Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)

1970-09-21 / nr. 5311

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII —Mr. 5311 4 PAGINI 30 BANI Luni 21 septembrie 1970 Ieri, în unităţile producătoare de cărămizi 17 600 ORE DE MUNCĂ PATRIOTICĂ Ieri, toate cele 17 unităţi produ­cătoare de cărămizi ale întreprin­derii de materiale de construcţii „7 Noiembrie“ au cunoscut o ani­maţie deosebită. De la prima oră a dimineţii, ca într-o zi obişnuită de lucru, în aceste unităţi au sosit peste 2200 de muncitori, funcţio­nari, elevi. Sarcinile de muncă s-au distribuit cu rapiditate. Cea mai mare parte a oamenilor a trecut la scoaterea cărămizilor din şoproa­­ne pentru a le aşeza în ringuri şi cuptoare de ardere, restul preluînd operaţiile de încărcare în autoca­mioanele ce aşteptau să se îndrepte spre şantierele de construcţii. La unitatea nr. 1 l-am întîlnit în înivitea unui grup numeros de oameni pe tov. Dumitru­ Calomfi­­rescu, vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 4.­­ Potrivit planului acestei zile, ne-a spus dînsul, participanţii la munca patriotică din sectorul nos­tru vor executa 15 000 cărămizi crude, vor stivui pentru ardere 30 000 cărămizi şi vor încărca în vederea expedierii alte 45 000. E un volum mare de muncă, la nive­lul unei zile lucrătoare, dar sîntem hotărîţi să-l realizăm. Spre ora prînzului aveam prile­jul să consemnăm traducerea în fapt a acestei hotărîri. Spornic, cu însufleţire, s-a lucrat şi în celelalte unităţi. La unitatea nr. 5 i-am găsit pe elevii Liceului industrial de construcţii, însoţiţi de 10 profesori. Intr-unul din punc­tele de lucru, Iov, Ion Petre, locţii­tor al secretarului organizaţiei de partid din liceu, ţine să evidenţie­ze activitatea grupului pe care îl conduce. Stăm de vorbă cu Des­­pina Militaru din anul IV. — Pentru noi, spune ea, munca patriotică are şi o valoare prac­tică. Ne familiarizăm cu un do­meniu de activitate care ne va ajuta mult după repartizarea în producţie. In fond, cărămizile sunt materia noastră primă... Dar sunt bucuroasă mai ales, că pot să-mi aduc şi eu contribuţia la refacerea zonelor lovite de furia apelor. — Toţi tinerii au lucrat bine, intervine maistrul Gh. Hălmăgea­­nu, şeful unităţii. De fapt, ei se află aici nu pentru prima oară. Pe mulţi îi cunosc bine, îi văd pentru a 20-a oară. Sînt tineri de nădejde ! Aceleaşi aprecieri le-am auzit şi despre alţi tineri, care au lucrat la unitatea nr. 10. La sfîrşitul pro­gramului, bilanţul întreprinderii în­registra o zi record a efortului pen­tru înfăptuirea angajamentului de a se realiza, pînă la sfîrşitul anului, o producţie suplimentară de 50 mi­lioane cărămizi. Se livraserţi şan­tierelor 322 000 cărămizi şi se e­­fectuaseră alte lucrări în valoare de peste 150 000 lei. Pavel Gherghel * Cîteva din noile blocuri de locuințe construite pe șos. Colentina. O PRESTIGIOASĂ MANIFESTARE INTERNAŢIONALĂ — convorbire cu prof. univ. dr. docent AL DIMA — După cum am mai anunţat, la în­ceputul lui septembrie s-a desfă­şurat in Franţa (la Bordeaux) cel de al VI-lea congres al Asociaţiei internaţionale de literatură compa­rată, în cadrul căruia au fost pre­zentate şi zece comunicări aparţi­­nind specialiştilor din ţara noastră. Din noul comitet de conducere al asociaţiei face parte şi prof. univ. dr. docent Al. Dima, directorul Ilnstr­­tutului de istorie şi teorie literară „G. Călinescu", căruia i-am solici­tat un interviu pe marginea acestei prestigioase manifestări internaţio­nale . — Faţă de congresele anterioare ale A.I.L.C., în ce constă — după părerea dv. — importanţa recentei intîlniri de la Bordeaux ? — întrucît nu posedăm toate da­tele necesare unei priviri compara­tive asupra tuturor manifestărilor asociaţiei (întemeiate în 1954, la Ox­ford), mi-aş îngădui să citez o re­marcă sugestivă a fostului ei pre­şedinte, profesorul Jacques Voisine, de la Sorbona : „Faptul cel mai in­teresant şi încurajator este acela că participarea a devenit într-adevăr internaţională“... Putem spune deci că tendinţa, care se manifestă tot mai puternic în viaţa internaţională, spre cunoaştere şi cooperare între popoare, şi-a pus amprenta ei feri­cită şi asupra participării, a spiri­tului , de lucru care a guvernat con­gresul. Evident că factorilor, atît de favorabili, de ambianţă sau de re­prezentare, li se adaugă acela, major, al tematicii: prima temă reflectă o preocupare dintre cele mai actuale, vizînd însăşi esenţa raporturilor din­tre arta cuvîntului şi lumea de azi: „Literatură şi societate. Probleme de structură şi comunicare”. A doua temă — „Literaturile lumii medite­raneene, moştenire şi reînnoiri" — , a fost completată de colocviile „Eu­­ropa-Africa“ şi ,,Orient-Occident“. Ion Butnaru (Continuare în nag. a îi-a) Fiecare zi, o cotă mai înaltă pe graficul întrecerii! Cu planul îndeplinit pe 9 luni Realizîndu-şi sarcinile de plan la producţia globala şi marfă îna­inte de termen, colectivul fabricii „Viscofil" va obţine, suplimentar, 16 000 kg fire artificiale pentru ţe­sături de mătase şi însemnate can­tităţi de piese de schimb din cau­ciuc şi grafit. Valoarea lor — 5,2 milioane lei. * 4 luni avans faţă de angajamentul anual • Mai buna organizare a proce­sului de producţie în secţiile de fa­bricaţie a asigurat Uzinei de repa­raţii Dudeşti-Cioplea îndeplinirea — cu un substanţial avans — a an­­gajamentelor anuale asumate în întrecere. In urma depistării unor noi rezerve, colectivul uzinei s-a an­gajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului, peste sarcinile de plan, o producţie în valoare de 2,5 milioane lei. • Şi colectivul întreprinderii Op­tica română şi-a realizat integral sarcinile asumate în întrecere pe (Continuare in pag. a III-a) La Combinatul de pielărie şi încălţăminte nr. 1 NOUTĂŢI ÎN „VITRINA“ AUTUMNALĂ — Sîntec. la început de sezon au­tumnal. Deşi soarele încă mai co­chetează cu noi, în curind vom re­nunţa totuşi la garderoba de vară. Deci, ce noutăţi ne-aţi pregătit ? — Ce surprize totale nu poate fi vorba — opinează tov. Constantin Badea, directorul comercial al Com­binatului nr. 1 de pielărie şi încăl­ţăminte — deoarece în mod expres am anticipat popularizarea liniei moderne, obişnuind ochiul cumpă­rătorului cu formele ei inedite. După pantoful ascuţit şi cu toc cui, vir­­ful lat la încălţămintea pentru fe­mei şi bărbaţi conferă un înalt grad de comoditate. Adăugind avantajele tocurilor late, pline — se asigură piciorului o mare stabilitate la mers — putem afirma că noile modele vor cuceri sufragiile cumpărătorilor. Materiile prime la modă ? Produsele sintetice vor fi în această toamnă promotoarele noului. Floranticul, un sortiment pentru feţe, cu un origi­nal şi subtil joc de culoare ; „A înr­ăita” şi „Zeus“ care introduc în pro­ducţie pielea lăcuită; puteţi no­ta de asemenea, talpa de cauciuc — duroflex matriţat — pentru pan­tofi bărbăteşti şi feţele din semiam­i­­lin. în ce priveşte culorile, in aceas­tă toamnă bleumarinul, negrul şi albul rămîn cele preferate, împreu­nă cu nuanţele pastel. — Am observat o deosebită fantezie, anul acesta, la creato­rii de poşete, fantezie oglindită, de altfel şi in bogăţia sorti­mentului din magazine. Dar moda îşi are pentru fiecare se­zon cite un mic amănunt... — La poşete acest „ce” este cu­reaua care transformă poşeta în­­tr-un accesoriu nu numai elegant. G. B. (Continuare in pag. a II-a) Evident Inspiraţi, con­fraţii mei şi-au înmuiat pana in culorile indes­criptibile ale acestei fermecătoare toamne bucureştene, au adău­gat — printre culori — şi mătăsoase aduceri a­­minte din copilărie, şi astfel am încercat cu toţii senzaţia că, măcar pe hirtie, timpul se lasă prins, fixat. Şi totuşi, timpul îşi urmează „des­tinul“ : ca m­ine, co­piii noştri din clasele elementare, sau adoles­cenţii gata să treacă pragul altor şcoli, vor fi mai... bătrini cu un an. Oare ce va consem­na atunci fiecare din­tre noi, îu „evidenţa“ sa intimă ? De ce fac apel şi la prezenţa sim­ţului de previziune, atît de specific omului lucid, o dată cu inegalabila poezie a oricăror emo­ţii, amintite mai sus , pentru că, un părinte, un educator, un cetă­ţean oarecare, este dat MIHAI STOIAN tot să înţeleagă din vreme, ce rol hotârător are el în existenţa ge­neraţiilor tinere. De la cea mai fragedă vlrstă, copiii sunt cu ochii pe noi, nu fiindcă ne-ar suspecta, doamne fe­reşte, că ne purtăm In două feluri (pe pufin), intr-un fel in prezenţa lor, şi intr-altfel în ab­senţa lor... Ei caută in noi MODELE de MODEL comportare şi, din fe­ricire, în majoritatea cazurilor, indiferent de nivelul de pregătire al unuia sau al altuia, găsesc în adulţi exem­ple mulţumitoare, de muncă şi dragoste de casă, de familie. Alte­ori insă, din nefericire. In suficiente cazuri, ur­maşii noştri întilnesc, fie in propria familie, fie prin vecini, fie pe stra­dă, exemple dintre cele mai condamnabile , am văzut zilele trecute, pe strada Grigore Alexan­­drescu, un grup de co­pii ţinindu-se, ca „fer­mecaţi“, după un beţi­van notoriu din car­tier. Ce fel de „şcoală (continuare in pag. a ll-a) i I I I . S -au deschis mustăriile Peisaj nou in decorul de toamnă al oraşului , tradiţionalele mustării care şi-au început de ieri activitatea. La 1i restaurante şi bufete ale alimentaţiei pu­blice locale — „Grădiniţa“, „Siretul“, „Vulcan“, bufetul „Oltenia“ ş.a. — s-au servit primele căni de must cu pastramă, cîrnăciori, mititei. La alte 15 unități — „Azuga“, „Marea Neagră", „Tirnave“ — s-au amenajat centre de vinzare a mus­tului cu consum pe loc sau acasă. IERI DUPĂ AMIAZĂ, ÎMPREUNĂ CU MEDICI­.. ——■—— msamaammaiw^ -t fi i'iin.Minin»ii—wwimr ii iw»n gfinn iiiwi—numm «ti ■niuiinan-i-ii« rM-r.^mMxaasa INSPECTORI DIN DIRECŢIA SANITARĂ A MUNICIPIULUI Am însoţit vizitatorii în spitale... R­AȚIUNEA vizitelor făcuta bolnavilor internaui in spital, de către rudele şi cunoştinţele acestora, rezidă in dorinţa de a le asigura un climat moral favorabil vindecării sau ameliorării stării in care se află. Perpetuarea legăturilor celor internaţi cu membrii familiei şi cu persoanele ce le sunt afectiv apropiate diminuează sentimentul da izolare, de „singurătate”, pe care-l resimt atunci cînd ajung in mediul spitalicesc. Pe plan psihologic, ros­tul acestor vizite este azi binecunoscut, iar școlile de sănătate publica de pe toate meridianele atestă utilitatea lor ca element ce se înscria in categoria factorilor paramedicali ai procesului terapeutic. Pentru a se obţine insă in mod exclusiv efectele favorabile ale acestei prac­tici, ea trebuie sâ se desfăşoare după anumite „norme”. Nu este deloc reco­mandabil ca un bolnav sa fie vizitat de mai multe persoane in acelaşi timp. Patru, cinci sau chiar mai mulţi vizitatori aşezaţi in jurul patului bolnavului—şi acesta este un caz fericit, deoarece, de obicei se află şi mai mulţi — vorbind toţi deodată, nu-i aduc nici un serviciu. Tensiunea psihică pe care i-o pot produce (chiar fără să-şi dea seama­ prin subiectele de conversaţie nefericit alese, preparatele culinare aduse de acasă (adeseori contraindicata bolii pacien­ţilor) sunt elemente de certă agravare a multor afecţiuni. De aceea Direcţia sa­nitara a municipiului Bucureşti şi conducerile spitalelor din subordine, de-a lungul a multor ani s-au străduit şi perseverează in limitarea desfăşurării aces­­ta dintre bolnavii internaţi şi apropiaţii lor in cadrul unor parametri civi­lizaţi. Pe această linie se înscriu instrucţiunile care prevăd admiterea unui singur vizitator intr-un timp dat la un bolnav , echiparea cu un halat alb, care are menirea să atenueze discrepanţa dintre ansamblul mediului spitalicesc şi culorile pestriţe ale oaspeţilor loi sau trisăptămânali, asigurind totodată, într-o anumită măsură, şi oficiul de „barieră antiepidemică”. • Primire... neprimitoare împreună cu dr. TRAIAN CAROLI, medic inspector in Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti, i-am însoţit ieri pe vizitatori in citeva spitale bucureştene pentru adulţi. Cele intilnite cu acest prilej ne-au convins pe deplin de jus­teţea măsurilor adoptate, dar in acelaşi timp, ne-au demonstrat că nici spitalele in sunt, in totalitatea lor. Întotdeauna pregătite să-şi primească cum se cuvine vizitatorii, să le inspire acestora respec­tul cuvenit locului unde sănătatea omu­lui este apărată cu toate forţele posi­bile. Ne-am oprit, pentru Început, la spi­­talul Dr. Cantacuzino. (director dr. loviţă Stănescu). Poarta deschisă vraişte permitea intrarea oricui, curtea spitalu­lui avea un aspect de iarmaroc, vizita­tori şi bolnavi aşezaţi pe peluzele de iar­bă, pe ulucile gardului, pe scări. Vinza­­torii de „floricele“ din poartă între­geau acest tablou ... Pe culoarele servi­ciilor, circulaţie intensă, ca la hotel. N-am intilnit nici un vizitator in halat alb, nici măcar la secţia chirurgie­­i). Duii vizitatori, vernlii o dată cu noi, în­cercau să şi caute rudele, prietenii in­ternaţi. Greu de aflat, dacă nu şt­ii dina­inte secela sau măcar etajul. Lipseşte un plan al spitalului, precum şi un grafic cu situarea bolnavilor. La Spitalul de urgenţă (director dr. M­­. Constantinescu), am întîlnit şi alte Inad­vertenţe. In primul rînd, ni se pare de neînţeles de ce nu sînt primiţi vizitatorii pe uşa principală. Este oare recoman­dabil sa blocheze intrarea pe unde nor­mal trebuie să intre maşinile salvării cu urgenţele . Nu s-a glndit nimeni că cir­culaţia vizitatorilor pe culoarul punctu­lui de internare — unde funcţionează cabinetele de consultaţie, laboratoarele — este cu totul contraindicată, atît din punctul de vedere al operativităţii Inter­venţiei cit şi al păstrării mediului asep­tic . Dar ce să mai vorbim despre profila­xie, ciici nici un vizitator nu a primit la acest spital halatul atit de recoman­dat. Ca o ironie, o garderobă modernă, organizată la intrarea spitalului etalează cuierele goale. Şefa sectorului economic și gospodărie a spitalului ne-a „replicat44 ca nu se dau halate deoarece: • • sînt mulți vizitatori ! Dar, ne întrebăm, cum poate să rezolve această „problemă"4, la un număr de vizitatori cu mult mai mare, personalul spitalului Brîncovenesc? Acolo, ieri, toţi vizitatorii, înainte de a intra la bolnavi, erau obligaţi să îmbrace halate albe. • Rolul cadrelor medico­­sanitare in timpul vizitei încetează d In afară de aspectele de organizare privind vizita în spital am­intiril­ ieri și altele. Multe dintre ele se datoresc . (Continuare în pag. a lll-a) Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in Austria Plecarea din Bucureşti Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, au plecat azi în Austria unde vor face o vizită oficială, la invitaţia preşedintelui federal, Franz Jonas, între 21 şi 25 septembrie 1970. Şeful statului român este însoţit de Iosif Banc, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, precum şi de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Miron Constantines­­cu, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consi­liului de Miniştri, membri ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti, ziarişti. Erau, de asemenea, prezenţi Rudolf Bogner, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Austriei la Bucu­reşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi în România şi alţi membri ai corpului diplomatic. Un mare număr de locuitori ai Capitalei, veniţi la aeroport, ovaţio­nează îndelung, scandează entuziast „Ceauşescu — P.C.R.“, exprimîndu-şi cu căldură stima şi preţuirea faţă de conducătorul partidului şi statului. Un grup de pionieri oferă flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspun­de prieteneşte aclamaţiilor mulţimii. Avionul oficial cu care călătoresc preşedintele Nicolae Ceauşescu şi celelalte personalităţi române deco­lează la ora 10. (Agerpres) Din numeroasele excursii ce se o­­feră bucureştenilor în sezonul de toamnă reţin atenţia în mod deosebit cele din zonele viticole Ostrov şi Valea Călugărească în excursia de la Valea Călugărească, una dintre cele mai vechi şi cunoscute regiuni viticole din ţara noastră, turiştilor li se oferă panorama zonei petrolifere şi posibilitatea de a vizita frumoasa mănăstire Ghighiu, Casa memorială Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte şi staţiunea Slănic-Prahova. Masa, specifică de sezon, se va servi în cadrul unui complex viticol amenajat în stil românesc, amplasat pe terasa pod­goriilor, turiştilor dîndu-li-se posibili­­tatea de a cumpăra vin, struguri şi fructe. Pentru colective din întreprinderi, in­stituţii şi şcoli se mai organizează, la cerere, excursii la Măcin, Odobeşti şi alte zone viticole. înscrierile se primesc la filialele din calea Victoriei nr. 100 şi bd. Republicii nr. 68. • OFICIUL pentru construirea de lo­cuinţe proprietate personală anunţă pen­tru această săptămînă eliberarea con­tractelor pentru următoarele blocuri : M 1 Berceni şi M1 Luică (miercuri, 23 septembrie între orele 12 şi 15); M 6 Ber­ceni, M 8 Luică şi U 27 Titan (joi, 24 septembrie între orele 18 şi 20); 37 C Ti­tan şi M 5 Luică (vineri, 25 septembrie intre orele 12 şi 15); M 6 Luică (sîmbată, 26 septembrie între orele 10 şi 12). Eli­berarea contractelor pentru apartamen­tele din disponibilităţi se va anunţa ul­terior. • Proprietarii apartamentelor din blocurile R 9 Berceni şi DC 22 Colentina, ca şi cei din blocul Z33 Drumul Taberei sunt convocaţi la sediul oficiului din str. Gutenberg nr. 3, marţi 22 septembrie la orele 17 şi respectiv 17,30 pentru consti­tuirea asociaţiilor de locatari. Joi, 24 sep­tembrie la ora 16,30 sunt convocați loca­tarii blocului 59 a+b-fc Colentina, iar la ora 17,30 cel din blocurile nr. 5 și 7 Oltenița. Sosirea la Viena La ora 12, avionul oficial ateri­zează pe aeroportul Schwechat. Clădirea aerogării este sărbătoreşte împodobită cu drapelele naţionale ale României şi ţării gazdei Pe frontis­piciu se află portretele şefilor­­de stat român şi austriac. Pe mari panouri în limbile română şi ger­mană sînt înscrise urări de bun venit adresate solilor ţării noastre. In întîmpinarea oaspeţilor la sca­ra avionului­ vin preşedintele Aus­triei, dr. Franz Jonas, şi soţia sa Grete Jonas, vicecancelarul Rudolf Hauser, ministrul afacerilor externe, Rudolf Kirchschläger, ministrul fede­ral al comerţului, industriei şi manu­facturilor, Josef Staribacher. Cei doi şefi de stat îşi string căl­duros mîinile, în semn de salut se trag 21 de salve. Au fost intonate imnurile de stat ale României şi Austriei. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, însoţit de preşedintele Franz Jonas, trec apoi în revistă garda de o­­noare aliniată pe aeroport. După ceremonia primirii, cei doi preşedinţi au luat loc într-o maşină escortată de motociclişti şi se în­dreaptă spre hotelul Imperial, din centrul Vienei, stabilit prin tradiţie drept reşedinţă pentru personalităţile cele mai importante care vizitează Austria. Lucrări edilitar-gospodăreşti in sectorul 4 In sectorul 4, cu ajutorul muncii pa­triotice a cetăţenilor, au fost balastate în acest an un număr de 63 de străzi în suprafaţă de 120 000 mp., au fost ame­najate noi zone verzi pe o suprafaţă de 868 000 mp. şi reamenajată o suprafaţă de 1 000 000 mp., s-au plantat peste 100 000 arbori şi arbuşti etc. Din răsadniţele de cartier au fost plantate în jurul blocu­rilor, pe principalele artere şi în spa­ţiile verzi 45 milioane flori. Pentru copii au fost amenajate 18 noi terenuri de joacă şi 27 terenuri de sport, şi au fost reamenajate alte 80 de obiective desti­nate celor mici. $ ÎN 8 LUNI, 52 384 LIBRETE NOI ELIBERATE DE UNITĂŢILE C.E.C DIN CAPITALĂ Depunerile la C.E.C. in Capitală au sporit în perioada l ianuarie — 31 au­gust a c. cu circa 9 la sută faţă de pe­rioada corespunzătoare a anului trecut, iar soldul general al depunerilor popu­laţiei din municipiul Bucureşti este cu circa 11 la sută mai mare decit cel înre­gistrat la 1 septembrie 1969. In aceeaşi perioada numărul libretelor eliberate de unităţile C­E.C. din Bucureşti a crescut cu 52 384. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 13 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 26 grade. Iar minima din cursul nopţii de 11 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine răcoroasă cu cerul mai mult noros. Ploaie slabă. Vînt potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura minimă va oscila intre 9—11 grade, iar maxima între 18—26 grade. Pentru 23, 24, 25 septembrie . Vreme răcoroasă la început apoi in ameliorare ușoară. Cer schimbător. Vint potrivit. 3000 DE KILOMETRI PRIN „INFERM­E VERDE Proiectul unei construcţii rutiere care va străbate Amazonia L­a RIO DE JANEIRO au fost semnate recent contractele pentru construirea uneia din cele mai mari autostrăzi din lume. Buldozere uriaşe au şi inceput defrişarea unei porţiuni a imensei jungle din Amazonia. „Infernul ver­de” urmează să fie străbătut în anii viitori de o arteră de circulaţie lun­gă de 3000 de kilometri. Specialiştii afirmă că, prin proporţiile şi dificul­tăţile sale, proiectul depăşeşte chiar pe cel ce a stat la baza construirii noii capitale a ţării, Brasilia. Amazonia este ultima mare­­„pată albă“, ultima zonă foarte puţin cu­ I. A. (Continuare în pag. a Ill-a) • Cupla­ internaţional fotbalistic, miercuri, pe stadionul Republicii , de la ora 15.20, SELECŢIONATA DE TINE­RET A ŢARII NOASTRE _ BOTEV VRAŢA (Bulgaria) , de la ora 17.30, LO­TUL A — ADMIRA VIENA. • Aseară, la Siegen, in cadrul turneu­lui final al Olimpiadei de şah s-au în­registrat rezultatele : Canada — Româ­nia lVa-Va nr, U.R.S.S. - SU.A. l'h­'h (2); Argentina — Spania 3—1; Bulgaria — R.D. Germană 2—2; Ungaria _ R.F. a Germaniei 2Va—l'/s- un clasament con­duce Ungaria cu 15 p, urmată de S.U.A. cu li p (2), U.R.S.S. cu 12'fi P (2) etc. România ocupă penultimul loc, cu 9 p. • Cu prilejul unui concurs atletic des­fășurat la Varşovia, sportiva poloneză Tereza Sukniewicz a egalat recordul mondial al probei de 100 m garduri , 12,7 secunde. IERI DIMINEAŢA, o dată cu lucrarea scrisă la limba și literatura români, a început concursul de admitere în anul 1 la liceele de cultură generală, secția fără frecvență.

Next