Informatia Bucureştiului, august 1970 (Anul 18, nr. 5269-5293)
1970-08-07 / nr. 5274/1
În ziua a doua a turneului internaţional feminin de baschet dotat cu cupa *.F.R.B.“, partida de atracţie a constituit-o fără îndoiala cea dintre reprezentativelevictorioaseîn prima zi, formaţiile României şi Poloniei, ambele pretendente justificate la adjudecarea trofeului. Antrenorul Gr. Costescu a a început jocul cu un cinci format din Diaconescu, Ciocan, Taflan, Racoviţă şi Gusiu, absolut toate jucătoarele care satisfăcuseră în întrlnirea cu selecţionata Ungariei. După un Început promiţător (18—12 în minutul 9), baschetbalistele noastre au o cădere inexplicabilă de trei minute, astfel că In minutul 11 sint conduse cu 25—20. Introducerea Informaţie a lui Savu şi Szabados se dovedeşte extrem de inspirată şi echipa României răstoarnă situaţia, realizînd chiar o diferenţă de* puncte la pauză (37—29). In partea a doua a jocului, datorită apărării om la om foarte active şi a numeroase contraatacuri reuşite, echipa României obţine o a doua victorie consecutivă in acest turneu în faţa medaliatelor cu bronz la campionatele europene cu scorul final de 68—56. In afară de Savu In turneul feminin de baschet România a întrecut si Polonia (10 p) ,şi Szabados (18 p) s-au remarcat Taflan (6 p) şi Gugiu (9 p), iar din formaţia Poloniei : Wojtal (15 p) şi Budich (10 p). Au condus satisfăcător arbitrii Hertzeg (Ungaria) şi Lewis (Franţa). O altă partidă echilibrată a fost cea dintre selecţionatele Franţei şi Cubei, în care am avut prilejul a aplauda evoluţiile a două„viori" ale baschetului feminin : Chazalon (Franţa) şi Skelle (Cuba) ambele demonstrând o virtuozitate rar întîlnită. victoria a revenit pe merit echipei Franţei cu rezultatul de 72—56 (32—28). In deschiderea programului, reprezentativa noastră de junioare, comportîndu-se din nou excelent, a fost întrecută în ultima secundă de joc de către formaţia Ungariei cu scorul de 46—47 (14—27) . Din nou note meritorii pentru cinci ul de perspectivă : Roşianu, Buga, Ionaş, Balaj şi Rădulescu. V. Albulescu ZIUA A TREIA PROGRAMEAZĂ Incepind cu orele 17, totpe terenul Horească, următoarele jocuri : România (senioare)—România (junioare), Franţa— Ungaria şi Polonia—Cuba. Turneul handbaliştilor de la S. V. Rheinhausen Intre 15 şi 18 august echipa masculină vest-germană de handbal S. V. Rheinhausen va întreprinde un turneu în ţara noastră. Formaţia oaspete va evolua la Braşov în compania formaţiei bucureştene Universitatea (la 15 şi la 16 august), iar la 18 august va juca în Capitală cu Voinţa Bucureşti. La 27 august, în Capitală, o nouă întîlnire internaţională de handbal, de data aceasta feminină : Universitatea — T.S.C. Berlin. Pe terenul Voinţa (capătul liniei tramvaiului 5 — Floreasca) se va disputa astăzi partida internaţională masculină de handbal dintre Voinţa Bucureşti şi Warsawianka Varşovia. In deschidere, de la ora 17, meciul feminin Voinţa Bucureşti — Voinţa Gdorhei. RUGBI: TREI ANTRENORI ROMANI LAUN CURS INTERNATIONAL In cadrul taberei de vară a federaţiei irlandeze de rugbi va avea loc un curs internaţional de arbitri. Din ţara noastră, la acest curs (programat între 26 august şi 2 septembrie in localitatea Mosny) vor participa antrenorii I. Teofilovici, V. Moraru şi P. Cosmănescu. In divizia A de rugbi întrecerea va începe la 24 august, în etapa inaugurală vor avea loc următoarele jocuri : Politehnica Iaşi — Griviţa Roşie ; Constructorul — Universitatea Timişoara ; Îname — C.S.I. Sibiu ; Agronomia Cluj — Steaua • Rulmentul Birlad — Farul Constanţa ; Rapid — Ştiinţa Petroşeni. Campionatul diviziei B se va desfăşura de la 27 septembrie, tot la această dată urmînd să înceapă şi cel al juniorilor. II ( l. 1 Atletele noastre au pierdut în ziua a doua meciul cu echipa S.U.A. După ce am condus cu 16 puncte la capătul primei zile a meciului atletic feminin România — S.U.A., speranţa unui succes al nostru avea tot dreptul să se înfiripe şi de aceea cu atit mai amar ni se pare gustul înfringerii pe care am înregistrat-o pină la urmă. Am pierdut cu 63—68, ca rezultat al slabului randament din ziua a doua a întrecerii, cînd din 7 probe n-am ciștigat decit una. Formal, proba decisivă a meciului a constituit-o ștafeta de 4x400 m, pierdută de atletele noastre, pentru că înaintea acestei ultime întreceri, scorul era egal : 63—63. Componentele echipei noastre au stabilit aici un nou record naţional (3:37,8), dar atit n-a fost ele ajuns în faţa unei echipe cu individualităţi mai valoroase, care a şi marcat un timp (3:34,0) cu numai 1 secundă sub recordul S.U.A. In fapt, înfrîngerea nu s-a „tras« mai degrabă din aruncarea suliţei. Atit Barbara Friedrich cit şi Sherry Calvert, după ce au fost conduse multă vreme de concurentele noastre Ioana Stancu şi Elisabeta Prodan, şi după ce rataseră multe încercări, s-au redresat spre final, realizind cele mai bune aruncări ale lor din acest sezon și ocupînd astfel primele două locuri. Dacă Friedrich n-ar fi reuşit, miraculos, în ultima încercare, acel 54,00 m cu care a câştigat (urmată de Calvert cu 53,06), am fi pierdut proba cu 5—6, în joc de 3—8, iar scorul final al meciului ne-ar fi fost favorabil... Poate că, de asemenea, mai smulgeam un punct — două în favoarea noastră, dacă la 400 nu lua startul şi Ileana Silai, pentru că, cu forţa ei de luptă şi cu resursele ei tehnice, ea ar fi fost capabilă să se măsoare măcar cu a doua clasată a probei, Mavis Laing 54,3 (învingătoare a fost Cathy Hammond cu 53,1). Dar, Silai a fostpăstrată pentru ştafeta 4x400 m, unde aportul ei nu putea fi — şi nici n-a fost — decisiv. La greutate, singura noastră probă ciştigată, Ana Sălâgean (15,90) şi Lia Manoliţi (14,92) n-au avut probleme în faţa unor adversare de scăzută valoare, dar Mariana Goth (11,7) n-a putut depăşi la „sută“ pe Iris Davis (11,4) şi nici pe Mattline Render (11,5). Junioara Maria Linca (4:33,0 — nou record naţional) a avut in faţă două concurente de valoare mondială ca Francis Larrieu şi Francis Johnson (ambele, după o luptă spectaculoasă, au marcat 4:17,3). La 100 m garduri, Valeria Bufanu (13.5 — record naţional egalat) şi Elena Mirza (14.0 record de junioare egalat) au limitat proporţiile înfrângerii, pierzînd doar la Petty Johnson (13,4) dar învingînd-o pe cunoscuta alergătoare Mamy Radius (14,0). Desigur, înfrângerea survenită in condiţiile descrise mai sus ne dă un sentiment de insatisfacţie. Totuşi, luate unul cite unul, rezultatele înregistrate de atletele noastre sunt, aproape fără excepţii, mai bune decît la „Cupa Europei“. Să sperăm ca in săptămina care ne desparte de Balcaniada de la Bucureşti ele vor reuşi să mai adauge ceva formei lor, pentru a obţine în fine o victorie pe echipe. C. Diamantopol Realizatoarea singurei noastre victorii de ieri : Ana Sălâgean, la aruncarea greutăţii. PE SCURT®PE SCURT . Ieri, pe stadionul Republicii, atletul Gh. Zamfirescu a realizat de doua ori 10.3 secunde în proba de 100 m plat, performanţă ce egalează recordul naţional. „ La Constanţa, în turneul internaţional feminin de volei, reprezentativa ţarii noastre a dispus cu 3-1 de cea a Cehoslovaciei. Celelalte rezultate de ieri: Polonia—Italia 3—0 ; Ungaria—R. D. Germană 3—1. • Astăzi, în cadrul „europenelor“ de tenis de masă pentru juniori de la Teesside (Anglia) formaţia noastră masculina va juca pentru locul III cu Ungaria sau U.R.S.S., iar cea feminină îşi va disputa locul V în compania echipei Franţei. In turneul internaţional de tenis de la München, Ilie Năstase l-a eliminat cu 3-0 pe Ploetz (R.F.G.), iar cuplul Ţiriac, Năstase a dispus cu 2-0 de Alexander, Dent (Australia). VASMPA INVENTIVITATE (Urmare am pag. 1) nu mici invenţii, unele nici măcar invenţii, ci simple adaptări menite să ne facă viaţa mai uşoară, mai plăcută. Problema ar părea foarte simplă. Dar nu e aşa, inventivitatea — cu corolarele ei, receptivitatea şi promptitudinea — întilneşte multe piedici. Avem in vedere in util „stas-urile — probabil necesare — cu şabloanele şi din nou comoditatea. Şabloanele — evident — in gindire; comoditatea — fără îndoială — in comportament ; toate oile fac ca unii factori „de concepţie“ sau de execuţie să se mulţumească cu ce-aţi apucat din vechime, ba uneori sa uite si ceea ce a fost bun. De aici, o neplăcută uniformitate in unele domenii in care fantezia ar avea atitea de spus. Să începem — fără pretenţii de ierarhizare — cu ramele pentru tablouri sau cu galeriile pentru perdele. Aici, dacă ar fi după inventivitatea responsabililor de branşă, de la ramele ce urmează a cuprinde scenele de familie, pină la peisaje, toate ar trebui să fie la fel. Asemănător se prezintă lucrurile şi cu galeriile pentru perdele, domeniu in care a funcţionat o dată — nu mai mult, ca să nu obosească — şablonul; efortul s-a produs într-o normă internă şi de atunci toate sunt la fel. Nu altfel este situaţia în alte domenii ale cotidianului unde tendinţa către nou şi diversificare are de biruit serioase piedici. Pentru unii a funcţionat, parcă o dată pentru totdeauna, sfintul şablon şi s-a tradus într-un stas imuabil ca anticul fatum.■■ Se manifestă uneori o încetineală cumplită, soldată totdeauna cu pierderi, cu produse care nu se vind pentru că n-au apărut atunci cind erau necesare, in modelele şi cantităţile dorite. Antidotul nu-l poate reprezenta decit inventivitatea, simţul noului, receptivitatea la ceea ce s-ar putea numi pulsul pieţei, promptitudine şi perspectivă din partea celor care fac cereri pentru aprovizionarea cu mărfuri. Trebuie să ştii nu numai ce-i lipseşte clientului in momentul de faţă, ci şi ceea ce va dori peste citva timp, să vii in întimpinare, să fii pregătit, să ai perspectiva, fie că ești responsabil de magazin sau de cooperativă, fie că ești proiectant, executant sau omologator. Nu este permis să faci apel la salvatoarele procese verbale cu cel puțin trei semnături care constată că... din motive obiective nu se vind sau se vind greu următoarele sorturi sau sortimente... Inventivitatea se impune a fi in toate domeniile pe măsura diversităţii gusturilor, a nevoii de variaţie, a disponibilităţii pentru frumos a contemporanilor care, firesc, nu se mai mulţumesc să constate că există pantofi, cămăşi, cravate şi aşa mai departe, le vor pe gustul lor, iar determinarea gustului este o chestiune care trebuie privită cu toată seriozitatea, deoarece tinde să devină o adevărată ştiinţă. In orice caz, nici aici „urechea“ nu mai ajunge: se impune să fie cunoscute „notele“.,, • Ieri, în jurul orei 8:15, autocamionul Bucegi nr. 21-B-9998, proprietatea I.T.A. Bucureşti, condus de şoferul Iordan Manasie, s-a angajat, pe str. Ziduri Moşi în depăşirea unei autobasculante ce staţiona lîngă bordură. In această împrejurare, vehiculul s-a ciocnit cu un alt autocamion, de asemenea proprietatea I.T.A., precum și cu autobasculanta. În afara avarierii celor trei autovehicule, a fost accidentat și Victor Solomon (str. Pîrgari nr. 14). • Lucrătorii serviciului economic din I.M.M.B. au surprins pe Emil Filipescu, ospătar la bufetul „Olteni", care încărcase nota de plată a unui consumator, şi pe Elena Nesterov, barmană la bufetul „lipova", în timp ce vindea băuturi cu lipsă la măsurătoare. Pentru un furt comis în livada fermei nr. 2 Băneasa au fost arestaţi Nicolae Suciu (str. Dărmăneşti, nr. 51), Virgil Carp (comuna Şuletea, judeţul Vaslui), Dumitru Bojan (comuna Dobroteşti, judeţul Teleorman). • Se află reţinută pentru cercetări Alexandrina Ungureanu (bd. Dinicu Golescu nr. 33) pentru practicarea proxenetismului. • Vasile Larie, de la cooperativa „Blănarilor", a fost surprins încer■cînd să vîndâ trei haine de piele. S-a stabilit că acestea fuseseră sustrase din avutul cooperativei. • în urma ingerării unei cantități de Parathion (așa numitul „verde de Paris"), a decedat Claudia Purza, cu domiciliul în str. Matei Ambrozie nr. 5—7, AFLAM DE IA Inspectoratul Mifiiei Capitalei Concurs internaţional de dirt-track Baza sportivă Metalul (şos. Pantelimon) găzduieşte duminică dimineaţă un concurs internaţional de dirt-track. La întrecere, alături de sportivii noştri fruntaşi — I. Bobîlneanu, Al. Dateu şi alţii — vor lua parte alergator din Ungaria şi R. F. a Germaniei. Primul start se va da la 0ra 10. Consiliul municipal al organizaţiei pionierilor, in colaborare cu Inspectoratul şcolar al municipiului, a organizat şi în vara aceasta, intre 2 iunie si 1 septembrie, tradiţionalul centru de zi cu profil cultural-sportiv, de la Palatul pionierilor. Astfel, şcolarii aflaţi în Bucureşti în această perioada au posibilitatea să-şi petreacă vacanţa de vară într-un cadru organizat, să participe, cu asistenţa unor profesori de specialitate, la diversele activităţi. O zi, am fost oaspeţii acestui centru... Facem un tur de recunoaştere pin frumosul parc. Pe terenul de baschet şase prichindei se străduiau să introducă mingea în inelul evident prea înalt (oare nu s-ar putea face două panouri de mini-baschet ?), cîţiva fotbalişti încinseseră o „miuţă”, două mingi zburau peste fileurile tenisului de cîmp, una peste cel de volei şi... cam atit. Ne gindim că cea mai mare parte a copiilor Şi-au dus la bazinul de înot. Aici, întîlnim trei profesori de educaţie fizică, Constantin Turcaş, Stelian Negoiţă, Lucia Sasu şi cinci copii. Profesorul Turcaş observă mirarea noastră Şi ne explică : — De obicei avem zi „plină“. Azi a fost cam înnorat, dar în general ne vin zilnic aproximativ 200 de copii. în acea dimineaţă se aflau la Palatul pionierilor maximum 56 de copii. Cam puţini — chiar dacă în alte zile vin, să zicem, 200 — pentru un centru cultural sportiv pus la dispoziţia pionierilor din întregul București, mai ales dacă ne gindim că am văzut tabere de zi ale diverselor licee unde se adunau zilnic 200—300 de elevi. Evident, vina nu este în nici un caz a conducerii Palatului pionierilor , bazele sportive sunt excelent îngrijite, iar profesorii Clubului sportiv „Cutezătorii*'* sînt aici de dimineaţa pînă seară. Care este atunci cauza receptivităţii destul de slabe a pionierilor bucureşteni? Această întrebare i-am adresat-o tov. Dumitru Moţet, directorul adjunct alPalatului pionierilor. — In principiu, centrul nostru este pus la dispoziţia pionierilor din sectoarele apropiate, respectiv 6 şi 7. Aceasta nu înseamnă însă că noi nu-i primim pe cei din celelalte sectoare, dar cred că unui copil care stă, să zicem, în Bucureştii Noi, sau In Titan, îi este greu să se deplaseze zilnic pină la palat. De altfel, pionierii din sectoarele celelalte au la dispoziţie o serie întreagă de centre asemănătoare cu al nostru, cum ar fi cel de la Herăstrău pentru sectorul 1, cel de la stadionul Dinamo pentru sectorul 2, Parcul copilului pentru sectorul 8 etc. Aceasta ar fi o primă cauză, în al doilea rind, — şi consider că în asta constă principala deficienţă — programul alcătuit de Consiliul municipal al organiza** ţiei pionierilor este prea scolastic ; sunt competiţii la nivel de sectoare ce trebuie disputate la date stabilite, serbări ce trebuie realizate in timpul fixat şi aşa mai departe. Nu trebuie sa uităm că elevul vine după un şir lung de obligativităţi impuse de anul şcolar. Dacă şi aici cînd el vrea, de pildă, să înoate, noi il obligăm să recite o poezie e sigur că a doua oară nu-l mai vedem. Cred că programul ar trebui profilat pe jocuri fără un pronunţat caracter competitiv şi pe turism. De altfel excursiile pe care le-am făcut la hidrocentrala de pe Argeş, la Casa memorială Grigorescu, la Doftana, turul Bucureştiului, s-au bucurat de o participare numeroasă. — Nu s-ar putea organiza la fel de bine şi întîlniri cu actori cunoscuţi, cu scriitori, cu sportivi de performanţă? (Un component al lotului naţional de fotbal, suntem convinşi, ar „umple“ sala de festivităţi). Sau, un foc de tabără... Asemenea întîlniri sunt cuprinse un program, ca şi focul de tabărăle care aminteaţi. Dar, ca un făcut, pină acum am aminat de două ori organizarea unui foc de tabără din cauza ploii... — Nu credeţi că instalarea în incinta Palatului pionierilor a unor mijloace tehnice de divertisment — cartinguri, autodrom, flippere etc. — ar atrage un număr mult sporit de pionieri ? — Am încercat, dar întreprinderea de agrement şi decoraţiuni Bucureşti nu ne poate instala aceste jocuri mecanice, fără a avea asigurat un anume venit. Pentru soluţionarea problemei, se impune luarea unor măsuri pe plan central. Sincer să fiu, sunt convins că dacă am instala aşa ceva, în două zile am fi asaltaţi. Ar fi, in fond, ceea ce dorim, întrucît astfel, mulţi copii, care, eliberaţi de sub observaţia cotidiană a şcolii — şi ai căror părinţi sunt la serviciu — râmin, poate, ai străzii, işi pot împlini în modul cel mai fericit educaţia şi vacanţa distrîndu-se. Mijloace există, trebuie numai să fie puse în practică. Sorin Satmari La Palatul pionierilor Există foc pentru mai bine! RALIUL Recenta întrecere automobilistică ar putea fi subintitulată : — un raliu al surprizelor — favoriţi învinşi... — „uriaşii buclei“ Londra—Mexic în dificultate pe... Dunăre etc. Dintre cei 54 concurenţi aliniaţi la startul dat la Viena, doar 20 au atins culmile Poienii Braşovului. Triajul sever a fost făcut de duritatea traseului, de mediile orare ridicate, de probele speciale susţinute noaptea, ducînd în cele din urmă la departajarea participanţilor. In majoritatea lor, probele speciale au constituit adevărate teste de încercare om-maşină. Vor rămîne în amintirea spectatorilor înşiraţi de-a lungul traseului probelor speciale de la Gheorghieni, Frumoasa, Moeciul de Jos, Rişnov, Poiana Braşov etc., duelul, la lumina reflectoarelor, al bolizilor multicolori. Să vedem acum principalele surprize înregistrate. Mai întâi, ultimul tip de Porsche, respectiv 914/8 este învins de către „fratele său mai bătrin” 911/S, consacrat de altfel în marile competiţii internaţionale ale anului —Monte Carlo etc. în al doilea rind se observă o clasare necorespunzătoare a maratoniştilor raliului Londra—Mexic, Tony Fall sosit de abia pe locul 14 in clasamentul general, iar G. Staepelaere abandonind chiar. Tripleta VW-urilor 1500 pilotate de austriecii Bosch L/Mallat G. ; dr. Fischer G/Bader K. ; Lux W ing. Siebert H. au reușit să-și împartă locurile fruntașe atit in clasamentul general (4—8) cit şi în cel al grupei (1—3). Comportarea reprezentanţilor noştri a plăcut. Deşi două dintre echipaje, din cauza defecţiunilor tehnice înregistrate, nu figurează în clasamentul final, celelalte, în pofida dificultăţilor tehnice (amortizoare defecte, pene de cauciuc, inclusiv lipsa unor cauciucuri de rezervă şi a unei asistenţe tehnice corespunzătoare) au terminat cel mai greu raliu al anului pe locuri fruntaşe, Rotari G./Rădulescu D. la bordul unui R 8 Gordini reuşesc să se înscrie în clasament înaintea unor nume de răsunet ca : Ciubrikov I./Kurkikiev pe un „Renault Alpine“ ; Fall T./Lidoon H. pe un „Ford Escort“ ; Britth H./Jansson S. pe un „Opel Kadett“ ș.a. Primul echipaj românesc a fost frumos secundat de către cel pilotat de Popescu I./Vezeanu P. care la prima lor ieșire comună (făcînd fiecare parte pînă acum din alte echipaje) au reuşit să se omogenizeze perfect şi să învingă greutăţile traseului. Organizarea raliului pe teritoriul României a intimat stogiiului DUNĂRII nime. Astfel Janger G. (câştigătorul raliului) şi Vosch L. au remarcat : „Românii au fost la înălţime, nu am mai întâlnit asemenea organizare. Mai dorim să participăm şi în alte raliuri în ţara tiv., vă rugăm transmiteţi mulţumiri organizatorilor”. O întrecere de bun augur pentru automobiliştii români, plină de învăţăminte pentru ACR, care, deşi a reuşit să asigure buna desfăşurare a raliului pe teritoriul tarii noastre, a dat dovadă de inexplicabile lipsuri în ceea ce priveşte asistenţa tehnică acordată echipajelor româneşti precum şi în pregătirea tehnică om-maşină, carenţe ce ne-au văduvit de un rezultat mai bun. P. I. Un oraş in I ® I ^ ” M * M * ® slujba sanatata Apa lacului Techirghiol este de şapte ori mai sărată decit a mării, salinitatea fiind o calitate esenţială a lacului respectiv. Nămolul, viscos, are in compoziţie reziduuri de origine vegetală, animală şi minerală şi constituie un factor terapeutic de mare însemnătate. Lui i se datorează faptul că localitatea este cea mai veche staţiune balneară de pe litoral, prima „instalaţie“ de băi calde fiind amenajată în anul 1899. Climatul oraşului este diferit de cel al Eforiei. Datorită unor culmi de aproape 70 metri înălţime, vinulul de nord-vest ocoleşte localitatea. Soarele inundă puternic valea, iar aerul este mai uscat decit pe ţărmul mării, aliat la o depărtare de 5 kilometri. Factorii terapeutici sunt Luna lacului, în care predomină clorurile şi sulfaţii de sodiu, magneziu, potasiu, slab bromurale, și nămolul sapropelic. Astăzi, Techirghiolul dispune de solarii cu o capacitate de 3 000 locuri, sanatoriu pentru împachetări cu nămol cu 400 locuri, sanatoriu pentru tratamentul sechelelor de poliomielită, locuri de cazare prin O.N.T. pentru 3 000 de persoane pe serie, policlinică, restaurante. Pentru agrementul vizitatorilor, formaţiile locale de teatru, de muzică populară şi uşoară prezintă spectacole la teatrul de vară. Oraşul este cu regularitate vizitat de formaţii artistice care vin în turnee pe litoral. De asemenea, există un debarcader cu vaporaş, bărci cu motor şi cu rame, terenuri de sport etc. Discutînd cu tovarăşul Constantin Radu, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc, care ne-a furnizat aceste succinte date, am aflat şi fapte ce învederează largile perspective ale Techirghiolului, oraş aflat în slujba sănătăţii oamenilor. Au început construcţiile la două pavilioane dintr-un complex sanatorial care, în fază finală, va avea o capacitate de 4 000 locuri. Incă din sezonul viitor, capacitatea actuală de tratament se va tripla. Legat de această vastă bază balneară, există propunerea ca actualul liceu teoretic să capete profil sanitar cu specialitatea balneară, pentru formarea viitoarelor cadre medii de specialişti. Atracţia turiştilor faţă de acest punct al litoralului a făcut ca numărul vizitatorilor să întreacă cu mult maximul înregistrat în anii precedenţi. Dacă sub aspectul aprovizionării nu se pun probleme (de pildă, în vara aceasta a fost pusă în funcţiune o brutărie sezonieră), deservirea decurge nesatisfăcâtor, deoarece faţă de o capacitate normată de circa 4 000 persoane pe serie, trebuie, de fapt să se facă faţă la peste 6 000 de solicitatori (turişti veniţi la tratament). De asemenea, se cere reamenajată plaja veche, aflată in partea de nord a lacului, cea mai bună şi adăpostită. Bazei materiale de tratament şi agrement existente la Techirghiol trebuie să i se asigure şi restul serviciilor, la volumul solicitărilor. Staţiunea balneară cea mai veche nu trebuie să rămână şi cea de pe urmă sub aspectul deservirii, chiar dacă se abate, kilometric, de la şoseaua care uneşte oazele estivale ale litoralului românesc. Aurel Radu Renault la salonul de la Paris In 1970 Regia naţională Renault scoate modere noi. Astfel, la Salonul de la Paris din octombrie 1970 vor fi prezentate : versiunea sportivă a lui R 12 Gordini de 1600 cmc, care atinge viteza de 185 km/oră, breck R 12 (respectiv staţion-wagon), iar la Geneva, în primăvara lui 1971 , îl 12 coupe cuIqu, n şi cu un model transformabil, tot cu două uşi, dar cu acoperişul culisabil şi cu dispozitive speciale de securitate. Vă prezentăm ultima realizare a lui Mercedes — Benz tipul „C 111“ cu motor Wankel (rotativ). Mercedes renunţă astfel la „tradiţionala" caroserie cunoscută de noi. Caroseria lui C 111 a fost adaptată „modei“. Un aerodinamism ieşit din comun, iar uşii© kp deschid ca nişte aripi. III 1 1 I I III I Barul de zi „Greaca—Brateş" ...se numeşte cel mai nou local, din cea mai tinără staţiune de pe litoral — Venus. Unitatea oferă preparate la grătar, o largă gamă de băuturi fine şi produse de cofetărie. Tratament cu nămol la Neptun La extremitatea plajei Neptun s-a amenajat un complex pentru împachetări cu nămol. Personal calificat asigură tratamentul potrivit prescripţiilor medicale. Două echipe franceze de rugbi pe stadionul din Constanţa La 13 şi 27 august, echipele franceze de rugbi „Mauleon“ şi „Tarbes“ vor evolua pe stadionul „1 Mai“, în compania Farului. De notat că ambele echipe oaspete fac parte din prima divizie a Franţei. Restaurante cu autoservire Constanţa : „Zorile“ (strada ştefan cel Mare nr. 2), ,,Pescăruş“ (bd. Tomis nr. 56), „Modern“ (bd. Republicii nr. 36), „Terasa Constanţa“ (peste drum de Agenţia de voiaj de pe bd. Tomis), „Dorna“ (Piaţa Griviţei), „Sinaia“ (intersecţia bd. Lenin cu bd. Tomis), ..Păltiniş“ (bd. Tomis nr. 137). Eforie Nord — Restaurantul cu autoservire din bd. Republicii nr. 7. Eforie Sud — restaurantul „Complex“ (bd. Republicii nr. 37). Mangalia Sud — „Calatus“ (strada Ştefan cel Mare nr. 26). PROCURAREA BILETELOR C.F.R. CU ANTICIPAŢIE Pentru întoarcerea din vacanţa petrecută pe litoral, bileţel© de tren se pot obţine cu anticipaţie maximă de zece zile, după cum urmează : Constanţa, de la cele două agenţii situate pe bulevardul Tomis, una în noul local al poştei, iar cea de-a doua în apropierea pieţei Independenţei : Mamaia, la agenţia din complexul Perla ; Eforie Nord şi Sud, în localurile Poştei ; Mangalia Nord, la agenţia din staţiunea Venus ; Mangalia Sud, la agenţia din incinta staţiei C.F.R. Cabane care vă așteaptă... Azi vă prezentăm cabana. Curmătura Steazei iimiHiiHiiiiEiEiiiiimiicfiiimiiEiiiiiiiiiiiiiHimiiimiiiniiimiiimiimmcmiiiiiiiiiiimiii ^Turiştilor care în acest sfîrşit de săptămînă se gîndesc la o excursie agreabilă, plină de farmec şi inedit, le adresăm o invitaţie: să devină spectatorii marii serbări populare, cunoscută sub numele de „Sărbătoarea muntelui Ceahlău“, manifestare intrată în tradiţia muntenilor din zona Văii Bistriţei, ce va avea loc în cursul acestei a doua duminici de august. organizată la poalele vestitei cetăţi naturale, în satul cu rezonanţe străbune, cunoscut sub numele de Durău, serbarea — cu începuturile în vremuri dacice — constituie un minunat prilej de cunoaştere detaliată a obiceiurilor din această parte a ţării, în atmosfera specifică petrecerilor moldoveneşti vor fi antrenaţi sumedenie de artişti amatori de prin partea locului sau din alte judeţe carpatice. Bineînţeles, între protagonişti, la loc de cinste se vor afla formaţiile de dansuri, corurile şi orchestrele de muzică populară din judeţul Neamţ, care şi-au dat întâlnire în poiana Durău. Amplul program artistic va fi însoţit de o interesantă „paradă“ a portului moldovenesc, incontestabilă mărturie a talentului ţesătorilor de la munte. Cei prezenţi vor putea admira renumitul complex turistic Durău. Marea atracţie o constituie, aici, pictura monumentală din interiorul schitului Durău, datorată lui N. Tonitza şi lucrată de maestru între 1935—1936, împreună cu un grup de studenţi ai Academiei de arte frumoase din Iaşi. Complexul mai cuprinde o expoziţie etnografică, deschisă în cadrul aşanumitului punct muzeal de la Durău — chintesenţă a obiceiurilor şi îndeletnicirilor de fiecare zi ale bistriţenilor. Pentru turişti s-a pregătit, de asemenea, o stînă unde se vor desface produse alimentare specifice, precum şi obiecte de artizanat realizate de meşteşugarii populari din judeţul Neamţ (ţesături, cusături, cojocărie, sculpturi în lemn etc.), în uriaşul amfiteatru natural de la poalele Ceahlăului, duminica va fi încheiată cu o exuberantă petrecere colectivă, la care tineri şi vîrstnici, orăşeni şi ţărani de la munte nu vor rezista înfocatei ispite a horei moldoveneşti, lăsa j din grija rapsozilor populari. Desigur din programul zilei, excursioniştii nu vor omite nici drumeţia pe potecile muntelui. Cristian Livescu INVITAŢIE SĂRBĂTOAREA MUNTELUI CEAHLĂU LA COOPERATIVA METALO - CASNICA“ str. Episcopiei nr. 7, sectorul 1 primeşte spre calificare prin UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ absolvenţi ai şcolii generale, în virată ele pina la 18 ani împliniţi in cursul anului 1970 (1.I.—31.XII.1970) din municipiul Bucureşti Calificarea tinerilor se face la următoarele meserii : — lăcătuş mecanic industria construcţiilor de maşini, cu durata de 3 ani — operator la prelucrarea maselor plastice, cu durata de 2 ani — galvanizator cu durata de 7 ani — tinichigii cu durata de 2 ani — electricieni In construcţii şi instalaţii industriale, cu durata de 3 ani — instalator de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze cu durata de 2 ani — electromecanic obiecte de uz casnic, cu durata de 2 ani — timplar de mobilă şi articole tehnice, cu durata de 3 ani. înscrierile candidaţilor se primesc zilnic, pînă la data de 26 august 1970, între orele 9 şi 15, la sediul cooperativei, serv. personal-invăţămint, in baza următoarelor acte : — cerere — certificat de naştere — original şi copie — certificat de absolvire a şcolii generale (in original) sau adeverinţă de promovare a 8 clase, eliberată de şcoala de cultură generală (in original) — fişa de sănătate de la şcoala generală — buletinul de analiza sîngelui — rezultatul examenului radiologie pulmonar. Pe timpul calificării, tinerii vor primi indemnizaţii şi şcolarizarea gratuită — conform dispoziţiilor in vigoare şi repartizarea în Bucureşti la unităţile cooperativei. Relaţii suplimentare se dau la sediul cooperativei, serv. personal-