Informatia Bucureştiului, iunie 1970 (Anul 18, nr. 5216-5241)

1970-06-03 / nr. 5218

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, LNIŢI-VAI ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII — Nr. 5218 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 3 iunie 1970 in fiecare unitate productiva, acelaşi mobilizator comandament Să răspundem cu o m­ultă eficientă solicitărilor economiei nationale Preocuparea ca fiecare ora de producţie să fie cît mai înalt valorificată, ca circuitul economic să capteze toate re­sursele existente constituie, în aceste zile, axul vital al inten­sei activităţi ce se desfăşoară în fabrici şi uzine, în institute de cercetări şi proiectare sau şantiere de construcţii. Colec­tivele de muncă din Capitală îşi mobilizează întreaga ener­gie creatoare pentru a îndeplini angajamentele asumate în scopul sporirii contribuţiei la recuperarea pierderilor provo­cate de inundaţii, pentru a răspunde cu o înaltă eficienţă solicitărilor economiei naţionale, în cinci luni industria Capitalei a realizat Producţie suplimentară de peste 378 milioane lei Concentrându-şi eforturile pentru sporirea producţiei, colectivele în­treprinderilor industriale din Capi­tală au înscris în bilanţul pe cinci luni succese însemnate. După cum ne comunică Direcţia municipală de statistică, planul producţiei globale a fost depăşit cu peste 378 mili­oane de lei, iar cel al producţiei marfă vîndută şi încasată cu 513,6 milioane lei. Preocuparea unităţilor bucureştene pentru mai buna organizare a pro­ceselor tehnologice, pentru folosirea cît mai deplină a potenţialului teh­nic şi uman, este pregnant reflec­tată de creşterea substanţială a pro­ductivităţii muncii — cu 10,4 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, 81,4 la sută din sporul producţiei globale s-a obţinut pe seama creşterii producti­vităţii muncii. Mobilizarea oamenilor muncii din Capitală pentru a-şi aduce din plin contribuţia la diminuarea efectelor inundaţiilor este relevată şi de rit­mul realizărilor obţinute în luna mai. Media zilnică a depăşirii sarcinilor de producţie a fost superioară cu peste 11 milioane lei celui mai înalt nivel mediu zilnic din lunile pre­cedente. Producţia suplimentară realizată în perioada care s-a scurs de la începutul anului se concretizează, printre altele, în : 834 tone laminate finite, 14145 kVA transformatoare de forță, mijloace de automatizare în valoare de 30,9 milioane lei, 281,6 tone utilaj tehnologic pentru industria alimentară, 30 vagoane marfă, mobilă în valoare de 4,5 milioane lei, 14 092 m.c. prefabri­cate din beton, 721 000 cărămizi şi blocuri ceramice, 1043,5 tone uti­laj tehnologic pentru industria me­talurgică, 145 tone articole sanitare din porţelan şi faianţă, confecţii textile în valoare de 25,7 mili­oane lei. Uzina de prelucrare a maselor plastice București. Moderna mașină automată care produce saci din polietilenă. ;lJ;Ii|JiWT Dirzenie I. PELTZ A fost fi continuă si fie o răsturnare a firescului, o sec­venţă dantescă in plină pri­măvară. Ochiul, presupus în­viorat de luna liliacului şi a cintecului, s-a încruntat şi de trei săptămîni şi mai bine facem bilanţul războiului dus cu apele înnebunite, facem totul pentru a reaşeza viaţa in albia ei firească. Pentru că, în pofida tuturor încercărilor, am întilnit — ca un balsam pe rana încă des­chisă a întregului popor — dirzenia zecilor, sutelor de mii de oameni porniţi să în­frunte şi să biruie stihiile. Dirzenia asta a citadinului ca şi a ţăranului, a vîrstnicului ca şi a tînărului, a femeilor şi chiar a copiilor constituie o strălucită, impresionantă, to­nică replică la suferinţele zi­lei. Dirzenia asta constituie, de fapt, trăsătura de caracter a naţiei care a ştiut să de­păşească vitregiile istoriei, ca şi ale naturii, in trecut, şi care se afirmă astăzi cu otita mă­reţie. Exemple nenumărate I Dirt s-a dovedit ostaşul care, (Continuare in pag. a 1-a) Buletin meteo-rutier şi feroviar • SITUAŢIA METEOROLOGICĂ : în cursul zilei de ieri au fost sem­nalate ploi în Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi re­giunile de munte, iar azi noapte a început să plouă şi în Moldova şi în zona Deltei. Cantităţile de apă căzute în ultimele 24 de ore au mă­surat pînă la 15 l/mp la Sibiu, 10 l/mp la Sînnicolau Mare iar în rest sub 10 litri. In Cîmpia Dunării, cea mai mare cantitate de apă a fost măsurată la Fundulea — 20 l/mp şi Videle 16 l/mp. In Moldova, pînă la această oră, cantităţile de apă nu au totalizat mai mult de 8 l/mp. Tem­peraturile maxime au fost cuprinse Intre 15 și 20 de grade în nordul (Continuare în pag. a 3-a) Constructorii raportează — Pînă la 31 mai s-a realizat 36,4 la sută din planul anual ce revine Direcţiei generale de con­­strucţii-montaj — ne spunea ing. Mihail Cristescu, şeful serviciului plan —■ ceea ce înseamnă executa­(Continuare In pag. a 2-a) LA ÎNCHIDEREA teim •' Ca urmare • precipitaţiilor, Haut« In altel« precedente, «-au ““•SÎStrat creşteri de niveluri pe cursurile superioare ale unor rturi dta nordul crlsanei, estul şi sud­­•stul Transilvaniei, in Banat, Mun­­tenia *1 «ma de vest a Moldovei. Creşterile de nivel nu au depăşit cotele da inundaţie. • SITUAŢIA NIVELURILOR DU­NĂRII : ultima viitură a trecut în aval de T. Severin, îndreptîndu-se spre Corabia — T. Măgurele. Nive­lul apelor scade uşor între Baziaş şi T. Severin. Creşte uşor în rest, cu excepţia fluctuaţiilor locale dintre Brăila şi Tulcea. • AZI, LA ORA 10,30, am primit următoarele date privind situaţia co­telor Dunării: Baziaş 724 cm., Mol­dova­ Veche 697 cm., T. Severin 811 cm., Calafat 773, cm., Corabia 724 cm., T. Măgurele 708 cm., Giurgiu 795 cm., Olteniţa 771 cm., Cernavodă 706 cm., Hîrşova 724 cm., Brăila 628 cm., Galaţi 584 cm., şi Tulcea 427 cm. Creşterile nivelului apelor faţă de cota de inundaţie variază intre 30 şi 204 cm. La Galaţi nivelul apelor este sub cota de inundaţie cu 16 cm. Datorită măsurilor luate, de în­tărire şi supraînălţare a digurilor, pericolul inundaţiilor a fost dimi­nuat. Lupta se dă împotriva infil­traţiilor, grifoanelor şi înmuierii di­gurilor pe unele porţiuni. • Pe porţiunea limitrofă jude­ţului Ilfov se execută lucrări de consolidare a digurilor şi de lichidare a infiltraţiilor. In zona Pietroşani — Vedea-Slobozia au fost refăcute porţiunile de dig ero­date de valuri. • Comisia municipală a oraşului Giurgiu a hotărît evacuarea pre­ventivă a­­ locuinţelor din zona cu cote joase din apropierea digului. • Brăila­­ — continuă consolida­rea digurilor­, din Insula Mare, în incinta Căl­năţui-Gropeni-Chişcani. La incinta uiţtirii-Vădeni continuă acţiunea de ret­acere a digului din­spre­­ Siret.­­ Galaţi d­in zona rîului Siret mai sunt încă inundate parţial lo­calităţile : Fundanii, Tudor Vladimi­­rescu, Pascu, braniştea, Şendreni şi cartierul Barbou­. Cotele Dunării sunt sub nivelul­ de inundație. • Tulcea­ul pentru apărarea oraşelor Măcinaa şi Sf. Gheorghe se execută diguri de centură. 4 (­A Contul 2000 Depunerile cetăţenilor Capitalei în contul 2000­P­entru ajutorarea popul­lţiei din zonele lovite de calamităţi s-au ridicat azi dimineaţă la 10 901 393 lei. Zilnic numeroşi cetă­ţeni depun noi sume de bani în acest cont. » UN NOU MIJLOC PENTRU IN timpul traversarii Incepînd de la 4 iunie a.c., la unele treceri marcate pentru pietoni situate pe bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej, res­pectiv la Opera română şi piaţa Kogăl­­niceanu, cetăţenii care traversează a­­ceastă arteră vor avea la dispoziţie fa­nioane de culoare galbenă pentru pro­tejarea lor. Fanioanele sunt depuse In cutii am­plasate la bordură. Cei care doresc să treacă pe celălalt trotuar vor lua un fanion pe care îl vor ţine ridicat, vizi­bil, pe tot timpul traversării. In acest fel conducătorii de autovehicule sunt a­­vertizaţi din timp pentru a lua măsuri de acordare a priorităţii pietonilor şi de PROTEJAREA PIETONILOR protejate. După traversare cetăţenii de­pun fanioanele în cutia metalică am­plasată pe celălalt trotuar. La început, acţiunea are un caracter experimental. De aceea se recomandă, atît conducătorilor auto cît şi pietonilor care folosesc această zonă, prudenţă şi înţelegere reciprocă. • După cum am mai anunţat, pe lacul Herăstrău (la podul Băneasa) a fost a­­menajat un loc special (îngrădit), popu­lat cu peşte, unde amatorii vor putea... merge la sigur. Activitatea acestui ori­ginal loc de agrement va începe dumi­nică, cu o capacitate simultană de ac­ces pînă la 150 persoane. I.C.A.R. pune la dispoziţie undiţe, momeală, găletuşe. Taxa de intrare este de 5 lei pe oră. Se va putea pescui pînă la 3 kg., cos­tul peştelui urmînd a fi achitat la ple­care.­­ Zilele trecute, juristul român dr. Jean Moruzî, la invitaţia unor instituţii cultural-ştiinţifice, a plecat în Italia, pentru a participa la sărbătorirea sa de către : Academia internaţională „Nenocastrum“, academiile „Meditera­neană“, „Leonardo Da Vinci“ şi arheo­logică din Roma și de către Academia „Di Paestum“ din Salerno. Festivitatea are loc în sala „Protomoteca“ din Ca­­pitoliu. # Seminar-curs la stomatologie Zilele trecute, la Ministerul Sănătăţii a avut loc deschiderea unui seminar curs pe probleme de stomatologie. Or­ganizat de către Catedra de perfecţiona­re şi Centrul metodologic de stomatolo­gie, seminarul-curs, condus de conf. dr. I. Gali, la care participă medici sto­matologi coordonatori din toate judeţele ţării, va ţine o lună de zile. Pe lingă prelegeri, in cadrul cursului vor fi fă­cute demonstraţii privind rezolvarea diferitelor afecţiuni stomatologice, va f prezentată experienţa Centrului meto­dologic în domeniul organizării si in­­drumării rețelei, in­activitatea profilac­tică si terapeutica. Unitate-dispecer pentru depanarea și remorcarea autoturismelor Cooperativa „Automecanica“ a organi­zat o unitate-dispecer pentru depanarea şi remorcarea autoturismelor rămase in pană în raza municipiului Bucureşti, in cazul unor astfel de intervenţii, unita­tea poate fi solicitată la nr. de telefon 22.12.43. Se preiau comenzi şi pentru eventuale remorcări de la punctele de agrement din jurul oraşului — Pustni­cul, Mogoşoaia, Băneasa, Pantelimon etc. (excepţie făcind Snagovul, care in­tră in zona de activitate a altei uni­tăţi). Magazine de prezentare In şoseaua Ştefan cel Mare nr. 12, cooperativa „Metalocasnica“ a organizat un magazin de prezentare şi desfacere a obiectelor pentru decoraţiuni interioa­re. Acesta, împreună cu alte trei ase­menea unităţi (cele din str. Acade­miei nr. 23, calea Moşilor nr. 44 şi ca­lea Victoriei 1—5) prezintă modele noi de corpuri de iluminat, mobilier com­binat cu lemn, răchită, metal și mase plastice, diverse obiecte din fier forjat etc. La „Magazinul copiilor“ din calea Vic­toriei 32—34, I.C.S. Romarta a deschis astăzi o expoziţie cu vinzare de cămăşi pentru băieţi. Sunt prezentate aproxima­tiv 50 modele noi de cămăşi pentru co­pii între 3 şi 14 ani, în ambalaje de carton şi plastic. Expoziţia constituie şi un sondaj al cererilor cumpărătorilor pentru acest gen de articole. Aplicarea Hotărârii privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei, asigură I COINTERESAREA O MAI BUNĂ a AMPLUL PROGRAM stabilit de partid pentru continua în­florire a agriculturii socialis­te, pentru creşterea producţiei vege­tale şi animale, dezvoltării sectoru­lui zootehnic i se acordă o impor­tanţă deosebită. Aşa cum se subli­niază în Hotărîrea Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliu­lui de Miniştri se fac eforturi con­tinue pentru mărirea efectivelor de animale şi păsări, a producţiei de carne, lapte, ouă. Totodată ca rezultat al creşterii ve­niturilor populaţiei a sporit simţi­tor consumul de produse animaliere, îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi a produselor animaliere, precum şi alte căi de stimulare a dezvol­tării zootehniei prevăzute de Hotă­­rîre, constituie o parte integrantă a ansamblului de măsuri stabilit de partid în cadrul programului na­ţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei anima­liere, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din martie a.c. Referindu-se la asemenea aspecte esenţiale menite să asigure cointe­resarea materială sporită a produ­cătorilor şi în acelaşi timp apro­vizionarea tot mai bună a populaţiei, oamenii muncii de toate profesiile — ţărani, muncitori, funcţionari, adică atît producătorii cit şi consu­matorii îşi exprimă convingerea că aplicarea măsurilor preconizate de Hotărîre va permite o însem­nată dezvoltare a zootehniei, sector de bază al agriculturii, o mai depli­nă satisfacere a cerinţelor de con­sum ale cetăţenilor. SPORIMV­A PRODUCĂTORILOR, APROVIZIONARE A POPULATIEI CU CARNE SI LAPTE Măsuri care îşi vor arăta roadele Măsurile luate pentru îmbunătă­ţirea preţurilor de cumpărare a ani­malelor şi produselor animaliere dovedesc, încă o dată, grija pe care partidul şi guvernul o acordă dez­voltării zootehniei, aprovizionării populaţiei cu cantităţi sporite de produse animaliere. Ele au o­­m-NICOLAE P. VASILE preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Glina (Continuare in pap. a t-a) EXAMENELE STUDENŢEŞTI SUB SEMNUL SPORITEI RESPONSABILITĂŢI A început sesiunea de examene. Aproximativ 35 000 de studenţi au şi intrat sau urmează să intre in probele definitorii, pentru gradul lor de pregătire profesională. Este­ momentul decisiv cînd fiecare, faţă in faţă cu examinatorul, trebuie să demonstreze progresele înregistrate, atît in ceea ce priveşte cunoştinţele acumulate, cit şi sub raportul maturizării in­grndire. Este insă, fără îndoială, şi momentul cind organizatorii dau un examen edificator la materia „con­diţii cit mai bune pentru desfăşu­rarea optimă a finalului de an universitar". Ne-am adresat, deci, conf. univ CORNEL PACOSTE, prim-secretar al Comitetului de partid al Centru­lui universitar Bucureşti. — Din capul locului — precizează in­terlocutorul nostru — trebuie să sub­liniem că nu toate facultăţile şi institutele s-a urmărit obţinerea de rezultate su­perioare faţă de sesiunile precedente.­­ In consecinţă, ar fi de presupus că Institutul politehnic. Stu­denţii Facultăţii de energeti­că, grupa 242-C anul IV, sunt examinaţi de profesorul Do­rin Pavel la examenul de turbine hidraulice, măsurile preconizate nu au avut ex­clusiv în vedere actuala sesiune... Interviu luat de A. Sandu (Continuare in pag. a 3-a) • NOI CONSTRUCŢII PE LITORAL Constructorii de pe litoral adaugă noi perle arhitecturale colierului .Rivierei romanesti1*. La Mamaia au fost date in folosinţa cinci vile şi cinci mini-hoteluri cu peste 400 de locuri, un camping cu 10 000 de locuri, trei restaurante şi mai multe magazine comerciale. Printre nou­tăţile de atracţie ale staţiunii se înscriu, de asemenea, grădiniţele „Tomis“ şi „O­­vidiu“ pentru copii, o piscină descope­rită şi o berărie pe malul lacului Siut­­ghiol. Alte construcţii vin să îmbogăţească patrimoniul turistic al staţiunii Eforie Nord , hotelul şi restaurantul .Selena“, cu 500 de locuri, vilele şi mini-hotelurile din zona gării, un camping cu 1 500 de locuri, patru restaurante cu 3 500 de locuri şi altele. Pe lista noilor construcţii apărute in tinerele staţiuni din nordul Mangaliei se Înscriu hotelurile .Apollo“, .Egreta“, .Brinduşa“, .Lăcrămioara“ şi .Ghiocel”, barul „Paradis“, un complex comercial, un teatru de vară şi un res­taurant cu aproape 500 de locuri. Po­trivit aprecierilor de resort, litoralul îşi măreşte anul acesta capacitatea de găz­duire cu aproape 29 000 de locuri. (Agerpres). • Pe soseaua Olteniței, in imobilul de la nr. 7­­A, au fost terminate lucrările de amenajare in vederea deschiderii u­­nui nou punct farmaceutic — nr. 38. A­­cesta isi va incepe activitatea de săp­­tămina viitoare. • SALA DE SPECTACOLE a Palatului pionierilor a găzduit ieri după amiază o reuşită manifestare cultural-artistică, în cadrul căreia preşcolarii grădiniţei de copii „Flo­­reasca“ din str. Rahmaninov nr. 25 au prezentat un program cuprin­zând recitări, tablouri coregrafice, coruri şi scenete. Fondurile reali­zate cu prilejul acestei manifestări, dedicate Zilei internaţionale a co­pilului, au fost depuse în contul C.E.C. 2000. Preludiu la retrospectiva Brâncuşi în 1935, Brân­cuşi scria Miliţei Patraşcu că îi e dor de acasă, că vrea să deschidă o expoziţie în ţară. Visul său avea să se împli­nească, însă, par­ţial, abia în 1956. Muzeul de artă al Republicii a organizat atunc o expoziţie, în ca­drul căreia pre­zenta doar 13 lu­crări de-ale ves­titului maestru gor­jean. La 13 ani de la moartea lui Brân­cuşi, iată-l din nou prezent în ţară, prin inter­­mediul unei expo­ziţii retrospective, prima de o ase­menea amploare nu numai la noi, ci în întreaga Eu­ropă. Deschisă i­­niţial la New York, expoziţia a devenit itinerantă (Philadelphia, Chi­cago etc.), urmînd ca în ziua de 5 iunie la Muzeul de artă al Republicii Socia­liste România să aibă loc vernisajul de la Bucureşti. O întîlnire cu vasta operă a lui Brâncuşi, înlesnită de concursul colecţiilor publice şi parti­culare din Franţa şi S.U.A., adăugîn­­du-se la cele 25 de lucrări aflate în Cristina Popescu (Continuare in pag. a 2-a) Una dintre celebrele lucrări ale artistului român soara Pogány** „Domni­ De ce ambalajele în circuitul in nou primim la re­dacţie sesizări din par­tea cetăţenilor, in le­gătură cu activitatea centre­lor de achiziţionare a ambala­jelor de sticlă. Aspectele ce ni se aduc la cunoştinţă relevă in general deficienţe organiza­torice, mai vechi, reintră cu întîr­zie comercial ? ...Se ştie că aproape in fiecare gospodărie se adună un număr în­semnat de sticle şi borcane goale. Reclamele şi anunţurile publicitare invită cetăţenii să Ie valorifice la centrele de specialitate sau la ma­gazinele alimentare. Nu puţine sunt insă situaţiile cinci, ajunse In faţa unităţilor respective cu sacoşele În­cărcate, gospodinele trebuie să facă cale Întoarsă. Aşa s-a Intlmplat, cu cttva timp In urmă, la centrul din str. Amzei. Un petic de hirtie, prins intr-un cui, a informat­ cetăţenii că... gestionarul s-a Îmbolnăvit. De ne­înţeles este de ce nu au preluat a­­tribuţile responsabilului una din cele trei-patru persoane ce lucrează curent aici. Centrul din calea Gri­­viţei 43 refuza şi el primirea amba­lajelor, deoarece... nu mai avea bani. Nici la centrul 8, din piaţa Iile Pin­­tilie, nu se mai achiziţionau sticle şi borcane, intrucit spaţiul de de­pozitare devenise neîncăpător pentru lădiţele încărcate, neridicate la timp de depozitul central. Aceeaşi situa­ţie am intilnit-o şi la centrul 65 din şos. Giurgiului. Alteori, unii dintre gestionari închid unităţile în orele cînd ele ar trebui să fie deschise, şi pleacă după diverse treburi (uni­tăţile din complexele comerciale Bu­­joreni şi Orizont). Nu ne propunem să facem un „inventar“ al tuturor deficienţelor, mai cu seamă că asemenea aspecte au mai fost sesizate de ziarul nos­tru. De fiecare dată, întreprinderea centrală de valorificare a ambalaje- Romeo Groapă Corneliu Puiu (Continuare în pag. a 3-a) . Stângi în faţa justiţiei La tribunalul din Düsseldorf, se desfăşoară unul din procesele cele mai răsunătoare din analele acestei instituţii. Acuzatul: ex-comandantul SS al lagărului de la Treblinka — Frantz Paul Stângi. In dosarul cri­melor de care se face vinovat Stângi s-au adunat de-a lungul anilor cîte­­va mii de file. Stângi şi-a început „meseria de criminal“ la 32 de ani, ca şef ad­junct al unui centru de „eutanasie“, instituţie pretins medicală, care a­­coperea cumplitele experienţe pe oameni. Sub diagnosticul de „mala­f­aliana Mirşanu (Continuare in pag. a 1-a)

Next