Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)

1970-09-26 / nr. 5316

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII — Nr. 5316 6 PAGINI 30 BANI Simbătă 26 sept. 1970 C­hei p­entru p­erfecţionare „lacătele46 calităţii ! — Nu e uşor să ai sute de mii de controlori de calitate. Mai ales cind aceşti controlori sunt de genul feminin... Remarca directorului general al Combinatului de tricotaje nr. 2, in­ginerul Mircea Urmuzache, se refe­rea la faptul că, în ciuda progrese­lor obţinute în unităţile combinatului în direcţia îmbunătăţirii calităţii tri­cotajelor, progrese demonstrate prin cifre şi grafice edificatoare, reclama­­ţiile individuale, venite din partea unor cumpărătoare, nu au sistat cu totul. Şi aceasta întrucît clienţii se întilnesc nu cu producţia combina­tului în general, ci cu un singur sor­timent pe care l-au cumpărat din magazin. Dacă acest sortiment nu corespunde nevoilor lor, le este ab­solut indiferent că la ,,Adesgo” — bunăoară — procentul ciorapilor de calitatea I a crescut de la 48 la sută la 56 la sută. — La noi în combinat — ne spu­nea ing. Iuliana Niculescu, şefa ser­viciului de calitate — au dispărut cu totul respingerile de loturi dato­rită unor defecte de masă, care să ducă la întîrzierea livrărilor. Se mai fac observate doar mici scăpări, pro­venite din neatenţia unor muncitori sau din încadrările greşite de la o calitate la alta. — Consideraţi inevitabile aceste „mici scăpări“ care, ajunse la cum­părători se transformă, pentru ei în mari nemulţumiri ? — Evident, nu, şi lupta pe care o ducem acum, ca să­ spun aşa, pe toate fronturile, urmăreşte tocmai acest obiectiv , ca după ce am reuşit să evităm deficienţei de calitate în masă, să le lichidăm şi în amănunt. Legea calităţii recent adoptată, cu toate implicaţiile, pe care le are în viaţa unei organizaţii economice, ne este de un real folos in această pri­vinţă. Şi pentru ca afirmaţia să nu fie suspectată ca simplă adeziune forma­lă, ni s-au adus numeroase argu­mente ce pledează pentru preocuparea generală a consiliului de adminis­traţie şi a întregului colectiv în di­recţia îmbunătăţirii calităţii produ­selor. Interesantă ni s-a părut bu­năoară (deși ideea nu e cu totul nouă, fiind de mult practicată in in­dustria medicamentelor) introducerea taloanelor de control, care scot din anonimat pe muncitorul, controlo­rul, ambalatorul prin mîinile căruia a trecut un produs. Se așteaptă ca Paul Marian (Continuare in pag. a V-a) Pe noua luni ale anului INDUSTRIA BUCUREŞTEANĂ ŞI A ÎNDEPLINIT PEANUL PRODUCŢIEI GLOBALE Ieri, după cum ne comunică Di­recţia municipală de statistică, pe ansamblul industriei Capitalei s-a în­deplinit­ sarcina de plan ce revenea celor 9 luni ce au trecut din acest an la indicatorul producţiei globale. Pînă la această dată au comunicat realizarea, înainte de termen, a pla­nului de producţie, pe trei trimes­tre, 55 de întreprinderi printre care Uzinele „Republica“ — ţevi, „Elec­tromagnetica“, „Neferal”, platforma „Pipera“, întreprinderea textilă „Da­cia“, Fabrica de casete de radio şi televizoare, întreprinderea industria bumbacului, Ţesătoria de relon Pan­duri, întreprinderea materiale de construcţii „7 Noiembrie”. De consemnat că au fost realizate însemnate cantităţi de produse, peste prevederile planificate : 1739 tone la­minate, 16747 KW/h acumulatoare, 370 bucăţi semănători pentru trac­toare, 7­849 m.c. prefabricate din be­ton, 152 tone articole sanitare din porţelan, 149 tone conserve de le­gume ş.a. Recent, în incinta Tirgului Internaţional Bucureşti, lingă pavilionul ţării n­oastre, şi-a făcut marcată prezenţa un nou exponat expediat de uzinele de maşini agricole „Semănătoarea“. Este vorba de combina „C 12“, autopropulsată, care execută operaţii de secerat, batozat şi curăţirea boabelor. »l •­i # Cucurigu! AUREL BARANGA In prefaţa la ediţia ameri­cană a „Străinului“, marele Camus stabileşte că există trei feluri de a minţi : prin emite­rea unor neadevăruri sfruntate, prin exagerarea adevărului, şi prin omisiunea lui. Acest fel de a minţi, prin omisiune, a căpătat, în ultima vreme, o sus­pectă circulaţie. Cutare compilator de recenzii literare vorbind de deceniul şase al culturii noastre con­temporane, omite că, în ace­eaşi epocă, a fost scris şi vo­lumul „Mărul de lingă drum“, a cărui apariţie a constituit pentru perioada respectivă — şi nu numai pentru perioada în cauză, — un adevărat eve­niment literar. Un fitecine eşuat în istorio­grafia literară, specialist al bi­lanţurilor exhaustive, comen­­tînd romanele apărute in a­­celaşi deceniu, omite, că tot atunci s-a tipărit şi „Groapa“. Evident, ochii autorului acestui roman îţi pot fi plăcuţi sau nu. Dar atunci cînd te erijezi în arbitrul unei literaturi, parcă (Continuare in pag. a V-a) Numeroşi cetăţeni recurg la sistemul a­­vantajos al ratelor pentru a-şi procura o gamă extrem de di­versificată de obiecte de folosinţă îndelun­gată. Numai pînă la 31 august, prin unităţile „O.S.L. Mo­bila“ s-au vîndut in acest mod, măr­furi în valoare de 229 253 900 lei, iar prin cele ale „O.C.R. Teh­­nometal“ în valoare de 57 887 000 lei. Dacă majoritatea cumpără­torilor îşi achită — cum e şi firesc — cu promptitudine obliga­ţiile, se întîlnesc şi cazuri de sustragere de la plata ratelor. In asemenea situaţii, este evidentă reaua credinţă a celor care, însuşindu-şi bunuri fără să achite valea­ Cumpăr in rate si... revină­­ cu bani peşin • Cînd debitorii „uită" să-şi achite obligaţiile • întreprinderi care eliberează dovezi „cu ochii închişi" • Nici o supapă deschisă posibilităţilor de înşelăciune ! rea lor integrală, se pun singuri nu nu­mai în afara legii, ci și în afara normelor etice statornicite de societatea noastră. Iată-l, de pildă, pe inginerul Stoianoglu Leordeanu Jean care a cumpărat, în 1969, un televizor „Miraj“, „uitînd“ însă să-l plă­tească. După ce a a­­chitat primele două rate prin C.A.P. Bra­­gadiru, Stoianoglu a dispărut pur şi sim­plu. La adresa men­ţionată în buletin (str. Olimpului nr. 80) nu mai locuieşte de circa 15 ani. Da­tele pe care le dobîn­deşte sporadic orga­nizaţia cu care a în­cheiat contractul (că a lucrat la Siliştea sau că, actualmente, ar fi pensionar) sunt insuficiente pentru a-1 regăsi. In aceeaşi si­tuaţie de „dispărut fără urmă“ se află şi Capotă Marin ; la trei ani după cumpărarea ,unui televizor şi a u­­nei me­şini de spălat, „odiseea“ urmăririi lui de către „O.C.L. Tehnometal“ nu s-a în­ Ileana Coman ( Continuare in pag. a V-a) «MUNUME „SUBOFIŢERULUI 1“ » Mărturii despre consumul de stupefiante in rîndurile militarilor americani din Vietnamul de sud Audieri in faţa unui subcomitet al Senatului american, per­soana care depune mărturie poartă un nume convenţional — „subofiţerul X“. Se ştie, deci, că face parte din armată. Identi­tatea, însă, refuză să şi-o dezvăluie pentru public şi pentru unele autorităţi. Căci, dacă ar spune cum se numeşte cu ade­vărat, ar avea de înfruntat riscuri, şi-ar atrage oprobriul mul­tora... (Continuare in pag. a Vl-a) I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I r"!E­xpoziţia floricolă din Par­cul Herăstrău, de la des­chiderea căreia au tre­cut trei luni şi jumătate, s-a bucurat de un deosebit suc­ces, pînă acum fiind vizitată de peste aproximativ 830 000 de persoane, printre care şi nume­roşi străini, din peste 30 de ţări, însemnările din condicile de impresii, aproape în totali­tate elogioase, se ridică la 4 330 dintre care 833 aparţin oaspeţilor de peste hotare. Ex­poziţia rămîne deschisă în continuare, în prezent plantîn­­du-se unele specii de toamnă. Ce se preconizează pentru anul viitor ? De la Direcţia de drumuri şi spaţii verzi a Consiliului popular municipal am aflat că în 1971 expoziţia s­a ded/ine „Expoflora" in perspectivă • 800.000 DE VIZITATORI • O HARTA A TARII, ÎN RELIEF, • FlNTlNA ARTEZI­ANA LA INTRAREA PRINCI­PALA • INSTITUIREA UNOR PREMII PENTRU CELE MAI FRUMOASE FLORI va lua o şi mai mare amploa­re. Printre altele, actuala o­­glindă de apă de la intrarea principală va fi transformată într-o fîntînă arteziană cu jocuri de apă şi lumini ; în păr­ţile laterale ale parterului cen­tral vor fi expuse toate varie­tăţile şi speciile de flori ca­racteristice fiecărui sezon. De asemenea, se preconizează a­­menajarea, în relief, a unei hărţi a ţării — economică şi geografică — în care munţii vor fi marcaţi cu stîncărie, iar rîurile conturate prin pereuri cu pantele respective. In ace­eaşi hartă vor fi marcate prin­cipalele cote ale munţilor, hi­drocentralele şi termocentrale­le, liniile de înaltă tensiune, centrele industriale ale ţării etc. Bucureştiul va fi marcat prin stema oraşului executată din flori. Suprafaţa afectată hărţii este de 6 000 m.p. Grădina dendrologică se va îmbogăţi cu noi Specii de ar­bori şi arbuşti şi cu unele gru­puri estetice ce vor fi realizate prin combinarea mai multor arbori cu forme diferite ale coroanei şi coloritului. Tot aici se va crea un colţ al noută­ţilor, care va cuprinde specii aduse în ţara noastră pentru aclimatizare. In zona teraselor (Continuare in pag. a lll-a) ! încheierea vizitei PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, IN AUSTRIA ţ­­­i­lor de partid, şi de stat, vicepre­şedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniştri, membri (Continuare in pag. a VI-a) La sosirea pe­­ aeroportul Băneasa S­osirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împre­­­­ună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Aus­tria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, Cornel Burtică, minis­trul comerţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas,,Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion­ Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stă­­nescu, precum şi soţiile conducători­Ziarele de dimineaţă au publicat comunicatul co­mun cu privire la vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România în Austria. 1 I­a­i 8­1­A 58 a sesiune anuală Federaţiei dentare internaţionale Azi dimineaţă în Sala mare a Palatului a avut loc deschiderea celei de a 58-a sesiuni anuale a Federaţiei dentare internaţionale. Participă circa 200­1 de delegaţi din zeci de ţări din toate continentele lumii. După cuvîntul de deschidere, rostit de prof. dr. Valerian Popes­cu, preşedintele Comitetului român de organizare a sesiunii, partici­panţii au fost salutaţi de către to­varăşul ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Consiliului de Miniştri, care, referindu-se la importanţa a­­cestei manifestări ştiinţifice, arată că : „progresul ştiinţelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de­­ complexe ce-şi aşteaptă o urgentă soluţionare, nu poate fi conceput fără partici­parea unor forţe intelectuale din ce în ce mai numeroase şi fără (Continuare in pag. a Vl-a) Pe șos. Panduri in dreptul statuii Leu se efectuează lucrări de lărgire a părții carosabile și a trotuarului. La etajul II al magazinului univ­er­­sal „Bucureşti“ a fost montat un nou şi modern mobilier pentru prezen­tarea şi vînzarea ţesăturilor. ÎN filele ŞI PRINTRE filele dosarului 1263 Apartamentul de la etaj este şi astăzi gol... S-au instalat, prin un­ghere, păienjenii şi pluteşte în at­mosferă un damf de murdărie gene­rală ... Cu puţin timp în urmă, era altfel : locatarii acestui apartament se pregăteau, febril, să plece in va­canţă ... Cînd s-au întors (se întîm­­pla in tîrziul unei seri de august), au găsit broasca de la uşă schimba­tă... Nu mai aveau casă, iar lucru­rile — întreaga gospodărie — le fu­seseră dislocate. Nu se ştie unde ... Buimaci, descumpăniţi, Elena Nicu­lescu şi fiul ei, George, student, şi-au petrecut noaptea pe o bancă, în gară... . A­m mers să investigăm situaţia la faţa locului Împreună cu inspec­torul şef al spaţiului locativ al Capitalei, tov. Nicolae Vasile... S-au deschis multe uşi şi ferestre ale imobilelor vecine, fiindcă oamenii , deşi nu ştiau prea bine de unde suntem­ şi ce dorim­ să aflăm — simţeau nevoia să dea glas unei indignări adinei : „Ceea ce a făcut avocata Mirela Stănescu cu oamenii aceia e „strigător la cer“ — auzeam, repetîndu-ni-se mereu, ca un lait-motiv... Şi se mai imprimase pe re­tina lor, scena scoaterii lucrurilor din casă , cind mama şi fiul, plecaţi in vacanţă, habar n-aveau de ce se in­­timplă in lipsa lor ; cînd bunica, de 73 de ani, se Împotrivea evacuării, implo­­rînd : „Aşteptaţi să se Întoarcă fiica mea acasă“... L­ui George i-au deschis uşa co­legii de facultate . Elena Nicules­cu doarme şi azi pe unde apucă... Lucrurile — în bună parte ava­riate sau sfărâmate — se află depozitate, claie peste grămadă, într-o cameră din cartierul Titan, unde au fost trans­portate din dispoziţia avocatei Mirela Stănescu. C­eea ce aflăm sună straniu... Exis­tă un nefiresc, frizind absurdul, care te face să te Îndoieşti de propriile-ţi judecăţi care te în­deamnă să pui sub exagerate şi insis­tente semne de Îndoială faptele eviden­te... Am dispus de acte şi probe mate­riale care subliniau, clar şi răspicat, a­­buzul, dar am mai simţit nevoia să parcurgem, din scoarţă in scoarţă, dosa­rul 1263 de la Judecătoria sectorului 1­­ am consultat, la Spaţiul locativ, tot ce se leagă de imobilul din Piaţa Romană nr. 2 şi am vizitat, apoi, acest imobil; am citit şi recitit ce spun legile şi dis­poziţiile cu privire la drepturile locative şi am văzut — de fiecare dată — că adevărul şi principiile de echitate au fost profund şi grav nesocotite...­eci , avocata Mirela Stănescu a izbutit să-i arunce pe oameni in stradă, ca pe două măsele stri­cate. A reuşit — după cum şi-a propus — să râmînă singură in între­gul imobil. Are la dispoziţie o suprafaţă de aproape 200 m.p. Astăzi li aparţin nu Cornelia Simionescu Darda Popescu (Continuare in pag. a 111-a) . »PE SCENELE TEATRELOR • In aceste zile îşi reiau activitatea cele două scene ale Teatrului naţional „I. I­. Caragiale“. Azi, la ora 20, publi­cul bucureştean poate revedea, la sala Comedia, una dintre montările de mare succes ale teatrului, Coana Chiriţa, iar mîine, la aceeaşi oră, sala Studio işi va inaugura stagiunea cu Travesti de Aurel Baranga. In seara de 30 septembrie, Naţionalul prezintă (pe scena de la Comedia) cea dinţii dintre premierele noului său an teatral , Faany de Bernard Shaw, în regia lui Mihai Berechet şi sce­nografia lui Dusan Ristic (Iugoslavia). • O altă premieră, mîine, ora 20, la teatrul „Bulandra“ (sala din bd. Schitu Măgureanu). Fory Etterle, Carmen Stă­nescu, Petre Gheorghiu, Octavian Co­­tescu şi alţii vor juca piesa lui William Congreve. Iubire pentru iubire, pusă în scenă de regizorul Emil Mândrie, în decorurile realizate de Florica Mălu­­reanu şi Dan Jitianu. Costumele au fost desenate de acelaşi Dusan Ristic, al cărui nume figurează pe afişul premierei de­­ la Naţional. # Participare romaneasca tirgul specializat rrModa în lume, la Intre 2 și 11 octombrie a c. la Belgrad va avea loc un tîrg spe­cializat de modă intitulat „Moda în lume“. Cu această ocazie, întreprin­derea de comerţ exterior a cooperaţiei — ICECOOP — va deţine un stand propriu, unde vor fi prezentate diverse exponate, dintre care aproximativ 30 cu motive folclorice, foarte mult apreciate în străinătate. In seara zilei de 4 octombrie ICECOOP va face o prezentare de­ modă cu manechine. Pe podiumul expoziţiei vor fi astfel trecute în revistă de către publicul vizitator al tîrgului, cele mai noi modele de confecţii şi tricotaje, precum şi confecţii de artizanat exportate de că­tre ICECOOP. Geamătul muzical al poetului MARCEL BREAZU Teodor Stamate, student din Bucureşti. Îmi mărturiseşte că pentru el poezia lui Nichita Stănescu „râmb­e fără ecou*, îmi spui că nu-l poţi înţelege pe Nichita Stănescu... Nu te opinţi să-l împingi pe făgaşul bătătorit pe care merg, fără rezistenţă, vehiculele de fiecare zi ale limbajului dumitale. încearcă să te laşi dus de el, aga­­ţă-te de versurile lui ca un copil de spatele trăsurii şi trăieşte mirajul unei călătorii — of, doamne, cit de Inco­mode din punctul de vedere al matu­rului instalat în confort — dar cît de fermecătoare ! Şi vei vedea că îţi a­minteşte parcă (cu toate că nu ţi le-ai pus, poate, niciodată) întrebări tul­burătoare, care nu sunt nemijlocit legate de preocupările mărunt coti­diene — dar care angajează viaţa dumitale mai adînc, decit acelea : „Cum de exist ?" — „Din ce aluat sunt plămădit 7“ — „Cum de mă pot în­ţelege cu alţii 7“ — „Dar Cît de a­­dînc mă înţeleg, oare?“ — „Cum să fac, ca să pătrund către străfundu­rile mele cele mai afunde 7“ — „Care este, la urma urmei, lucrul cel mai important?“. Şi vei primi, nu răspunsuri fără echivoc la în­trebările acestea — sînt atît de greu de dat ! — dar vei găsi acolo un zbucium dens, care, constaţi, este de fapt şi al dumitale („...cum de nu mi-am dat seama ?“). Aici în­cepe să se ţeasă farmecul poeziei... Şi te întorci asupra unui vers — şi apoi asupra altuia, a mai mul­tora, a tuturor — şi ca d­e atîtea ori revenind asupra unei partide de Bach sau a unui cvartet de iîeetho­­ven — descoperi lucruri, care ţi-au scăpat — cum oare 7 — la pe unele lecturi, la primele audiţii, şi simţi nevoia să reiei mereu cartea, aşa cum reiei discul sau banda de mag­(continuare in pag. a . a) Cursuri post­universitare de limbi străine • După cum s-a anunţat, pe lingă Universitatea di­n Bucureşti vor funcţiona cu începere din anul­ de studii 1970-1971, primele cursuri post-universitare pentru limbile moderne de largă circu­laţie : engleză, franceză, germa­nă şi rusă. In legătură cu modul de aplicare a acestei măsuri, prof. dr. docent Joan Livescu, rectorul Universităţii, ne-a declar organizate in sprijinul specia­liştilor din invâţămint, din insti­tutele de cercetare şi din diferite instituţii şi Întreprinderi, cursuri­le vor avea durata de trei luni, cu scoaterea totală din produc­ţie a celor ce le vor urma, sau de cinci luni, pentru cursanţii care vor continua să lucreze la locul de muncă. Cursanţii — a­­vind recomandarea respectivelor instituţii — vor fi supuşi in prea­labil unui test lingvistic care să dovedească aptitudinile fiecăruia, precum şi stadiul de însuşire a limbii, care ne va ajuta să-i clasificăm in Începători, medii şi avansaţi. Procesul de predare şi seminarizare va avea un pro­nunţat caracter practic, urmărind însuşirea cunoştinţelor fundamen­tate de limbă, ca mijloc de co­municare şi instrument de lucru in activitatea de documentare. El va cuprinde, de pildă, noţiunile esenţiale de fonetică, vocabular, conversaţie, compoziţie, in vede­rea creării şi dezvoltării deprin­derilor de a vorbi limba respec­tivă. In Încheiere, rectorul Universi­tăţii a subliniat, că organizarea primelor cursuri post-universitare de engleză, franceză, germană şi rusă, se îmbină armonios cu re­centul ordin al ministrului in­­văţâmintului, care prevede obli­gativitatea însuşirii limbilor mo­derne de largă circulaţie, de că­tre studenţi. Ad. C.

Next