Informatia Bucureştiului, iulie 1970 (Anul 18, nr. 5242-5268)
1970-07-01 / nr. 5242
PSolferAfit titîî fcoATe 'jABifeB, UNITIVA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII Nr. 5242 Miercuri 1 iulie 1970 Timpul un parametru in ecuaţia Interlocutor , ior sinteză economică al Comitetului municipal ît timp dintrm-o orii utilajele slnt antrenate, cu Întreaga capacitate, în efortul productiv ? întrebarea capătă Încă, de la Întreprindere la întreprinderea răspunsuri materializând nu de puţine ori apreciabile şi neavenite diferenţieri. Adaugînd că, în contextul tehnicii moderne, „ora utilajului“ lucru al utilajelor(încă) deficitar eficienţei DIMITRIE ANCUŢA, şeful sectorului de coordonare şi la Bucureşti al P.C.R. — am ales această unitate de timp întrucît ea prilejuieşte cele mai expresive comparaţii, se înregistrează pe scara producţiei valori tot mai ridicate, nominalizăm una dintre cele mai substanţiale rezerve de care dispune economia bucureşteană pentru sporirea „debitului“ productiv şi, implicit, a eficienţei economice. Este, de altfel, şi concluzia analizei pe care comisia economică a Comitetului municipal de partid a încheiat-o recent şi în cadrul căreia au fost „investigate* aproape 7200 de maşini- un elt© de prelucrare a metalelor, precum şi utilaje specifice industriei textile, a sticlei, exploatării şi prelucrării lemnului. A reieşit astfel, potrivit luărilor de cuvint ale participanţilor, că întreprinderea dispune de toate condiţiile pentru a asigura, de pe acum, realizarea sarcinilor sporite ce li revin în cursul anului viitor. • Fotografia noastră ilustrează moderna dotare de care dispune întreprinderea. Pentru Începutul adresat tovarăşului Dimitrie Ancuţa o întrebare vizând direct concluziile bilanţiere: ce disponibilităţi productiva a relevat acţiunea întreprinsă ? — Deosebit de importante. Cifrele sunt, de altfel, edificatoare. La un parc necesar de 6505 maşini-unelte de prelucrare a metalului, aparţinînd secţiilor de bază cît şi celor auxiliare, întreprinderile dispun de o rezervă de capacitate care se concretizează în nu mai puţin de 759 utilaje. Dintre acestea, 436 vor fi reţinute pentru creşterea producţiei In anul 1971, ceea ce reprezintă Insă numai 57,4 la sută din rezerva existentă. Se cuvine adăugat aici — element ilustrativ pentru aprecierea resurselor de potenţial productiv de care dispun unităţile economice — că propunerile pentru mai buna valorificare a utilajelor se vor materializa într-un spor de 14,7 milioane lei, produse solicitate la export sau deficitare pe economie. Printre acestea, 1000 tone laminate finite pline, 500 tone ţevi oțel fără sudură, 440 tone ţevi sudate, 2500 contactoare cu releu, 60 panouri de automatizare ş.a. — In afara utilajelor pentru a căror mai bună utilizare sa vor între- Florin Rodulescu-Rodică (Continuări in pag. a 1-a) Printre intreprinderile bucureştene ale căror comitete de direcţie au dezbătut cifrele de plan pe 1971 se numără şi Fabrica de stofe de mobilă, puternică unitate a industriei noastre uşoare. Bilanţul rodnic raportat de colectivul său in primul semestru — cind şi-a îndeplinit înainte de termen indicatorii de plan, realizind suplimentar zeci de mii de metri pătraţi de stofă — a constituit o temeinică bază pentru abordarea mobilizatoare a problemelor înscrise pe ordinea de zi a dezbaterilor. f III IIII II I . I I I I III CUVINTE DUMITRU SOLOMON Cuvintele ne-au desprins de ţărină, cuvintele ne-au despărţit , irevocabil de patrupede, cuvintele ne-au eliberat de haos şi de singurătate. Cuvintele ne relevă sensurile vieţii şi ale gindului, ne arată universul, ne prelungesc senzaţiile, imaginile, dorinţele, gesturile, sentimentele. Cuvintele sunt unelte, visuri, împlinesc bucurii ale oamenilor, de aceea trebuie protejate. Nu cunoaştem insă întotdeauna valoarea cuvintelor, ignorăm uneori autoritatea lor, dispreţuim sau bagatelizăm acest privilegiu spiritual nepreţuit. Cuvintele pe care le pierdem, cuvintele care ne scapă, cuvintele care dor, cuvintele care jignesc, cuvintele care urîţesc, cuvintele care mint... Ne asemuim, adesea pină la identitate, cuvintelor noastre ; dacă am fi mereu conştienţi de aceasta, n-am amina cuvintele frumoase pe care trebuie să le rostim, ni le-am refuza pe cele urile, care ne deformează imaginea. Cuvintele au greutate, dar se întimplă să n-o simţim decit prea urziţi, după ce le-am rostit. Ieri trebuia să rosteşti un cuvint jj^^iConfinuar* In paj, a I-oJ I Şcolile profesionale în avanpremieră în săptămîna următoare vor avea loc examenele de admitere în şcolile profesionale, preluînd activitatea din viitorul an de învâțâmînt. Tn avanpremiera ambelor evenimente, am vizitat cîteva școli, adresînd cadrelor de conducere următoarele întrebări : 1. CE SE PRECONIZEAZĂ IN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBUNĂTĂŢIREA PROCESULUI DE INVATAMÎNT? 2. CE MESERII NOI SE PREVĂD ÎN NOMENCLATORUL PROFESIILOR CARE SE INVATA ÎN ŞCOALA DV.? Ing. GHEORGHE STANILA, directorul Şcolii profesionale a Uzinei „Autobuzul“: 1) Am iniţiat un ansamblu de acţiuni, care să asigure elevilor condiţii de pregătire la nivelul tehnicii noi. Astfel, în incinta şcolii s-au amenajat ateliere de instruire practică pentru meseriile de lăcătuş, strungar şi matriţel. Pentru completarea cunoştinţelor, în anul şcolar 1970—1971 se vor organiza un cerc automoto şi un laborator de tehnologia meseriei. 2. Apar două meserii noi : lăcătuşi mecanici auto-moto, o profesie foarte căutată, şi mecanici de motoare cu combustie internă. In consecinţa, am început amenajarea unui laborator de specialitate auto-moto» în care elevii vor cunoaşte direct piesele şi funcţionarea automobilului, s-a preconizat, de asemenea, pentru viitorul an un atelierşcoală, cu plan de producţie, in care elevii anului al ll-lea să execute lucrări şi piese pentru uzina ».Autobuzul". MTM este Elisabeta losif (Comunat în pag. a 2-a) Simpozion privind rolul subinginerului în producţie Azi dimineaţă, la Institutul politehnic au început lucrările simpozionului intitulat : „SUBINGINERUL — SPECIALIST NECESARE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI MARII NOASTRĂ«. Referatele prezentate au fost elaborate de specialişti ai Institutului politehnic, ai ministerelor industriei construcţiilor de maşini, industriei metalurgice, energiei electrice, industriei chimice, construcţiilor industriale, industriei materialelor de construcţii. Ia cadrul simpozionului au fost susţinute referate pe marginea cărora s-au purtat interesante şi utile discuţii : „Factorii obiectivi care determină formarea unui nou specialist cu calificare superioară necesar producţiei — subinginerul", „Corelaţia între pregătirea generală, de specialitate şi practică a subinginerului“, „Relaţia subinginer-inginer in procesul ele producţie“, „Subinginerul — specialist cu atribuţii ample şi de răspundere, cerut de economia naţională“. Măsuri pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei De la Direcţia sanitară a municipiului am fost informaţi despre unele noi măsuri destinate ocrotirii sănătăţii populaţiei. A început o amplă acţiune de control profilactic al femeilor salariate. Examenele medicale se efectuează la nivelul cabinetelor de obstetrică şi ginecologie din policlinicile teritoriale, consultaţiile fiind acordate şi de cadre didactice din clinicile maternităţilor „Polizu“, „Filantropia“ şi „Giuleşti“. Examenele clinice vor fi completate şi de controale citologice. Pentru ca acest important control profilactic să se încheie cu maximum de eficienţă, Direcţia sanitară a municipiului invită populaţia feminină să răspundă prompt programărilor făcute prin unităţile medicale teritoriale. Pe parcursul acestei luni îşi vor deschide porţile încă două creşe pentru copii, în cartierele Niţu Vasile şi Militari (bd. Armata Poporului). „Dar în asigurarea funcţionalităţii acestor unităţi, cit şi a altora ce se vor, deschide peste puţin timp — ne-a spus dr. M. Georgescu, director adjunct al Direcţiei sanitare a municipiului — întâmpinăm unele greutăţi. Este vorba de dificultăţile privind încadrarea lor cu personal de îngrijire a copiilor — infirmiere puericultoare. Pentru aceasta, Direcţia sanitară invită persoanele care doresc să îmbrăţişeze această meserie Să se prezinte la serviciul personal şi învăţămînt al Direcţiei sanitare pentru a se înscrie la cursurile de pregătire teoretică şi practică pe care îl iniţiază în vederea formării profesionale a viitoarelor cadre“. La audierea acestor cursuri — ni s-a precizat — se primesc şi mame , care vor să-şi completeze cunoştinţele necesare creşterii corecte a propriilor copii, însă fără obligaţia să se angajeze, în activitatea sanitară, Ol. Niculita INTRE 2—4 IULIE se va desfăşura, sub auspiciile Academiei Republicii Socialiste România, o amplă sesiune, avînd drept scop dezbaterea problemelor de perspectivă ale cercetării ştiinţifice naţionale. Participă membrii Academiei, cadre didactice universitare, cercetători aparţinind unităţilor departamentale şi ai altor academii, oameni de ştiinţă. MÎIF, (orele S), va avea loc în aula Academiei, deschiderea lucrărilor, prin cuvîntul ACAD. MIRON NICOLESCU, preşedintele Academiei. In cursul dimineţii vor fi prezentate următoarele comunicări. Metode de prognoză aplicate în energetică (acad. Remus Răduleţ), Rolul fizicii in dezvoltarea tehnicii (acad. Şerban Ţiţeica), Lim- IN DEZBATEREA ACADEMIEI Probleme de perspectivă ale cercetării ştiinţifice baj curent şi limbaj ştiinţific (acad. Athanase Joja), Tradiţie şi progres in dezvoltarea literaturii (acad. Alex. Philippide), Rolul cercetării ştiinţifice In realizarea programului naţional de dezvoltare a agriculturii (acad. Gr. Ogrejeanu), Probleme actuale şi de perspectivă în cercetarea medicală (acad. Aurel Moga). DUPĂ AMIAZA, cu începere de la orele 17, stat programate următoarele comunicări : Matematicile neaplicate ca izvor de aplicaţii — acad. Gr. Moisil, Rolul statisticii matematice la realizarea obiectivelor economice — acad. Gh. Mihoc, Meditaţii asupra relaţiilor dintre ştiinţă şi tehnică — acad. Costin Neniţescu, Unele aspecte ale programului de perspectivă privind cercetările de fizică atomic şi moleculară — prof. Ion Ursu, Perspectivele cercetărilor geofizice în descoperirea zăcămintelor de substanţe minerale utile acad. prof. Sabba Ştefănescu, — prof. Liviu Constantinescu, Cercetarea geografică de perspectivă, contribuţie de bază in sprijinul economiei naţionale — prof. Tiberiu Morariu, Importanţa cercetării multidisciplinare a impurificării mediului, problemă majoră a contemporaneităţii — prof. Ion Ardelean, şi Dicţionarul Academiei in dezvoltarea culturii umanistice româneşti — prof. Ion Coteanu. MAIESTĂŢILE LOR IMPERIALE, ŞAHINŞAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, şi Împărăteasa Farah ŞI-AU ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALĂ IN ROMÂNIA Azi dimineaţă s-a încheiat vizita pe care Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah au făcut-o în ţara noastră, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Drumul spre aeroportul Otopeni cunoaşte o vie animaţie. Este ora nouă şi un sfert Maşina oficială în care se află cei doi şefi de state părăseşte reşedinţa rezervată distinşilor oaspeţi. Mii de cetăţeni pe care presa şi radioteleviziunea i-a ţinut la curent cu desfăşurarea vizitei Şahinşahului şi a împărătesei şi le-au adus la cunoştinţă rezultatele fructuoase ale întâlnirilor dintre conducerile de stat ale României şi Iranului, îşi manifestă satisfacţia lor pentru contribuţia pe care această a doua vizită a suveranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr in ţara noastră a adus-o la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Iran, la extinderea cooperării între cele două state. Prin urare şi gesturi prieteneşti, fluturînd steguleţe, cetăţenii Capitalei dau glas sentimentelor unanime de stimă şi preţuire pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. La ceremonia plecării, pe aeroportul internaţional Bucureşti—Otopeni, se află Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. Sunt de faţă Pavel Silard, ambasadorul României în Iran, precum şi Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului în Republica Socialistă România, şi membri ai ambasadei. Pe faţada salonului oficial, încadrate de drapelele de stat ale României şi Iranului, se află portretele preşedintelui Consiliului de Stat şi Şahinşahului. Pe două mari panouri albastre sunt înscrise urările: „Trăiască prietenia româno-iraniană!“, şi „Trăiască pacea şi prietenia între popoare!“. Un trompet anunţă sosirea pe aeroport, apoii comandantul gărzii de onoare prezintă raportul, în timp ce sunt intonate imnurile de stat ale României şi Iranului, în onoarea înalţilor oaspeţi se trag 21 de salve de artilerie. Împreună cu preşedintele Consiliului deStat, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr salută drapelul. Cei doi şefi de state trec apoi în revistă garda de onoare. Şahinşahul Iranului şi împărăteasa Farah, îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi de la persoanele oficiale române aflate la aeroport. Un grup de copii oferă suveranilor buchete de flori. Maiestăţile Lor Imperiale, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Iranului îşi iau rămas bun de la preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu, şi de la soţia sa, Elena Ceauşescu, de la preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi de la celelalte înalte personalităţi române Din uşa avionului, suveranul Iranului răspunde cordial saluturilor celor prezenţi la aeroport. La ora 10, avionul decolează. Pînă la frontieră, avioane ale Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România escortează avionul imperial« Mirceci Ionescu Gheorghe Preda PLENARA CONSILIULUI FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE AL SECTORULUI Pe baza indicaţiilor Plenarei Consiliului». Naţional al Frontului Unităţii Socialistei din 27 martie 1970 de a se analiza periodic activitatea deputaţilor consiliilor populare, modul in care îşi îndeplinesc mandatul încredinţat de alegători, ieri după amiază în sala Casei de cultură din str. Mihail Eminescu nr. 89, a avut loc plenara Consiliului Frontului Unităţii Socialiste al sectorului 2. Din referatul Biroului executiv, prezentat de tov. Petre Stan, vicepreşedinte al Consiliului F.U.S. al sectorului, rezultă că marea majoritate a deputaţilor se preocupă de rezolvarea problemelor ridicate de cetăţeni în campania elec(Continuare în pag. a 3-a) . Magazinul de artizanat de la parterul blocului „Eva“ prezintă cumpărătorilor români şi străini frumuseţile artei noastre populare. Tot aici, s-a deschis de curînd un raion de cristaluri şi porţelanuri fine. Cind se caută incendiul cu... luminarea ...O CURTE de pe şos. Iancului or. 17. Intr-un colţ, o grămadă de moloz. Este tot ceea ce a mai rămas din cele trei bucătării pe care şi le construiseră locatarii de aici şi care au fost nimicite de flăcări in seara de 11 iunie. Am vorbit cu doi dintre cei in cauză. Tinguiri, regrete. Aruncă rina de la unul la altul.. Ei continuă să caute vinovatul , cel care a lăsat aragazul aprins sau cel care a uitat vreo luminare sau vreun felinar arzind . De fapt, vinovatul principal ramine neglijența, lipsa de prevedere a tuturor, pentru preintimpinarea nenorocirii. ...SUBSOLUL IMOBILULUI din str. Tudor Arghezi nr. 1 are tavanul negru • Azi dimineaţa, s-a deschis, la Grupul şcolar M.I.U. din strada Birsei nr. 3, o expoziţie ce reuneşte lucrări ale elevilor şcolilor din sectorul I, executate in anul şcolar 1969—1970. • Tot astăzi la ora 18:30, în cadrul Clubului „Terra 3 000“, are loc un simpozion intitulat : Călătorii în Europa — locuri de neuitat — însoţit de proiecţii de diapozitive, realizat de conf. univ. Dumitru Armaş, Marcian Bleahu — director adj. ştiinţific al Institutului geologic, arhitect Adrian Stănescu, prof. Valeriu Munteanu, Şerban Dragomirescu , cercetător, Sergiu Verona, ziarist, şi Nicolae Nedef, antrenor emerit. In continuare va urma uin rilm artistic, de pe urma flăcărilor care au trecut pustiitoare şi pe aici. Ni se dau explicaţii cum că, de la un Întrerupător de curent, defect, au sărit particule incandescente, care au aprins lucrurile de pe hol. Cercetăm coridoarele. Absolut peste tot lipsesc întrerupătoarele de curent, In locul lor zărindu-se doar firele. Găsim aici pe Dobre Budur, maistru electrician la I.C.R. Pantelimon, venit să refacă instalaţia. — Bineînţeles, ne spune acesta, că o astfel de stare a instalaţiilor duce nemijlocit la incendiu. Dar şi acum, după cele întîmplate, mulţi locatari ne împiedică să ne facem treaba, refuztad categoric refacerea sau verificarea instalaţiilor, care sunt foarte vechi. De altfel, la această adresă, încă din noiembrie 1969, inspectori ai Grupului de pompieri au aplicat amenzi tocmai pentru defecţiunile găsite la instalaţia electrică, atrăgînd atenţia administraţiei blocului asupra pericolului permanent pe care îl reprezintă acest fapt. Şi lata că a fost nevoie să izbucnească tatii focul, pentru ca administraţia să-şi dea seama, in sfirşit, că trebuie să acţioneze. ...IN STR. PALEOLOGU la nr. 1, o luminare uitată aprinsă a provocat pagube de 6 000 lei . Is. imobilul din str. Zeţarilor nr. 36 a izbucnit un incendiu, din cauza unui aragaz lăsat nesupravegheat, provocînd pagube evaluate la 10 000 iei celor trei familii de aici , in str. Maximilian Popper nr. 37, George A, fi ales cu arsuri de gradul trei pe față şi pe mîini, de la un scurtcircuit provocat de o instalaţie electrică improvizată în podul imobilului... Iată, aşadar, că neglijenţa, neatenţia, aceşti inamici cotidieni, lasă adesea in Darda Popescu (Continuare în pag. a 3-a) 2» JSJ» 2E J? • S-A DESCHIS TABARA CURS PENTRU PROFESORII DE LIMBA ROMÂNĂ In cadrul cursului de vară pentru profesorii de limba şi literatura română, inaugurat azi la Piatra Neamţ, sub auspiciile Societăţii de ştiinţe filologice, vor fi susţinute o seamă de prelegeri şi conferinţe de specialitate printre care menţionăm: „Poezia literaturii române vechi" (prof. univ. Şerban Cioculescu, membru corespondent al Academiei); „Aspecte ale limbii şi stilului poeziei romantice româneşti" (prof. univ. Boris Cazacu, membru corespondent al Academiei) ; „Conceptul de curent literar" (prof. univ. Silvian Iosifescu); „Preromantismul european şi ecourile lui In literatura română" (conf. univ. Zoe Dumitrescu - Buşulenga); „Clasicismul românesc* (prof. univ. D. Păcurariu); „Drama romantică românească“ (conf. univ. Emil Boldan) şi altele. In sectorul 7 88 MILIOANE LEI PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ • Concentrîndu-şi eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan unităţile industriale din sectorul 7 au încheiat primul semestru al anului cu rezultate deosebite. A fost realizat un volum de producţie suplimentar in valoare de 88 milioane lei — motoare electrice de diverse tipuri, radiatoare din fontă, armături sanitare, echipament metalic, confecţii şi tricotaje din fire lină şi fibre sintetice ş.a. — ceea ce a permis depăşirea cu peste 15 la sută a angajamentului asumat pe această perioadă de colectivele de muncă ale sectorului. De consemnat că 73,8 la sută din sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti, Uzina de radiatoare, echipament metalic, obiecte şi armături sanitare, Uzina de maşini electrice, Atelierele „9 Mai“, uzina „Semănătoarea“, fabrica de bere „Griviţa“ şi întreprinderea poligrafică „Luceafărul“ se numără printre unităţile industriale care şi-au adus o însemnată contribuţie la acest rodnic bilanţ. • Astăzi ora 18, la sala Kalinderu, are loc deschiderea expoziției de pictură și ceramică, ce cuprinde lucrări semnate de Liviu Gheorghe, Doru Rotaru, Tiberiu Velea și Gheorghe Bizoiu. . INFORMAȚIATeleC. PROCESUL ATACULUI DIAI LEBACH * Tentative de ultima oră de a răsturna actul de acuzare Sala congreselor din Saarbrücken, capitala landului vest-german Saar, s-a transformat in sală de tribunal , aici a început luni procesul intentat autorilor atacului de la fortul militar din Lebach, săvîrşît în noaptea de 19 spre 20 ianuarie 1969, atac de o îndrăzneală şi de o cruzime rar intîlnite (au fost ucişi patru soldaţi şi furate arme şi muniţii). (Continuare în pag a 4-a) * „BIOGRAFIA ŞTIINŢIFICA A SECOLULUI XX" • In ticlul „Biografia ştiinţifică a secolului XX“, mîine, la ora 19, in sala din strada Biserica Amzei nr. 7, va avea loc simpozionul cu tema „Ştiinţa şi tehnica sovietică în cercetarea Cosmosului”, la care participă dr. ing. Ion Gudju, prof. univ. emerit şi dr. ing. Mihai Niţă. Manifestarea se va încheia cu un program de filme documentare. In aceste zile, concursul de admitere în licee continuă cu examenele orale. In fotografie : proba de matematică, la Liceul industrial de poligrafie.