Informatia Bucureştiului, iulie 1970 (Anul 18, nr. 5242-5268)

1970-07-01 / nr. 5242

PSolferAfit titîî fcoATe 'jABifeB, UNI­TI­VA­­ ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII­­ Nr. 5242 Miercuri 1 iulie 1970 Timpul un parametru in ecuaţia Interlocutor , ior sinteză economică al Comitetului municipa­l ît timp­­ dintrm-o orii utilajele slnt antrenate, cu În­treaga capaci­tate, în efortul pro­ductiv ? întrebarea capătă Încă, de la Întreprin­dere la întreprinderea răspunsuri materiali­zând nu de puţine ori apreciabile şi neave­nite diferenţieri. A­­daugînd că, în con­textul tehnicii mo­derne, „ora utilajului“ lucru al utilajelor­­(încă) deficitar eficienţei DIMITRIE ANCUŢA, şeful sectorului de coordonare şi la Bucureşti al P.C.R. — am­ ales această unitate de timp în­­trucît ea prilejuieşte cele mai expresive comparaţii, se înregis­trează pe scara pro­ducţiei valori tot mai ridicate, nominalizăm una dintre cele mai substanţiale rezerve de care dispune economia bucureşteană pentru sporirea „debitului“ productiv şi, implicit, a eficienţei economice. Este, de altfel, şi concluzia analizei pe care comisia economi­că a Comitetului mu­nicipal de partid a încheiat-o recent şi în cadrul căreia au fost „investigate* a­­proape 7200 de ma­şini- un elt© de prelu­crare a metalelor, precum şi utilaje spe­cifice industriei tex­tile, a sticlei, exploa­tării şi prelucrării lemnului. A reieşit astfel, potrivit luărilor de cuvint ale participanţilor, că întreprin­derea dispune de toate condiţiile pen­­tru a asigura, de pe acum, realizarea sarcinilor sporite ce li revin în cursul anului viitor. • Fotografia noastră ilustrează mo­derna dotare de care dispune între­prinderea. Pentru Început­ul adre­sat tovarăşului Dimitrie Ancuţa o întrebare vizând direct conclu­ziile bilanţiere: ce disponibilităţi productiva a relevat acţiunea între­prinsă ? — Deosebit de importante. Cifrele sunt, de altfel, edificatoare. La un parc necesar de 6505 maşini-unelte de prelucrare a metalului, aparţi­­nînd secţiilor de bază cît şi celor auxiliare, întreprinderile dispun de o rezervă de capacitate care se con­cretizează în nu mai puţin de 759 utilaje. Dintre acestea, 436 vor fi reţinute pentru creşterea producţiei In anul 1971, ceea ce reprezintă Insă numai 57,4 la sută din rezerva exis­tentă. Se cuvine adăugat aici — element ilustrativ pentru aprecierea resurselor de potenţial productiv de­ care dispun unităţile econo­mice — că propunerile pentru mai buna valorificare a utilajelor se vor materializa într-un spor de 14,7 milioane lei, produse solicitate la export sau deficitare pe economie. Printre acestea, 1000 tone laminate finite pline, 500 tone ţevi oțel fără sudură, 440 tone ţevi sudate,­­ 2500 contactoare cu releu, 60 panouri de automatizare ş.a. — In afara utilajelor pentru a că­ror mai bună utilizare sa vor între- Florin Rodulescu-Rodică (Continuări in pag. a 1-a) Printre intreprinderile bucureştene ale căror comitete de direcţie au­ dezbătut cifrele de plan pe 1971 se numără şi Fabrica de stofe de mobilă, puternică unitate a industriei noastre uşoare. Bilanţul rodnic raportat de colectivul său in primul semestru — cind şi-a îndeplinit înainte de termen indicatorii de plan, realizind suplimentar zeci de mii de metri pătraţi de stofă — a constituit o temeinică bază pentru abordarea mobilizatoare a problemelor înscrise pe ordinea de zi a dez­baterilor. f I­I­I I­I­I­I I­I I . I I I I I­I­I CUVINTE DUMITRU SOLOMON Cuvintele ne-au­ desprins de ţărină, cuvintele ne-au des­părţit , irevocabil de patrupede, cuvintele ne-au eliberat de haos şi de singurătate. Cu­vintele ne relevă sensurile vieţii şi ale gindului, ne a­­rată universul, ne prelungesc senzaţiile, imaginile, dorinţele, gesturile, sentimentele. Cuvin­tele sunt unelte, visuri, îm­plinesc bucurii ale oameni­lor, de aceea trebuie prote­jate. Nu cunoaştem insă întot­deauna valoarea cuvintelor, ignorăm uneori autoritatea lor, dispreţuim sau bagatelizăm acest privilegiu spiritual ne­preţuit. Cuvintele pe care le pierdem, cuvintele care ne scapă, cuvintele care dor, cu­vintele care jignesc, cuvintele care urîţesc, cuvintele care mint... Ne asemuim, adesea pină la identitate, cuvintelor noastre ; dacă am fi mereu conştienţi de aceasta, n-am amina cuvin­­tele frumoase pe care trebuie să le rostim, ni le-am refu­za pe cele urile, care ne de­formează imaginea. Cuvintele au greutate, dar se întimplă să n-o simţim decit prea ur­ziţi, după ce le-am rostit. Ieri trebuia să rosteşti un cuvint jj^^iConfinuar* In paj­, a I-oJ I Şcolile profesionale în avanpremieră în săptămîna următoare vor avea loc examenele de admitere în şcolile profesionale, prelu­înd activitatea din viitorul an de învâțâmînt. Tn avanpre­miera ambelor evenimente, am vizitat cîteva școli, adresînd cadrelor de con­ducere următoarele întrebări : 1. CE SE PRECONIZEAZĂ IN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBU­NĂTĂŢIREA PROCESULUI DE INVATAMÎNT? 2. CE MESERII NOI SE PRE­VĂD ÎN NOMENCLATORUL PROFESIILOR CARE SE INVA­­TA ÎN ŞCOALA DV.? Ing. GHEORGHE STANILA, directorul Şcolii profesionale a Uzinei „Autobuzul“: 1) Am iniţiat un ansamblu de acţiuni, care să asigure elevilor condiţii de pre­gătire la nivelul tehnicii noi. Astfel, în incinta şcolii s-au amenajat ateliere de instruire practică pentru meseriile de lăcătuş, strungar şi matriţel. Pentru completarea cunoştinţelor, în anul şcolar 1970—1971 se vor organiza un cerc auto­­moto şi un laborator de tehnologia me­seriei. 2. Apar două meserii noi : lăcă­tuşi mecanici auto-moto, o profesie foar­te căutată, şi mecanici de motoare cu combustie internă. In­­ consecinţa, am­ început amenajarea unui laborator de specialitate auto-moto» în care elevii vor cunoaşte direct piesele şi funcţio­narea automobilului, s-a preconizat, de asemenea, pentru viitorul an un atelier­­şcoală, cu plan de producţie, in care elevii anului al ll-lea să execute lucrări şi piese pentru uzina ».Autobuzul". MTM e­ste Elisabeta losif (Comunat în pag. a 2-a) Simpozion privind rolul subinginerului în producţie Azi dimineaţă, la Institutul politehnic au început lucrările simpozionului inti­tulat : „SUBINGINERUL — SPECIALIST NECESARE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI MARII NOASTRĂ«. Referatele prezentate au fost elabora­te de specialişti a­i Institutului politehnic, ai ministerelor industriei construcţiilor de maşini, industriei metalurgice, ener­giei electrice, industriei chimice, construcţiilor industriale, industriei materialelor de construcţii. Ia cadrul simpozionului au fost susţinute refe­rate pe marginea cărora s-au purtat in­teresante şi utile discuţii : „Factorii o­­biectivi care determină formarea unui nou specialist cu calificare superioară necesar producţiei — subinginerul", „Co­relaţia între pregătirea generală, de spe­­cialitate şi practică a subinginerului“, „Relaţia subinginer-inginer in procesul ele producţie“, „Subinginerul — specia­list cu atribuţii ample şi de răspundere, cerut de economia naţională“. Măsuri pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei De la Direcţia sanitară a muni­cipiului am fost informaţi despre unele noi măsuri destinate ocroti­rii sănătăţii populaţiei. A început o amplă acţiune de control profilactic al femeilor salariate. Examenele medicale se efectuează la nivelul cabinetelor de obstetrică şi ginecologie din po­liclinicile teritoriale, consultaţiile fiind acordate şi de cadre didactice din clinicile maternităţilor „Polizu“, „Filantropia“ şi­ „Giuleşti“. Exame­nele clinice vor fi completate şi de controale citologice. Pentru ca acest important control profilactic să se încheie cu maximum de eficienţă, Direcţia sanitară a municipiului invită populaţia femi­nină să răspundă prompt progra­mărilor făcute prin unităţile medi­cale teritoriale. P­e parcursul acestei luni îşi vor deschide porţile încă două­ creşe pentru copii, în cartie­rele Niţu Vasile şi Militari (bd. Armata Poporului). „Dar în asigu­rarea funcţionalităţii acestor uni­tăţi, cit şi a altora ce se vor, des­chide peste puţin timp — ne-a spus dr. M. Georgescu, director adjunct al­­ Direcţiei sanitare a municipiu­lui — întâmpinăm unele greutăţi. Este vorba de dificultăţile privind încadrarea lor cu personal de în­grijire a copiilor — infirmiere pue­­ricultoare. Pentru aceasta, Direcţia sanitară invită persoanele care do­resc să îmbrăţişeze această meserie Să se prezinte la serviciul personal şi învăţămînt al Direcţiei sanitare pentru a se înscrie la cursurile de pregătire teoretică şi practică pe care îl iniţiază în vederea formării profesionale a viitoarelor cadre“. La audierea acestor cursuri — ni s-a precizat — se primesc şi mame , care vor să-şi completeze cunoştinţele necesare creşterii co­recte a propriilor copii, însă fără obligaţia să se angajeze, în activi­tatea sanitară, Ol. Niculita I­­­NTRE 2—4 IULIE se va des­făşura, sub auspiciile Aca­demiei Republicii Socialiste România, o amplă sesiune, avînd drept scop dezbaterea problemelor de perspectivă ale cercetării ştiinţifice naţionale. Participă membrii Academiei, cadre didactice universitare, cer­cetători aparţinind unităţilor de­partamentale şi ai altor acade­mii, oameni de ştiinţă. MÎI­F, (orele S), va avea loc în aula Academiei, deschi­derea lucrărilor, prin cuvîn­­tul ACAD. MIRON NICOLES­­CU, preşedintele Academiei. In cursul dimineţii vor fi pre­zentate următoarele comunicări­­. Metode de prognoză aplicate în energetică (acad. Remus Răduleţ), Rolul fizicii in dezvoltarea teh­nicii (acad. Şerban Ţiţeica), Lim- IN DEZBATEREA ACADEMIEI Probleme de perspectivă ale cercetării ştiinţifice baj curent şi limbaj ştiinţific (acad. Athanase Joja), Tradiţie şi progres in dezvoltarea litera­turii (acad. Alex. Philippide), Ro­lul cercetării ştiinţifice In reali­zarea programului naţional de dezvoltare a agriculturii (acad. Gr. Ogrejeanu), Probleme actu­ale şi de perspectivă în cerce­tarea medicală (acad. Aurel Moga). DUPĂ AMIAZA, cu începere de la orele 17, stat programate următoarele comunicări : Mate­­maticile neaplicate ca izvor de aplicaţii — acad. Gr. Moisil, Rolul statisticii matematice la realizarea obiectivelor economice — acad. Gh. Mihoc, Meditaţii asupra relaţiilor dintre ştiinţă şi tehnică — acad. Costin Neni­­ţescu, Unele aspecte ale progra­mului de perspectivă privind cercetările de fizică atomi­c şi moleculară — prof. Ion Ursu, Perspectivele cercetărilor geofi­zice în descoperirea zăcăminte­lor de substanţe minerale utile acad. prof. Sabba Ştefănescu, — prof. Liviu Constantinescu, Cercetarea geografică de pers­pectivă, contribuţie de bază in sprijinul economiei naţionale — prof. Tiberiu Morariu, Importan­ţa cercetării m­ultidisciplinare a impurificării mediului, problemă majoră a contemporaneităţii — prof. Ion Ardelean, şi Dicţionarul Academiei in dezvoltarea culturii umanistice româneşti — prof. Ion Coteanu. MAIESTĂŢILE LOR IMPERIALE, ŞAHINŞAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, şi Împărăteasa Farah ŞI-AU ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALĂ IN ROMÂNIA Azi dimineaţă s-a încheiat vizita pe care Şahinşahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah au făcut-o în ţara noastră, la invitaţia preşedinte­lui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Drumul spre aeroportul Oto­­peni cunoaşte o vie animaţie. Este ora nouă şi un sfert Maşina oficială în care se află cei doi şefi de state părăseşte reşedinţa re­zervată distinşilor oaspeţi. Mii de cetăţeni pe care presa şi ra­­dioteleviziunea i-a ţinut la curent cu desfăşurarea vizitei Şahinşahului şi a împărătesei şi le-au adus la cunoştinţă rezultatele fructuoase ale întâlnirilor dintre conducerile de stat ale României şi Iranului, îşi manifestă satisfacţia lor pentru contribuţia pe care această a doua vizită a suveranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr in ţara noastră a adus-o la dezvoltarea re­laţiilor dintre România şi Iran, la extinderea cooperării între cele două state. Prin urare­ şi gesturi prieteneşti, fluturînd steguleţe, ce­tăţenii Capitalei dau glas senti­mentelor unanime de stimă şi pre­ţuire pe care poporul român le nu­treşte faţă de poporul iranian. L­a ceremonia plecării, pe aero­portul internaţional Bucureşti—O­­topeni, se află Ion Gheorghe Mau­rer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnaraş, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, George Maco­­vescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai Con­siliului de Stat, ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofi­ţeri superiori. Sunt de faţă Pavel Silard, amba­sadorul României în Iran, precum şi Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului în Republica Socialistă România, şi membri ai ambasadei. Pe faţada salonului oficial, în­cadrate de drapelele de stat ale României şi Iranului, se află por­tretele preşedintelui Consiliului de Stat şi Şahinşahului. Pe două mari panouri albastre sunt înscrise urările: „Trăiască prietenia româ­­no-iraniană!“, şi „Trăiască pacea şi prietenia între popoare!“. Un trompet anunţă sosirea pe aeroport, apoi­i comandantul gărzii de onoare prezintă raportul, în timp ce sunt intonate imnurile de stat ale României şi Iranului, în onoa­rea înalţilor oaspeţi se trag 21 de salve de artilerie. Împreună cu preşedintele Consiliului de­­Stat, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Arya­mehr salută drapelul. Cei doi şefi de state trec apoi în revistă garda de onoare. Şahinşahul Iranului şi împără­teasa Farah, îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice a­­creditaţi la Bucureşti şi de la per­soanele oficiale române aflate la aeroport. Un grup de­ copii oferă suveranilor buchete de flori. Maiestăţile Lor Imperiale, Şahin­şahul Aryamehr şi împărăteasa Ira­nului îşi iau rămas bun de la pre­şedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu, şi de la soţia sa, Elena Ceauşescu, de la preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi de la celelalte înalte personalităţi române Din uşa avionului, suveranul Iranului răspunde cordial salutu­rilor celor prezenţi la aeroport. La ora 10, avionul decolează. Pînă la frontieră, avioane ale Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste Ro­mânia escortează avionul imperial« Mirceci Ionescu Gheorghe Preda PLENARA CONSILIULUI FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE AL SECTORULUI Pe baza indicaţiilor Plenarei Con­siliului». Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialistei din 27 martie 1970 de a se analiza periodic activitatea deputaţilor consiliilor populare, mo­dul in care îşi îndeplinesc man­datul încredinţat de alegători, ieri după amiază în sala Casei de cul­tură din str. Mihail Eminescu nr. 89, a avut loc plenara Consiliului Frontului Unităţii Socialiste al sec­torului 2. Din referatul­ Biroului executiv, prezentat de tov. Petre Stan, vicepreşedinte al Consiliului F.U.S. al sectorului, rezultă că ma­rea majoritate a deputaţilor se pre­ocupă de rezolvarea problemelor ri­dicate de cetăţeni în campania elec­(Continuare în pag. a 3-a) . Magazinul de artizanat de la parterul blocului „Eva“ prezintă cumpărătorilor români şi străini frumuseţile artei noastre populare. Tot aici, s-a deschis de curînd un raion de cristaluri şi porţelanuri fine. Cind se caută incendiul cu... luminarea ...O CURTE de pe şos. Iancului or. 17. Intr-un colţ, o grămadă de moloz. Este tot ceea ce a mai rămas din cele trei bucătării pe care şi le construiseră lo­catarii de aici şi care au fost nimicite de flăcări in seara de 11 iunie. Am vorbit cu doi dintre cei in cauză. Tin­­guiri, regrete. Aruncă rina de la unul la altul.­. Ei continuă să caute vinova­tul , cel care a lăsat aragazul aprins sau cel care a uitat vreo luminare sau vreun felinar arzind . De fapt, vinova­tul principal ramine neglijența, lipsa de prevedere a tuturor, pentru preintimpi­­narea nenorocirii. ...SUBSOLUL IMOBILULUI din str. Tudor Arghezi nr. 1 are tavanul negru • Azi dimineaţa, s-a deschis, la Grupul şcolar M.I.U. din strada Birsei nr. 3, o expoziţie ce reuneşte lucrări ale elevilor şcolilor din sectorul I, executate in anul şcolar 1969—1970. • Tot astăzi la ora 18:30, în cadrul Clubului „Terra 3 000“, are loc un sim­pozion intitulat : Călătorii în Europa — locuri de neuitat — însoţit de proiecţii de diapozitive, realizat de conf. univ. Dumitru Arm­aş, M­­arcian Bleahu — di­rector adj. ştiinţific al Institutului geo­logic, arhitect Adrian Stănescu, prof. Valeriu Munteanu, Şerban Dragomirescu , cercetător, Sergiu Verona, ziarist, şi Nicolae Nedef, antrenor emerit. In con­tinuare va urma uin rilm artistic, de pe urma flăcărilor care au trecut pustiitoare şi pe aici. Ni se dau expli­caţii cum că, de la un Întrerupător de curent, defect, au sărit particule incan­descente, care au aprins lucrurile de pe hol. Cercetăm coridoarele. Absolut peste tot lipsesc întrerupătoarele de curent, In locul lor zărindu-se doar firele. Găsim aici pe Dobre Budur, maistru electrician la I.C.R. Pantelimon, venit să refacă instalaţia. — Bineînţeles, ne spune acesta, că o astfel de stare a instalaţiilor duce ne­mijlocit la incendiu. Dar şi acum, după cele întîmplate, mulţi locatari ne împie­dică să ne facem treaba, refuztad ca­tegoric refacerea sau verificarea insta­laţiilor, care sunt foarte vechi. De altfel, la această adresă, încă din noiembrie 1969, inspectori ai Grupului de pompieri au aplicat amenzi tocmai pentru defecţiunile găsite la instalaţia electrică, atrăgînd atenţia administraţiei blocului asupra pericolului permanent pe care îl reprezintă acest fapt. Şi lata că a fost nevoie să izbucnească tatii focul, pentru ca administraţia să-şi dea seama, in sfirşit, că trebuie să acţio­neze. ...IN STR. PALEOLOGU la nr. 1, o luminare uitată aprinsă a provocat pa­gube de 6 000 lei . Is. imobilul din str. Zeţarilor nr. 36 a izbucnit un incendiu, din cauza unui aragaz lăsat nesuprave­gheat, provocînd pagube evaluate la 10 000 iei celor trei familii de aici , in str. Maximilian Popper nr. 37, George A, f­i ales cu arsuri de gradul trei pe față şi pe mîini, de la un scurtcircuit provocat de o instalaţie electrică impro­vizată în podul imobilului... Iată, aşadar, că neglijenţa, neatenţia, aceşti inamici cotidieni, lasă adesea in Darda Popescu (Continuare în pag. a 3-a) 2» JSJ» 2E J? • S-A DESCHIS TABARA CURS PENTRU PROFESORII DE LIMBA ROMÂNĂ In cadrul cursului de vară pentru profesorii de limba şi literatura română, inaugurat azi la Piatra Neamţ, sub auspiciile Societăţii de ştiinţe filologice, vor fi susţinute o seamă de prelegeri şi conferinţe de specialitate printre care menţionăm: „Poe­zia literaturii române vechi" (prof. univ. Şer­ban Cioculescu, mem­bru corespondent al Academiei); „Aspecte ale limbii şi stilului poeziei romantice ro­mâneşti" (prof. univ. Boris Cazacu­, membru corespondent al Aca­demiei) ; „Conceptul de curent literar" (prof. univ. Silvian Iosifescu); „Preromantismul eu­­ropean şi ecourile lui In literatura română" (conf. univ. Zoe Du­­mitrescu - Buşulenga); „Clasicismul românesc*­ (prof. univ. D. Păcu­­rariu); „Drama roman­tică românească“ (conf. univ. Emil Boldan) şi altele. In sectorul 7 88 MILIOANE LEI PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ • Concentrîndu-şi eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan unităţile industriale din sectorul 7 au încheiat primul semestru al anului cu rezultate deosebite. A fost realizat un volum de producţie suplimentar in valoare de 88 milioane lei — motoare electrice de diverse tipuri, radiatoare d­in fontă, armături sanitare, echipament me­talic, confecţii şi tricotaje din fire lină şi fibre sintetice ş.a. — ceea ce a permis depăşirea cu peste 15 la sută a angaja­mentului asumat pe această perioadă de colectivele de muncă ale sectorului. De consemnat că 73,8 la sută din sporul­ de producţie s-a obţinut pe seama creş­terii productivităţii muncii. Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti, Uzina de radiatoare, echipa­ment metalic, obiecte şi armături sani­tare, Uzina de maşini electrice, Atelie­rele „9 Mai“, uzina „Semănătoarea“, fa­brica de bere „Griviţa“ şi întreprinderea poligrafică „Luceafărul“ se numără printre unităţile industriale care şi-au adus o însemnată contribuţie la acest rodnic bilanţ. • Astăzi ora 18, la sala Kalinderu, are loc deschiderea expoziției de pictură și ceramică, ce cuprinde lucrări semnate de Liviu Gheorghe, Doru Rotaru, Tibe­­riu Velea și Gheorghe Bizoiu. . INFORMAȚIATeleC. PROCESUL ATACULUI DIAI LEBACH * Tentative de ultima oră de a răsturna actul de acuzare Sala congreselor din Saarbrücken, capitala landului vest-german Saar, s-a transformat in sală de tribunal , aici a început luni procesul intentat autorilor atacului de la fortul militar din Lebach, săvîrşît în noaptea de 19 spre 20 ia­nuarie 1969, atac de o îndrăzneală şi de o cruzime rar intîlnite (au fost ucişi patru soldaţi şi furate arme şi muniţii). (Continuare în pag a 4-a) * „BIOGRAFIA ŞTIINŢIFICA A SECOLULUI XX" • In ticlul „Biografia ştiinţifică a secolului XX“, mîine, la ora 19, in sala din strada Biserica Amzei nr. 7, va avea loc simpozionul cu tema „Ştiinţa şi tehnica sovietică în cercetarea Cosmosului”, la care par­ticipă dr. ing. Ion Gudju, prof. univ. emerit şi dr. ing. Mihai Niţă. Ma­nifestarea se va încheia cu un pro­gram de filme documentare. In aceste zile, concursul de admi­tere în licee continuă cu examenele orale. In fotografie : proba de mate­matică, la Liceul industrial de poli­grafie.

Next