eni şi Comarna. Aleargă repede, aceşti mesageri, bat noroaiele şi apele, deschid drumuri noi peste cele îngropate, şterg lacrimile, mingîie obrajii copiilor, a.jută ca viaţă să .se reaşeze in «posturile ei fireşti. Este acum ceasul înseninării. Foarte aproape de acea oribilă căscătură a pămîntului, în pragul căsuței lui scăpată de prăpăd, cinta un copil, la Chiperești, pe malul Jijiei. fi întregul nostru efort creator pentru depăşirea sarcinilor de plan! Sectorul 1 Pentru 15 întreprinderi — din căre 7 de construcţii montaj — duminică a fost o zi de intensă activitate. Pro­ducţia realizată — peste 4 milioane de lei. La întreprinderea „Tehnica textili“ s-au fabricat 3000 mp. ţesături tehnice : la IAMC — aparate de măsură şi control în Valoare dle 118 000 lei ; la întreprinderea poligrafică „13 Decem­brie« — 101­ 000 cali firaje ; la intre­­prinderea „Crter­go-constricţia“ lucrări de construcţii-montaj de 2,1 milioane lei S-a» Sectorul 2 Peste 13 oop salariaţi din 14 unităţi industriale au finalizat, ieri, o produc­ţie in valoare de circa 15 milioane de lei, comicretizăto­rn însemnate cantităţi de televizoare, mobilă, ţesături din bumbac, binale (uşi şi ferestre), piese de radio şi semi-conductor­, spirt, plăci izolatoare din plută­ria. Sectorul 3 O producţie suplimentară in valoare de circa 18 milioane lei au realizat cel peste 22 000 salariat- d­in scotor., pentru care duminică a fost o zi nor­mală de lucru. Produsele realizate : 523 pompe, 800 tobe ţevi fîrtitee lami­nate, 1 locomotivă de 700 CP, 300 km de cabluri şi conductori ş.a., diverse aparate de măsură şi control , s-au finalizat 4 strunguri carusel, 3 maşini de alezat şi frezat, precum şi 35 ven­tilatoare şi aeroterme. Sectorul 4 In 23 de întreprinderi au lucrat ieri peste 11 130 de salariaţi care au reali­zat, printre altele, 63 tone produc chimice, 15 000 mp ţesături, 5000 tri­cotaje, 2000 perechi încălţăminte, 1000 per. mănuşi de protecţie, 6300 kg fire ş.a. Uzina «Timpuri noi“ şi c­a medicamente, întreprinderile „7 Noiem­brie“, „Select**, „Borangicul“, „Produc­ţia“, Fabrica de sticlă, întreprinderea de reparaţii Dudeşti-Cioplea sîh* * * doar cîteva din Unităţi!*»­id care duminică s-a desfăşurat o intensă activitate. Sectorul 5 Peste 17 m­ioane de re­­producţie suplimentară s-a înregistrat în cele 22 întreprinderi care au lucrat in cursul zilei de ieri. Eviden ele consemnează : 5000 perechi încălţăminte la întreprin­derile „Pionierul“, C.Dîmboviţa** şi „Carmen“, produse in valoare de 1 mi­lion de lei la uzina de anvelope „Da­nubiana“, 7000 mp ţesături tip lină la „Teritoriile reunite“ ş.a. Sectorul 6 Peste 60 ventilatoare, 50 agregate fri­gorifice, 2­50 mp, stofa mobilă, circa 20 000 tricotaje d­in fibre de lină şi fire sintetice, taximuri inoxidabile in va­loare de 500 000 lei, telefoane, redresori, contori şi aparate de măsură în va­loare de 150 000 lei, 23 000 mp ţesături bumbac, piese turnate şi lucrări de finisaj la cazane de mari capacităţi in valoare de 1 milion de lei ş.a. au fost realizate, ieri, suplimentar de cele 23 întreprinderi. Sectorul 7 6 000 salariaţi au lucrat ieri în 13 întreprinderi industriale — Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti, UREMOAS, uzina „Semănătoarea“, UMEB, întreprinderea de ceramică fină, fabrica de ţigarete Bucureşti ş.a. , obţinînd un volum de producţie în valo­are ci© ,circa 11 milioane de lei. Au fost rea­lizate importante cantităţi de produse : 12 tone obiecte sanitare, 2700 buc. tri­cotaje, 14 pop perechi ciorapi, 20 tone tuburi de gresie, produse de panifica­ţie în valoare de 400.000 lei. S-au tur­nat, de asemenea, 70 tone de radiatoare şi 130 de băi din fontă. Sectorul 8 Din ret. 7 iutreniiMeri care au lucrat ieri din plin se raportează : uzina „Laromel“ realizar­ea a 15 tone lami­nate (ţevi, bare şi strmă) ; Uzina me­canică de imaterial rulant „Uriviţa Roşie“ un­­volum de producţie in va­loare dF 360 9011 Sef centivalentat a 14 vagoane reparaţii periodice ; fabrica ..Dacia- 1,1 t. fire, 7000 mp ţesături erude şi 15 000 mp ţesături finisate, Întreprinderea „Tehnometal“ un volum de producție în valoare de 150 OOO lei, echivalernt a 4 ramre de control ţe­sături. 3519 tricotaje, valorînd 230 000 lei, au fost realizate ieri la „Tînăra gardă“, prin muncă suplimentară Buletin meteo rutier, feroviar, poştal şi de telecomunicaţii (Urmare din pag. 1) • Au fost repuse in­ circulaţie trenu­­rile accelerate : 127/ 123 Bucureşti ,Timi­­şoara şi 311/312 Bucu­­reşti-Oradea. • Circulaţia poş­tală este asigurată pe întreg teritoriul ţării, in toate zonele care au avut de su­ferit de pe urma inundaţiilor In lo­calităţile d­in bazinul Dunării au fost lu­ate măsuri de asi­gurare a difuzării trimiterilor poştale şi de presă şi în caz de calamitate. • Toate oficiile poştale şi consiliile populare din zonele calamitate sunt asi­gurate cu legături telefonice. Intre Brăila şi Galaţi a fost dat In exploa­tare încă un sistem cu 24 de văi, care asigură legătura te­lefonică In totalitate. In localităţile Satu Mare, Tg. Mureş, Sighişoara, Tîrnă­­veni au mai rămas de restabilit circui­tele telefonice la Vl8 abonaţi. Au fost restabilite legăturile cu 11631 posturi. • Contribuţia bănească a sala­riaţilor întreprinderii „Crinul“ va atinge pină la sfirşitul anului suma de 706 000 lei. In cele opt duminici, în care acest colectiv a hotărit sa lucreze pină la fi­nele anului, se vor confecţiona 220 000 bucăţi tricotate in valoa­re de 2 400 000 lei. • 21 de mecanici, specialişti ai Direcţiei de telecomunicaţii se află In zonele sinistrate la Tg. Mureş şi Satu Mare. Ei ajută la refacerea instalaţiilor şi reţele­lor telefonice distruse sau avaria­­te de calamitate. In acelaşi timp, pentru oraşele Alba Iulia şi Satu Mare au fost trimise. In vederea restabilirii grabnice a legăturilor telefonice urbane, centrale tele­fonice manuale. • Peste 14 000 000 Iei valorează contribuţia din salariu a coopera­torilor din cele două mari uniuni din Bucureşti : U.C.M.R. confec­ţii şi U.C.M.R. metal. • La cooperativa „Drum nou“ s-au confecţionat, din materialele cumpărate din fondurile donate de tineri, peste 600 rochiţe pentru copii. • 40 de tineri de la Institutul de proiectări căi ferate au plecat in zonele sinistrate pentru a par­ticipa la repunerea in funcţiune a traseelor avariate. \\\m\\m\\\\\\m\\m\\\\\\\\\\\\\m^ In aceste zile, a­­proape toate scenele bucureştene găzdu­iesc spectacole pe ale căror afişe e consemnat : „Pentru ajutorarea populaţiei sinistrate*4# Pe lingă reprezentaţiile din repertoriul curent, jucate de instituţiile noastre artistice In zi­lele libere, au mai fost organizate şi se află în curs de presă lire spectacole anume alcă­tuite pentru a sluji a­­cestul nobil scop. Zi­lele trecute am urmă­rit, pe scena Sălii Pa­latului, alături de un numeros public, două asemenea manifestări artistice î „Uteciştii la apel** — spectacol mu­zical coregrafic prezen­tat ffe Ansamblul U.T.C. şi un mozaic muzical-distractiv ju­cat sub egida Consi­liului Frontului Unii­ţii Socialiste din sec­torul 1, cu concursul Teatrului „C. Tânase­, Filarmonicii „Georgie F.nescu** şi al O.N.T. A. Ambele tînzind şi reu­şind sâ fie de re audienţă, au reunit la rampă ample distribu­ţii, din care n-au lip­sit capete de afiş ale criticu­lui popular şi ale muzicii uşoare. Din bogatul program al a­­cestor spectacole — în care au apărut cam a­­ceiaşi populari actori şi cintăreţi — am re­ţinut evoluţia unor sol­iş­ţi ca Maria, Ciobanu­, Benone Sinulescu, Ion Dolanescu, Irina Lo­­ghin, Ana Ispas, Vlad Dionisie, K­amian Luca, acompaniaţi de orches­tre dirijate de Ionel Budişteanu, impecabile­le armonii coregrafice realizate de Th. Vasi­­lescu cu formaţia « dansuri populare a Ansamblului U.T.C. De asemenea, agreabile momente umoristice, chiar dacă nu toate inedite, au oferit N. Stroe, Nicu Constantin. SPECTACOLE ÍN BENEFICIU Al. Lulescu, Horia Că­­ciu­liescu, „Zizi Şerban, Pa­iu Calinescu. Cit despre muzica uşoară, trebuie să subliniem că alături­ de vedete ale genului, ca Marga­reta Pislaru (intr-un reuşit microrecita! a­­compăniat de formaţia orchestrală „Modern grup“ condusă de Pe­tre Magdin),­­ Gîcă Pe­­trescu, Doina Badea, Anda Călugăreanu, Mi­­haela Mihai, am avut satisfacţia să-l ascultăm într-o bună formă mu­zicală, pe actorul Ion Dichiseanu. Orchestra Teatrului „C. Tanase“, dirijată de Gelu Solo­­monescu şi formaţia Savoy“ a Ansamblu­lui U.T.C. au contri­buit, printr-un acom­paniament de calitate, la reuşita reprezenta­ţiilor. Tot în folosul popu­laţiei sinistrate, astă seară, la Opera Româ­ntei, al­iotul Ti­dor Gheorgh­e îşi va pre­­zenta, sub egida A.T.M., recitalul său muzical­­poetic. De asemenea, duminică dimineaţa, o distribuţie prestigioasă. In frunte cu Radu Be­­ligan, îşi va da con­cisul, în sala Sa­voy“ a Teatrului „C. Tănase“, la spectaco­lul organizat de pu­blicaţia „Săptăm­nna cul­turală a Capitalei“, E. C. Ieri dimineaţă pe scena Sălii Palatului , Margareta Pislaru acompaniată de formaţia condusă de Fietre Magdin Din marea frescă a solidarităţii • Contribuţia cadrelor didactice, stu­denţilor, personalului artistic, tehn­ic şi administrativ de la Conservatorul „Ci­­prian Porumbesc­u1“, pentru sprijinirea populaţiei din zonele care au suferit de pe urma calamităţilor naturale, se ridică la sfîrşitul anului la 587 ooo lei. In plus, Conservatorul va organiza o serie de Spectacole ale căror fonduri vor fi depuse în contul 2­000. In acelaşi timp, la centrul de colectare din ca­drul Conservatorului s-au strîns peste 800 de obiecte de îmbrăcăminte şi în­călţăminte. • Aflat în turneu în ţară ansamblul „Pefiniţa** a susţinut zilele trecute, la Piatra Neamţ,, primul concert in folo­sul populaţiei din zonele calamitate. Cel de al doilea spectacol, in acelaşi scop, a fost prezentat ieri, 31 mai, la Iaşi. In esfttffitisrf, la 13 şi 20 iunie a. c. ansamblul va prezenta în sala Pa­­latuui două spectacole la care, pe lingă colectivul artistic al ansamblului îşi vor da concursul şi solistele Doina Badea şi Margareta Pislaru. Sumele încasate la unul din aceste spectacole vor fi vărsate in fondurile destinate a­­jutorării judeţelor care au suferit de pe urma inundaţiilor. Asemenea acţiuni vor continua in tot cursul anului. • Comitetul asociaţiei locatarilor din blocul nr. 28 din str. Constantin Brâncoveanu nr. 73—79, sectorul 5, a contribuit la contul 2000 cu suma de 1 000 Iei. • De cîteva zile, ansamblul fol­cloric „Balada“, al Casei de cultură din sectorul 6. Întreprinde un turneu la Paris şi in cîteva localităţi fran­ceze. Membrii ansamblului au hotă­­rit să ofere diurna lor pe două zile in folosul populaţiei sinistrate. • S-a lucrat ieri şi la „Tînăra gardă**. S a lucrat, bineînţeles, tot suplimentar. Dar caracterul aparte al schimbului l-a dat faptul că personalul tehnico-admi­­nistrativ şi-a părăsit locurile obişnuite de m­unca, trecînd in producţie, ală­turi de­ muncitori. „Pe fiecare dintre cei 40 salariaţi, T. A. l-am repartizat la hir loc de muncă unde să poată face treabă bună, conform pregătirii ce o are, spunea ing. Aneta Diaconu, secretar al comitetului de partid. De pildă, Eugenia Ghiose de la serviciul tehnic a trecut la asamblare ; Marieta Lazăr, creator de modele, lucrează la o mașină de încheiat ; Virginia Mihai- Cifă de la normare, execută operaţia de asamblat tricotaje şi de control, la u­­nitatea I, etc. I s-a dat producţiei, în felul acesta, un adaus de eficienţă“. La sfirşitul programului de lucru, eva­luarea valorică, a muncii din acest schimb, se cifra la 230 000 lei, adică 3 îiS tricotaje. • Colectivul Institutului de proiec­tări de laminoare a hotărât, într-o adunare, să efectueze 16 000 de ore su­­flfliffientare, în care să realizeze scurtări ale ciclului de proiectare cu cîte 3­­5 zile pentru 150 de proiectări. Valoarea acestor ore­­ reprezentînd circa 150 000 lei va fi oferită fondului pentru ajutorarea sinistraţilor. • La uzina de mase plastice-Bucu­­reşti, s-a studiat pos­ibilitatea econo­misirii de materii prime în aşa fel incit să se poată fabrica peste preve­deri unele articole de uz gospodăresc. Astfel, a şi început fabricaţia de obi­ecte casnice a căror valoare va repre­zenta suma de 125 mii lei. L. Sprijin concret pentru repunerea in funcţiune a obiectivelor industriale Teri, la Uzina de maşini electrice Bucureşti preluarea schimbului S-a des­făşurat ca într-o zi obişnuită de mun­că. In toate atelierele s-a consem­nat lapidar : nici o absenţă ; aprovi­zionarea cu materiale este bună ; utila­jele sunt in perfectă stare de funcţi­une. — Nu precupeţim nici un efort pentru a veni în sprijinul întreprinderilor care au avut de suferit de pe urma calami­tăţilor — ne spune tovarăşul ION IO­­NESCU, inginer şef cu problemele de producţie al Uzinei. — Concret, cum se materializează a­­cest ajutor ? — Pentru refacerea instalaţiilor elec­trice de la întreprinderea „Electromu­­reş“ din Tg. Mureş, de exemplu, 8 muncitori de Înaltă calificare, conduşi de energeticul şef, ing. Tiberiu şerba­­nescu, lucrează de mai multe zile in întreprinderea mureşană. Tot pentru Tg. Mureş, am trimis 4 grupuri de 125 KVA, în valoare de 1,5 milioane lei, împreună cu mecanicul motorist Costel Dima, care a contribuit la repunerea in funcţiune a reţelei electrice a ora­şului. La Mediaş, ajutorul a constat în expedierea — pe adresa întreprinderii „Automecanica“ , a două grupuri elec­trogene de 125 KVA şi a 10 grupuri de sudură de 3,5 A, însoţite de muncitorii specialişti Gh. Pleşoianu şi Paul Mun­­teanu, care au acordat şi acordă asis­tenţă tehnică la refacerea instalaţiilor. Desigur, exemple mai pot fi date. Mă voi mai referi la unul , întreprinderea „Unio“, din Satu-Mare, a avut serios de suferit de pe urma apelor. După retragerea lor, efortul s-a îndreptat spre refacerea şi darea în folosinţă a capa­cităţilor de producţie. Mare parte din producţia marfă însă, mai precis cea de transportoare, era afectată de lipsa motoarelor electrice. Pentru a veni in sprijinul lor, uzina a livrat în avans circa 20 la sută din cantitatea de mo­toare. Cereri ne vin şi din alte părţi. De aceea lucrăm intens pentru a livra. Înainte de termen, peste prevederile planului, noi produse. ...Nu am mai reţinut “i alte amănun­te despre activitatea colectivului uzinei. Unii insă socotim că se cere neapărat relevat . Ieri, la Uzina de maşini elec­trice s-a realizat o producţie în valoare de un milion lei. A. Vrănescu Astăzi, pleacă In turnem intr-o serie de oraşe din Iugoslavia, teatrul „Constantin I. Nottara“. Cu acest prilej, am adresat direc­torului teatrului, dramaturgul HO­RIA LOVINESCU, cîteva între­bări : — Ce veţi prezenta spectatorilor iugoslavi ! — Trei piese­­ una românească, „Petru Rareş“, a subsemnatului, alta, „Crimă şi pedeapsă“, adap­tare de Gabriel Arpat după Doatoievski, şi „Viziuni­ flaman­de“ de Michei de Ghelderode. — Sunt aceste spectacole repre­zentative pentru profilul teatru­lui „Nottara“ ? — Consider că da. Faptul că „Petru Rareş“ A fost ciat,insă cu premiul I la un festival naţional de teatru ar fi o dovadă ; de ase­menea, adaptarea lui Arout, „Cri­mă şi pedeapsă“, a întrunit sutra­ in avanpremiera unui turneu Trei întrebări pentru Horia Lovinescu giile publicului, fiind apreciată sirept .Reprezemtativa pentru . -uJU Urna stagiune teatrală . In sflrsit, „Viziuni flamande“ e un specta­col de o factură aparte, intf *or vi* ?iune ..modernă, specifică «stu­dioului* nostru — bine primită de altfel șl la noi, șl peste hotare (la Nancis In cadru! unul festival de teatru). Sint prezente, In felul acesta, In ceea ce au mai sub­stanţial, cele două activităţi ale teatrului nostru , de studio şi de sală propru-zisă. — Cu ce ginduri plecaţi ? — Sperăm că turneul va contri­bui la o mai bună cunoaştere a artei teatrale de la noi. Apoi, că va ilustra din plin posibilităţile, realizările, ţinuta teatrului „Ndi*­tara“, că publicul iugoslav va primi cu satisfacţie reprezenta­ţiile noastre. Şi, nu în ultimul rind, consider că acest turneu va prilejui un schimb fructuos de opinii. Pornim la drum cu gîn­­dul că suntem — po­rind propor­ţiile — mesageri ai artei teatrale româneşti. rep. Gravura mexicana Este, de obicei, foarte greu să de­fineşti, chiar să găseşti caracteristi­­cile generale ale unei arte, după vi­zitarea unei expoziţii te cuprinde doar cîteva zeci de lucrări în acest sens. Expoziţia de gravură mexi­cană (deschisă sub auspiciile Insti­tutului român pentru relaţii culturale cu străinătatea, in sala din strada­­ Mihai Eminescu nr. 8) nu face decit să confirme regula. Şi totuşi, arta mexicană, cunoscută mai­­ales prin numele ei de mare circulaţie — Diego de Rivera, Orozco sau David Siqueiros — şi-a impus, şi nu numai pentru specialişti, trăsăturile ei fundamentale, specifice, neabando­nate niciodată , grandoarea neosten­tativă, echilibrată, de linii şi volu­me,­ inflintiţia spre naraţiunea isto­rică şi lirism — lucid sau expansiv — exprimat prin culorile in care această artă rămîne aproape de ne­egalat. Cuprinzind gravuri ale celor tre­i reprezentativi artişti mexicani, ex­poziţia oferă vizitatorului posibilita­tea să intre in atmosfera proprie ergaţiei mexicane evidenţiind, bine­înţeles, elementele specifice genului : linia plină de vigoare, asumîndu-şi funcţia Puterii, linie capabilă să exprime o temă sau o idee, crearea de volume prin alternanţa de alb­­negru. Fac excepţie cîteva lucrări în care artiştii mexicani apelează cel mult la un ton„ la­ o nuanţă de cu­loare, folosită aproape ca o aluzie, căci fundamentală rămîne şi în acest caz tot linia condusă cu sen­sibilitate deosebită. Am remarca, In acest sens, lucrările semnate de Jesus Amaya Alvarez, un virtuos al genului, preocupat In primul rind de portret, unde reuşeşte — Emiliano Zapata, Benito Juarez şi Einstein — să redea chipul eroului dornic de dreptate şi adevăr, de descoperirea unor legi încă necunoscute ale naturii sau societăţii. Tot pe li­nia portretisticii se înscriu şi lucră­rile lui Angel Bracho (José Marti) sau Romeo Gonzales (José Revuei­­tas, romancier revoluţionar). Nu lipsesc temele sociale sau de naraţiune istorică, în care — folo­sind aceeaşi linie aspră, caracteri­­zantă pentru firea personajelor — artiştii ilustrează mai ales diferen­ţele dintre muncitorul supt de mi­zerie şi stăpînul orgolios, crud şi indiferent. Astfel, Leopoldo Mendez in „Foamete In timpul revoluţiei“, sau Romero Gonzales In „Mizerie“ realizează adevărate accente tragice ale vieţii cotidiene. Vădind angajarea directă a artişti­lor în contemporaneitatea politică — am reţine in plus şi lucrările in­titulate „Arme rustice“ sau „Viet­nam“ — expoziţia constituie nu numai o frescă a realităţilor mexi­cane, ci şi a luptei pentru libertate a popoarelor de pretutindeni. Miruna lonescu „Stringerea recoltei în obştile agricole Ejidos" de ANGEL BRACHO­V Note de concert Radu Aldulescu In viata muzicală contemporană, Radu Aldulescu este cotat printre cei mai compleţi violoncelişti. Intr-a­devăr, calităţile înnăscute, cultivate inteligent, munca asiduă la instrument şi orizontul său profesional l-au con­dus la performanţe ridicate. Sune­tul său este deosebit de amplu şi de dulce totodată, tehnica de o agilitate ieşită din comun, fraza ii este clar expusă, intensităţile judicios gradate. Stilul lui Radu Aldulescu are o acu­rateţe remarcabilă, interpretările sale — unele, dar prea puţine față de va­loarea reală a muzicianului, înregis­trate pe disc — puţind fi date drept puncte de referinţă. In recital, Radu Aldulescu are de ciţiva ani un par­tener de înaltă clasă, pianistul Al­bert Guttman, un muzician in ade­văratul interes al cuvintului, al că­rui cint, sensibil şi viguros, echili­brat şi expresiv, denotă o concepţie camerală superioară. Cei doi instru­mentişti, pe care i-am mai ascultat la începutul stagiunii intr-un recital, au susţinut aseară, la Ateneu, un concert cu patru dintre cele cinci sonate de Beethoven d in cadrul mani­festărilor prilejuite de bicentenarul naşterii titanului muzicii). Calităţile excepţionale ale acestui cuplu au fost şi de astădată evidente. Planu­rile sonore bine dozate, construcţia impecabilă a frazei, distincţia stilis­tică pot fi date ca exemplu. Altă apariţie a lui Radu Aldulescu in aceste zile a fost in cadrul sim­fonicului Filarmonicii „George Enes­­cu“, dirijat de Sheldon Morgenstern (o a treia va fi marti, intr-un concert în beneficiul judeţelor calamitate). Concertul lit Re major de Haydn, unul dintre succesele incontestabile ale violoncelistului român, a răsunat, cu strălucire si elegantă. Bisul o/eri£, Sarabanda din Suita a V-a de Bach, a fost una dintre culmile interpreta­tive ale stagiunii, intr­aţit de profund vibrant a răsunat in măreaţa sa sim­plitate. Dirijorul american, deşi tinar, a dovedit că slăpivăştă vastul ansam­blu orchestral din prima Simfonie de Mahler şi a condus an­­trenant uver­tura Candide de Leonard Bernstein, lucrare ingenios instrumentată. Petre Codrecnu Omagiu lui de Stephănescu ăpâlninul. judeţu­l Argeş, sonul lui George Steph­ănescu, a fost in bust la faţa casei memoriile i­ă numele ctitorului literei şi muzicianului care a compus infonie romimească. Festivitatea r­eiat cu un recital susţinut de Teodorian, Leila Cind­i­­uo- Palade, Elisabeta Neculce Carţiş Voinea, solişti ai Operei Imimi- Bucureşti, acompaniaţi la pian nndulescu­. Recitalul a ru­­din creaţia muzicianului .­

Next