Informatia Bucureştiului, iunie 1970 (Anul 18, nr. 5216-5241)
1970-06-01 / nr. 5216
Pl, în numeroase întreprinderi din capitală -ZI NORMALĂ DE LUCRU 50000000 cărămizi peste plan ! (Urmare din pag. 1) Dar, evident, și le-a păstrat și pe cele proprii, în pofida „concurentei" marii industrii, a materialelor de construcții, a „caselor" ridicate cu macaraua, modestul paralelipiped de lut ars nu a încetat să-şi facă datoria pe numeroase şantiere. Şi iat-o, astăzi, în plina actualitate. E nevoie de cărămidă ! De cit mai multă cărămidă ! Pentru a şterge grabnic— urmările lăsate de calamităţi — pînă în cel mai îndepărtat cătun al ţării. Pentru a reclădi ziduri năruite, pentru a da din nou vieţii rosturile ei fireşti. E nevoie de cărămidă ! Acestui imperativ îi răspunde cu promptitudine şi Capitala. Ieri, duminică, unităţile fabricii de cărămizi „7 Noiembrie" au lucrat ca într-o zi normală. Angajamentul Bucureştiului : 50 000 000 de bucăţi peste prevederile planului anual se materializează zi de zi. Alături de muncitori ai întreprinderii, circa 1 100 bucureşteni de cu totul alte profesii — strungari, electricieni, funcţionari, de la „Electroaparataj", de la Fabrica de maşini unelte şi agregate București Sic — au lucrat duminică, voluntar, în cărămidării. De asemenea, au efectuat un schimb, în cadrul angajamentului de a presta o saptămînă de muncă efectivă la fabrica de Cărămizi, activul salariat al Comitetului municipal de partid, al comitetelor de partid ale sectoarelor, al consiliilor populare, al U.T.C. — Niciodată, ca în aceste zile de muncă încordată, nu am obţinut asemenea ritmuri, ne spune directorul întreprinderii, Gheorghe Udrescu. Astăzi (n.n. ieri) au fost realizate ■406.000 cărămizi crude, 480 090 cărămizi aşezate în cuptoare pentru ardere , s-au extras 2 000 mc. argilă. La nivelul întregii luni, producţia fabricii se ridică la 13 700 000 cărămizi finite. . .Logic , e nevoie de cărămidă ! Şi la Uzina „Timpuri troi" ieri a fost o zi de muncă. In fotografie, un nou grup de motoare pe banda de montaj final Un sclaimb pitit obişnuit (Urmare din pag. 1) tuise o „trădare” : maşinile trecuseră sub comanda altor meseriaşi. „Tot aparatul tehnic — 540 de oameni — e prezent ,la lucru“, adaugă tovarăşul Dragomir. Fiecare a fost repartizat după pregătirea de bază, după aptitudini. Am dorit ca schimbul acesta să aibă randament, să nu ne aflăm doar în treabă. Am preconizat ca cele 4 000 ore de muncă prestate azi să aducă o valoare de 120 000 lei. (La sfîrşitul zilei, angajamentul se realizase n.n.). Producţia de astăzi e suplimentară, fiindcă PTMul pe luna îrn curs e îndeplinit. Mine, cînd muncitorii vor porni maşinile, frontul de lucru e asigurat : prelucrarea, montajul, controlul pot merge din plic“. O zi a surprizelor ? De fel. E a unei munci responsabile, a unor iniţiative exemplare, de mare frurtluseţe civică. Aşezaţi la strung sau îa presă, oamenii aceştia se constituie intr-un schimb mai puţin obişnuit, dar nu neobişnuit pentru aceste zile. (Urmare din pag. 1) z,e,di. de milioane de oameni gindesc la ce a fost şi mai ales la ce va fi, adică se concentrează asupra existenţei lor normale. Acest lucru trebuie reţinut şi însoţit mereu cu ceia ce au însemnat curajul, bărbăţia, calmul, solidaritatea, dragostea, iu ceasuri de cumpănă. M-am aflat la Arad In momentele cele mai dramatice, mi-a fost dat să văd o impresionantă desfăşurare de forţe umane, am înţeles ce înseamnă disciplina, nu in sensul restrins, convenţional, ci ca expresie a Urnei orinduiri Sociale, a raţiunii care însoţeşte toate actele noastre, a convingerii că individul nu e părăsit nici in împrejurări tragice. Dincolo de tumultul care poate inspaiminta, dincolo de răzvrătirea haotică a materiei, mi-a rămas din acele zile sentimentul comunicării, căldura omenească, singura in care cred, singura pe care nici un cataclism nu o poate stinge. Mă Întorc acum de prin părțile Iaşi- Ceea ce nu se pierde lor, am văzut la Chipereşti, pe malul tfijiei, un deal întreg prăvălit peste casele oamenii«*. Imagine de apocalips, niciodată nu mi s-a părut mai hidos din jetul pămîntului şi mai dezolant strigătul mut al căsuţelor îngropate. Un bărbat şi o femeie stăteau acolo în amurg lingă lucruşoarele salvate. Durerea le suflase pe faţă ftcea spuză arăsmie făcută din vint, din ploaie, din frig, din nesomn. Drumurile au fost şi ele răsturnate, podurile risipite, dar ei aşteptau, ştiau că va veni cineva, ştiau că li s-a dat loc de casă şi ei se vor duce acolo, că nu venise sfîrşitul, ci un alt Început. Chiar prezenţa acolo, în viscerele urîte ale pământului, a unor necunoscuţi cum eram noi însemna ceva pentru aceşti oameni care văzuseră multe la viaţă lor, însemn aici numele lii Dumitru Truş, din satul Chipereşti. ..comuna Ţuţora, judeţul Iaşi. Poate că au şi ajuns la el ajutoarele, la el şi la ceilalţi năpăstuiţi de acelaşi deal blestemat. Au văzut autoamfibii militare inotind prin viitori către satele înconjurate de apă, am văzut camioane cu alimente şi haine gonind spre Răduaneni şi Comarna. Aleargă repede, aceşti mesageri, bat noroaiele şi apele, deschid drumuri noi peste cele îngropate, şterg lacrimile, mingîie obrajii copiilor, a.jută ca viaţă să .se reaşeze in «posturile ei fireşti. Este acum ceasul înseninării. Foarte aproape de acea oribilă căscătură a pămîntului, în pragul căsuței lui scăpată de prăpăd, cinta un copil, la Chiperești, pe malul Jijiei. fi întregul nostru efort creator pentru depăşirea sarcinilor de plan! Sectorul 1 Pentru 15 întreprinderi — din căre 7 de construcţii montaj — duminică a fost o zi de intensă activitate. Producţia realizată — peste 4 milioane de lei. La întreprinderea „Tehnica textili“ s-au fabricat 3000 mp. ţesături tehnice : la IAMC — aparate de măsură şi control în Valoare dle 118 000 lei ; la întreprinderea poligrafică „13 Decembrie« — 101 000 cali firaje ; la intreprinderea „Crtergo-constricţia“ lucrări de construcţii-montaj de 2,1 milioane lei S-a» Sectorul 2 Peste 13 oop salariaţi din 14 unităţi industriale au finalizat, ieri, o producţie in valoare de circa 15 milioane de lei, comicretizătorn însemnate cantităţi de televizoare, mobilă, ţesături din bumbac, binale (uşi şi ferestre), piese de radio şi semi-conductor, spirt, plăci izolatoare din plutăria. Sectorul 3 O producţie suplimentară in valoare de circa 18 milioane lei au realizat cel peste 22 000 salariat- din scotor., pentru care duminică a fost o zi normală de lucru. Produsele realizate : 523 pompe, 800 tobe ţevi fîrtitee laminate, 1 locomotivă de 700 CP, 300 km de cabluri şi conductori ş.a., diverse aparate de măsură şi control , s-au finalizat 4 strunguri carusel, 3 maşini de alezat şi frezat, precum şi 35 ventilatoare şi aeroterme. Sectorul 4 In 23 de întreprinderi au lucrat ieri peste 11 130 de salariaţi care au realizat, printre altele, 63 tone produc chimice, 15 000 mp ţesături, 5000 tricotaje, 2000 perechi încălţăminte, 1000 per. mănuşi de protecţie, 6300 kg fire ş.a. Uzina «Timpuri noi“ şi ca medicamente, întreprinderile „7 Noiembrie“, „Select**, „Borangicul“, „Producţia“, Fabrica de sticlă, întreprinderea de reparaţii Dudeşti-Cioplea sîh* * * doar cîteva din Unităţi!*»id care duminică s-a desfăşurat o intensă activitate. Sectorul 5 Peste 17 mioane de reproducţie suplimentară s-a înregistrat în cele 22 întreprinderi care au lucrat in cursul zilei de ieri. Eviden ele consemnează : 5000 perechi încălţăminte la întreprinderile „Pionierul“, C.Dîmboviţa** şi „Carmen“, produse in valoare de 1 milion de lei la uzina de anvelope „Danubiana“, 7000 mp ţesături tip lină la „Teritoriile reunite“ ş.a. Sectorul 6 Peste 60 ventilatoare, 50 agregate frigorifice, 250 mp, stofa mobilă, circa 20 000 tricotaje din fibre de lină şi fire sintetice, taximuri inoxidabile in valoare de 500 000 lei, telefoane, redresori, contori şi aparate de măsură în valoare de 150 000 lei, 23 000 mp ţesături bumbac, piese turnate şi lucrări de finisaj la cazane de mari capacităţi in valoare de 1 milion de lei ş.a. au fost realizate, ieri, suplimentar de cele 23 întreprinderi. Sectorul 7 6 000 salariaţi au lucrat ieri în 13 întreprinderi industriale — Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti, UREMOAS, uzina „Semănătoarea“, UMEB, întreprinderea de ceramică fină, fabrica de ţigarete Bucureşti ş.a. , obţinînd un volum de producţie în valoare ci© ,circa 11 milioane de lei. Au fost realizate importante cantităţi de produse : 12 tone obiecte sanitare, 2700 buc. tricotaje, 14 pop perechi ciorapi, 20 tone tuburi de gresie, produse de panificaţie în valoare de 400.000 lei. S-au turnat, de asemenea, 70 tone de radiatoare şi 130 de băi din fontă. Sectorul 8 Din ret. 7 iutreniiMeri care au lucrat ieri din plin se raportează : uzina „Laromel“ realizarea a 15 tone laminate (ţevi, bare şi strmă) ; Uzina mecanică de imaterial rulant „Uriviţa Roşie“ unvolum de producţie in valoare dF 360 9011 Sef centivalentat a 14 vagoane reparaţii periodice ; fabrica ..Dacia- 1,1 t. fire, 7000 mp ţesături erude şi 15 000 mp ţesături finisate, Întreprinderea „Tehnometal“ un volum de producție în valoare de 150 OOO lei, echivalernt a 4 ramre de control ţesături. 3519 tricotaje, valorînd 230 000 lei, au fost realizate ieri la „Tînăra gardă“, prin muncă suplimentară Buletin meteo rutier, feroviar, poştal şi de telecomunicaţii (Urmare din pag. 1) • Au fost repuse in circulaţie trenurile accelerate : 127/ 123 Bucureşti ,Timişoara şi 311/312 Bucureşti-Oradea. • Circulaţia poştală este asigurată pe întreg teritoriul ţării, in toate zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor In localităţile din bazinul Dunării au fost luate măsuri de asigurare a difuzării trimiterilor poştale şi de presă şi în caz de calamitate. • Toate oficiile poştale şi consiliile populare din zonele calamitate sunt asigurate cu legături telefonice. Intre Brăila şi Galaţi a fost dat In exploatare încă un sistem cu 24 de văi, care asigură legătura telefonică In totalitate. In localităţile Satu Mare, Tg. Mureş, Sighişoara, Tîrnăveni au mai rămas de restabilit circuitele telefonice la Vl8 abonaţi. Au fost restabilite legăturile cu 11631 posturi. • Contribuţia bănească a salariaţilor întreprinderii „Crinul“ va atinge pină la sfirşitul anului suma de 706 000 lei. In cele opt duminici, în care acest colectiv a hotărit sa lucreze pină la finele anului, se vor confecţiona 220 000 bucăţi tricotate in valoare de 2 400 000 lei. • 21 de mecanici, specialişti ai Direcţiei de telecomunicaţii se află In zonele sinistrate la Tg. Mureş şi Satu Mare. Ei ajută la refacerea instalaţiilor şi reţelelor telefonice distruse sau avariate de calamitate. In acelaşi timp, pentru oraşele Alba Iulia şi Satu Mare au fost trimise. In vederea restabilirii grabnice a legăturilor telefonice urbane, centrale telefonice manuale. • Peste 14 000 000 Iei valorează contribuţia din salariu a cooperatorilor din cele două mari uniuni din Bucureşti : U.C.M.R. confecţii şi U.C.M.R. metal. • La cooperativa „Drum nou“ s-au confecţionat, din materialele cumpărate din fondurile donate de tineri, peste 600 rochiţe pentru copii. • 40 de tineri de la Institutul de proiectări căi ferate au plecat in zonele sinistrate pentru a participa la repunerea in funcţiune a traseelor avariate. \\\m\\m\\\\\\m\\m\\\\\\\\\\\\\m^ In aceste zile, aproape toate scenele bucureştene găzduiesc spectacole pe ale căror afişe e consemnat : „Pentru ajutorarea populaţiei sinistrate*4# Pe lingă reprezentaţiile din repertoriul curent, jucate de instituţiile noastre artistice In zilele libere, au mai fost organizate şi se află în curs de presă lire spectacole anume alcătuite pentru a sluji acestul nobil scop. Zilele trecute am urmărit, pe scena Sălii Palatului, alături de un numeros public, două asemenea manifestări artistice î „Uteciştii la apel** — spectacol muzical coregrafic prezentat ffe Ansamblul U.T.C. şi un mozaic muzical-distractiv jucat sub egida Consiliului Frontului Uniiţii Socialiste din sectorul 1, cu concursul Teatrului „C. Tânase, Filarmonicii „Georgie F.nescu** şi al O.N.T. A. Ambele tînzind şi reuşind sâ fie de re audienţă, au reunit la rampă ample distribuţii, din care n-au lipsit capete de afiş ale criticului popular şi ale muzicii uşoare. Din bogatul program al acestor spectacole — în care au apărut cam aceiaşi populari actori şi cintăreţi — am reţinut evoluţia unor solişţi ca Maria, Ciobanu, Benone Sinulescu, Ion Dolanescu, Irina Loghin, Ana Ispas, Vlad Dionisie, Kamian Luca, acompaniaţi de orchestre dirijate de Ionel Budişteanu, impecabilele armonii coregrafice realizate de Th. Vasilescu cu formaţia « dansuri populare a Ansamblului U.T.C. De asemenea, agreabile momente umoristice, chiar dacă nu toate inedite, au oferit N. Stroe, Nicu Constantin. SPECTACOLE ÍN BENEFICIU Al. Lulescu, Horia Căciuliescu, „Zizi Şerban, Paiu Calinescu. Cit despre muzica uşoară, trebuie să subliniem că alături de vedete ale genului, ca Margareta Pislaru (intr-un reuşit microrecita! acompăniat de formaţia orchestrală „Modern grup“ condusă de Petre Magdin), Gîcă Petrescu, Doina Badea, Anda Călugăreanu, Mihaela Mihai, am avut satisfacţia să-l ascultăm într-o bună formă muzicală, pe actorul Ion Dichiseanu. Orchestra Teatrului „C. Tanase“, dirijată de Gelu Solomonescu şi formaţia Savoy“ a Ansamblului U.T.C. au contribuit, printr-un acompaniament de calitate, la reuşita reprezentaţiilor. Tot în folosul populaţiei sinistrate, astă seară, la Opera Romântei, aliotul Tidor Gheorghe îşi va prezenta, sub egida A.T.M., recitalul său muzicalpoetic. De asemenea, duminică dimineaţa, o distribuţie prestigioasă. In frunte cu Radu Beligan, îşi va da concisul, în sala Savoy“ a Teatrului „C. Tănase“, la spectacolul organizat de publicaţia „Săptămnna culturală a Capitalei“, E. C. Ieri dimineaţă pe scena Sălii Palatului , Margareta Pislaru acompaniată de formaţia condusă de Fietre Magdin Din marea frescă a solidarităţii • Contribuţia cadrelor didactice, studenţilor, personalului artistic, tehnic şi administrativ de la Conservatorul „Ciprian Porumbescu1“, pentru sprijinirea populaţiei din zonele care au suferit de pe urma calamităţilor naturale, se ridică la sfîrşitul anului la 587 ooo lei. In plus, Conservatorul va organiza o serie de Spectacole ale căror fonduri vor fi depuse în contul 2000. In acelaşi timp, la centrul de colectare din cadrul Conservatorului s-au strîns peste 800 de obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte. • Aflat în turneu în ţară ansamblul „Pefiniţa** a susţinut zilele trecute, la Piatra Neamţ,, primul concert in folosul populaţiei din zonele calamitate. Cel de al doilea spectacol, in acelaşi scop, a fost prezentat ieri, 31 mai, la Iaşi. In esfttffitisrf, la 13 şi 20 iunie a. c. ansamblul va prezenta în sala Palatuui două spectacole la care, pe lingă colectivul artistic al ansamblului îşi vor da concursul şi solistele Doina Badea şi Margareta Pislaru. Sumele încasate la unul din aceste spectacole vor fi vărsate in fondurile destinate ajutorării judeţelor care au suferit de pe urma inundaţiilor. Asemenea acţiuni vor continua in tot cursul anului. • Comitetul asociaţiei locatarilor din blocul nr. 28 din str. Constantin Brâncoveanu nr. 73—79, sectorul 5, a contribuit la contul 2000 cu suma de 1 000 Iei. • De cîteva zile, ansamblul folcloric „Balada“, al Casei de cultură din sectorul 6. Întreprinde un turneu la Paris şi in cîteva localităţi franceze. Membrii ansamblului au hotărit să ofere diurna lor pe două zile in folosul populaţiei sinistrate. • S-a lucrat ieri şi la „Tînăra gardă**. S a lucrat, bineînţeles, tot suplimentar. Dar caracterul aparte al schimbului l-a dat faptul că personalul tehnico-administrativ şi-a părăsit locurile obişnuite de munca, trecînd in producţie, alături de muncitori. „Pe fiecare dintre cei 40 salariaţi, T. A. l-am repartizat la hir loc de muncă unde să poată face treabă bună, conform pregătirii ce o are, spunea ing. Aneta Diaconu, secretar al comitetului de partid. De pildă, Eugenia Ghiose de la serviciul tehnic a trecut la asamblare ; Marieta Lazăr, creator de modele, lucrează la o mașină de încheiat ; Virginia Mihai- Cifă de la normare, execută operaţia de asamblat tricotaje şi de control, la unitatea I, etc. I s-a dat producţiei, în felul acesta, un adaus de eficienţă“. La sfirşitul programului de lucru, evaluarea valorică, a muncii din acest schimb, se cifra la 230 000 lei, adică 3 îiS tricotaje. • Colectivul Institutului de proiectări de laminoare a hotărât, într-o adunare, să efectueze 16 000 de ore suflfliffientare, în care să realizeze scurtări ale ciclului de proiectare cu cîte 35 zile pentru 150 de proiectări. Valoarea acestor ore reprezentînd circa 150 000 lei va fi oferită fondului pentru ajutorarea sinistraţilor. • La uzina de mase plastice-Bucureşti, s-a studiat posibilitatea economisirii de materii prime în aşa fel incit să se poată fabrica peste prevederi unele articole de uz gospodăresc. Astfel, a şi început fabricaţia de obiecte casnice a căror valoare va reprezenta suma de 125 mii lei. L. Sprijin concret pentru repunerea in funcţiune a obiectivelor industriale Teri, la Uzina de maşini electrice Bucureşti preluarea schimbului S-a desfăşurat ca într-o zi obişnuită de muncă. In toate atelierele s-a consemnat lapidar : nici o absenţă ; aprovizionarea cu materiale este bună ; utilajele sunt in perfectă stare de funcţiune. — Nu precupeţim nici un efort pentru a veni în sprijinul întreprinderilor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor — ne spune tovarăşul ION IONESCU, inginer şef cu problemele de producţie al Uzinei. — Concret, cum se materializează acest ajutor ? — Pentru refacerea instalaţiilor electrice de la întreprinderea „Electromureş“ din Tg. Mureş, de exemplu, 8 muncitori de Înaltă calificare, conduşi de energeticul şef, ing. Tiberiu şerbanescu, lucrează de mai multe zile in întreprinderea mureşană. Tot pentru Tg. Mureş, am trimis 4 grupuri de 125 KVA, în valoare de 1,5 milioane lei, împreună cu mecanicul motorist Costel Dima, care a contribuit la repunerea in funcţiune a reţelei electrice a oraşului. La Mediaş, ajutorul a constat în expedierea — pe adresa întreprinderii „Automecanica“ , a două grupuri electrogene de 125 KVA şi a 10 grupuri de sudură de 3,5 A, însoţite de muncitorii specialişti Gh. Pleşoianu şi Paul Munteanu, care au acordat şi acordă asistenţă tehnică la refacerea instalaţiilor. Desigur, exemple mai pot fi date. Mă voi mai referi la unul , întreprinderea „Unio“, din Satu-Mare, a avut serios de suferit de pe urma apelor. După retragerea lor, efortul s-a îndreptat spre refacerea şi darea în folosinţă a capacităţilor de producţie. Mare parte din producţia marfă însă, mai precis cea de transportoare, era afectată de lipsa motoarelor electrice. Pentru a veni in sprijinul lor, uzina a livrat în avans circa 20 la sută din cantitatea de motoare. Cereri ne vin şi din alte părţi. De aceea lucrăm intens pentru a livra. Înainte de termen, peste prevederile planului, noi produse. ...Nu am mai reţinut “i alte amănunte despre activitatea colectivului uzinei. Unii insă socotim că se cere neapărat relevat . Ieri, la Uzina de maşini electrice s-a realizat o producţie în valoare de un milion lei. A. Vrănescu Astăzi, pleacă In turnem intr-o serie de oraşe din Iugoslavia, teatrul „Constantin I. Nottara“. Cu acest prilej, am adresat directorului teatrului, dramaturgul HORIA LOVINESCU, cîteva întrebări : — Ce veţi prezenta spectatorilor iugoslavi ! — Trei piese una românească, „Petru Rareş“, a subsemnatului, alta, „Crimă şi pedeapsă“, adaptare de Gabriel Arpat după Doatoievski, şi „Viziuni flamande“ de Michei de Ghelderode. — Sunt aceste spectacole reprezentative pentru profilul teatrului „Nottara“ ? — Consider că da. Faptul că „Petru Rareş“ A fost ciat,insă cu premiul I la un festival naţional de teatru ar fi o dovadă ; de asemenea, adaptarea lui Arout, „Crimă şi pedeapsă“, a întrunit sutra in avanpremiera unui turneu Trei întrebări pentru Horia Lovinescu giile publicului, fiind apreciată sirept .Reprezemtativa pentru . -uJU Urna stagiune teatrală . In sflrsit, „Viziuni flamande“ e un spectacol de o factură aparte, intf *or vi* ?iune ..modernă, specifică «studioului* nostru — bine primită de altfel șl la noi, șl peste hotare (la Nancis In cadru! unul festival de teatru). Sint prezente, In felul acesta, In ceea ce au mai substanţial, cele două activităţi ale teatrului nostru , de studio şi de sală propru-zisă. — Cu ce ginduri plecaţi ? — Sperăm că turneul va contribui la o mai bună cunoaştere a artei teatrale de la noi. Apoi, că va ilustra din plin posibilităţile, realizările, ţinuta teatrului „Ndi*tara“, că publicul iugoslav va primi cu satisfacţie reprezentaţiile noastre. Şi, nu în ultimul rind, consider că acest turneu va prilejui un schimb fructuos de opinii. Pornim la drum cu gîndul că suntem — porind proporţiile — mesageri ai artei teatrale româneşti. rep. Gravura mexicana Este, de obicei, foarte greu să defineşti, chiar să găseşti caracteristicile generale ale unei arte, după vizitarea unei expoziţii te cuprinde doar cîteva zeci de lucrări în acest sens. Expoziţia de gravură mexicană (deschisă sub auspiciile Institutului român pentru relaţii culturale cu străinătatea, in sala din strada Mihai Eminescu nr. 8) nu face decit să confirme regula. Şi totuşi, arta mexicană, cunoscută maiales prin numele ei de mare circulaţie — Diego de Rivera, Orozco sau David Siqueiros — şi-a impus, şi nu numai pentru specialişti, trăsăturile ei fundamentale, specifice, neabandonate niciodată , grandoarea neostentativă, echilibrată, de linii şi volume, inflintiţia spre naraţiunea istorică şi lirism — lucid sau expansiv — exprimat prin culorile in care această artă rămîne aproape de neegalat. Cuprinzind gravuri ale celor trei reprezentativi artişti mexicani, expoziţia oferă vizitatorului posibilitatea să intre in atmosfera proprie ergaţiei mexicane evidenţiind, bineînţeles, elementele specifice genului : linia plină de vigoare, asumîndu-şi funcţia Puterii, linie capabilă să exprime o temă sau o idee, crearea de volume prin alternanţa de albnegru. Fac excepţie cîteva lucrări în care artiştii mexicani apelează cel mult la un ton„ la o nuanţă de culoare, folosită aproape ca o aluzie, căci fundamentală rămîne şi în acest caz tot linia condusă cu sensibilitate deosebită. Am remarca, In acest sens, lucrările semnate de Jesus Amaya Alvarez, un virtuos al genului, preocupat In primul rind de portret, unde reuşeşte — Emiliano Zapata, Benito Juarez şi Einstein — să redea chipul eroului dornic de dreptate şi adevăr, de descoperirea unor legi încă necunoscute ale naturii sau societăţii. Tot pe linia portretisticii se înscriu şi lucrările lui Angel Bracho (José Marti) sau Romeo Gonzales (José Revueitas, romancier revoluţionar). Nu lipsesc temele sociale sau de naraţiune istorică, în care — folosind aceeaşi linie aspră, caracterizantă pentru firea personajelor — artiştii ilustrează mai ales diferenţele dintre muncitorul supt de mizerie şi stăpînul orgolios, crud şi indiferent. Astfel, Leopoldo Mendez in „Foamete In timpul revoluţiei“, sau Romero Gonzales In „Mizerie“ realizează adevărate accente tragice ale vieţii cotidiene. Vădind angajarea directă a artiştilor în contemporaneitatea politică — am reţine in plus şi lucrările intitulate „Arme rustice“ sau „Vietnam“ — expoziţia constituie nu numai o frescă a realităţilor mexicane, ci şi a luptei pentru libertate a popoarelor de pretutindeni. Miruna lonescu „Stringerea recoltei în obştile agricole Ejidos" de ANGEL BRACHOV Note de concert Radu Aldulescu In viata muzicală contemporană, Radu Aldulescu este cotat printre cei mai compleţi violoncelişti. Intr-adevăr, calităţile înnăscute, cultivate inteligent, munca asiduă la instrument şi orizontul său profesional l-au condus la performanţe ridicate. Sunetul său este deosebit de amplu şi de dulce totodată, tehnica de o agilitate ieşită din comun, fraza ii este clar expusă, intensităţile judicios gradate. Stilul lui Radu Aldulescu are o acurateţe remarcabilă, interpretările sale — unele, dar prea puţine față de valoarea reală a muzicianului, înregistrate pe disc — puţind fi date drept puncte de referinţă. In recital, Radu Aldulescu are de ciţiva ani un partener de înaltă clasă, pianistul Albert Guttman, un muzician in adevăratul interes al cuvintului, al cărui cint, sensibil şi viguros, echilibrat şi expresiv, denotă o concepţie camerală superioară. Cei doi instrumentişti, pe care i-am mai ascultat la începutul stagiunii intr-un recital, au susţinut aseară, la Ateneu, un concert cu patru dintre cele cinci sonate de Beethoven d in cadrul manifestărilor prilejuite de bicentenarul naşterii titanului muzicii). Calităţile excepţionale ale acestui cuplu au fost şi de astădată evidente. Planurile sonore bine dozate, construcţia impecabilă a frazei, distincţia stilistică pot fi date ca exemplu. Altă apariţie a lui Radu Aldulescu in aceste zile a fost in cadrul simfonicului Filarmonicii „George Enescu“, dirijat de Sheldon Morgenstern (o a treia va fi marti, intr-un concert în beneficiul judeţelor calamitate). Concertul lit Re major de Haydn, unul dintre succesele incontestabile ale violoncelistului român, a răsunat, cu strălucire si elegantă. Bisul o/eri£, Sarabanda din Suita a V-a de Bach, a fost una dintre culmile interpretative ale stagiunii, intraţit de profund vibrant a răsunat in măreaţa sa simplitate. Dirijorul american, deşi tinar, a dovedit că slăpivăştă vastul ansamblu orchestral din prima Simfonie de Mahler şi a condus antrenant uvertura Candide de Leonard Bernstein, lucrare ingenios instrumentată. Petre Codrecnu Omagiu lui de Stephănescu ăpâlninul. judeţul Argeş, sonul lui George Stephănescu, a fost in bust la faţa casei memoriile iă numele ctitorului literei şi muzicianului care a compus infonie romimească. Festivitatea reiat cu un recital susţinut de Teodorian, Leila Cindiuo- Palade, Elisabeta Neculce Carţiş Voinea, solişti ai Operei Imimi- Bucureşti, acompaniaţi la pian nndulescu. Recitalul a rudin creaţia muzicianului .