Informatia Bucureştiului, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 5347-5371)

1970-11-26 / nr. 5368

/ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TINIŢI-VA , ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII — Nr. 5368 4 PAGINI 30 BANI Joi 26 noiembrie 1970 ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ŞI A CONSILIULUI DE MINIŞTRI În ziua de 25 noiembrie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti. În cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propunerile de îmbunătăţire a planului cincinal 1971—1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. În încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor jude­ţene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi primari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. În cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamităţile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul se publică in ziarul de azi) Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Co­mitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urmare a inundaţiilor din primăvara acestui an, în întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegaţie pentru învingerea greutăţilor şi recuperarea pierderi­lor suferite de economia naţională şi de popu­laţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondurile ne­cesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus-o­ oamenii muncii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, Îmbrăcăminte, în­călţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pentru aju­torarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondu­rile băneşti realizate pînă în prezent din aceas­tă contribuţie, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt in curs de încasare — însumează 2 026 milioane Iei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România a­­dresează calde mulţumiri tuturor cetăţenilor ţării care prin eforturile lor in muncă şi prin ajutoarele acordate şi-au adus aportul la recu­perarea pagubelor cauzate de inundaţii. Totodată, România a primit un important a­­jutor din partea unor guverne, organizaţii şi asociaţii naţionale, a unui mare număr de ce­tăţeni din SS de ţări, precum şi din partea unor organizaţii şi asociaţii internaţionale. Va­loarea ajutoarelor materiale şi în bani oferite din străinătate însumează 1 590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare in valoare de aproape 600 m­ioane lei. Exprimăm recunoştinţa poporului nostru ţă­rilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale, persoanelor din alte ţări pentru ajutorul pe care ni l-au acor­dat in această perioadă. Eforturile făcute de stat şi de întregul nos­tru popor, ajutoarele acordate de populaţia ţării şi cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provo­cate de calamităţi şi satisfăcute nevoile cele mai acute ale populaţiei sinistrate. Pentru re­facerea locuinţelor şi anexelor gospodăreşti distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare băneşti in valoare de aproape 500 mi­lioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de apartamente des­tinate populaţiei rămase fără adăpost. Din a­­jutoarele provenite din ţară şi străinătate, populaţia sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane Iei, medica­mente în valoare de circa 32 milioane lei, ar­ticole de îmbrăcăminte si de uz casnic in va­loare de circa 250 milioane lei şi alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producţie, in vederea refacerii bunurilor dis­truse şi recuperării pagubelor, s-au alocat fon­duri in valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicaţii şi telecomunicaţii, a reţelelor de energie, a insti­tuţiilor de invăţămint şi sânătate au fost an­gajate fonduri in valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statu­lui, iar o parte sunt acoperite din fondurile bă­neşti şi ajutoarele materiale primite din ţară şi străinătate. Donaţiile prim­ite sau in curs de primire din străinătate sub formă de utilaje, aparatură, materii prime şi materiale sunt folo­site pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicaţii, sisteme de apărare împo­triva inundaţiilor şi obiective de interes social distruse sau avariate de inundaţii. Ţinind seama de modul cum se desfăşoară acţiunea de recuperare a pagubelor înregistra­te in urna inundaţiilor. Comitetul Executiv al C.C al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor sub­scrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundaţii care, aşa cum este cu­noscut, totalizează peste 10 miliarde lei, im­pi­­ne continuarea eforturilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor în vederea rea­lizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. in Piaţa Bălcescu circulaţia reintră în normal Peste cîteva zile, circulaţia autovehi­culelor şi pietonilor în Piaţa Bălcescu îşi reia făgaşul normal. La intrarea în pia­ţă sunt montate in­dicatoarele de sens giratoriu, precum şi semafoare pitice cu baterii de trei focuri. Pentru orientarea rutieră se află in­dicatoare spre prin­cipalele ieşiri din o­­raş (Ploieşti, Con­stanţa, Giurgiu, Ol­teniţa etc.). De no­tat că se pot face vi­raje stingă sau dreapta, in toate di­recţiile, cu respecta­rea marcajelor. Pină la darea in­c­in­­ta a pasajului subte­­ran, trecerea pieto­nilor va fi dirijată la suprafaţă de că­tre agenţii de circu­laţie. • Secţia germană a teatrului din Si­biu se află pentru două zile in Capitală. Găzduiţi pe scena Studio a Naţionalu­lui, actorii sibieni vor juca azi, ora 20, piesa Ecaterinei Oproiu Nu sunt turnul Eiffel (versiunea germană — Wolfgang Ernst) In regia lui Hanns Schuschnig şi scenografia lui Helmut Stürmer şi miine, la aceeaşi oră. Oraşul nostru de Thorn­ton Wilder (regia _ Hanns Schusching, decorurile — Helmut Stürmer, costumele — Maria Bodor). A |n*«|m» ele\ \ Slujitorii Cărţii MIHAI STOIAN De la o vreme asistăm la o serie de măsuri mai mult decit lăudabile, iniţiate de C.S.­ A. şi de alte foruri cul­turale, In vederea stabilirii unul dialog cit mai deplin Intre scri­itor şi cititor, intre editură­librar şi cumpărătorul de carte. Iin asemenea prilej , oferă, in­discutabil, recentul Salon naţio­nal al cărţii. Duminica trecută am intilnit aici — în afara nu­merosului public — mulţi autori, redactori etc., oameni pentru care­ CARTEA reprezintă nu nu­mai o „îndeletnicire", ci sen­sul unei existenţe, hrană spi­rituală. Fiindcă astfel de simp­­tome de înnoire sunt real­mente îmbucurătoare, m-a In­dntat şi faptul că, la doar trei zile distanţă, doi oameni de cultură de vlrste diferite (Mihai Popescu şi Petru Popescu, unul In „Contemporanul", celălalt In iScintela tineretului") au ţinut să omagieze public pe condu­cătoarea librăriei bucureştene eMihail Sadoveanu şi tovarăşa H. 7 . £ (Continuare in pag. a lit-a) £ Manifestări consacrate aniversării lui Fr. Engels In continuarea manifestărilor organi­zate cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Fr. Engels, azi la casa de cultură a sectorului 2 are loc un simpozion unde vor fi prezentate expunerile : „Engels şi mişcarea mun­citorească din România“ şi „Engels — istoric şi teoretician al statului“. Tot azi, la Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“ este organizat un medalion „Fr. Engels“, iar la casele de cultură ale sectoarelor 6 şi 8 vor avea loc ex­puneri despre viaţa şi opera marelui dascăl al proletariatului. Anul acesta, la atelierul de creaţie al secţiei de marochinerie de la Fabrica de piele şi Încălţăminte „Flacăra roşie” Bucureşti au fost realizate peste 400 de noi modele. Dintre acestea amintim po­şete — din şpalt velur, lac diferite cu­lori, p.v.c. expandat, ghiozdane — format original din p.v.c., portmonee, portvizite, saci de voiaj, mape. întrebant: Pină cînd suporturile amortizoare vor rămine în stadiul de proiect? După cum se ştie, poziţionarea pa­nourilor mari din prefabricate pe plat­formele mijloacelor auto (treilere), in vederea transportării acestora spre şantierele de montaj, trebuie să întru­nească o seamă de condiţii tehnice de amenajare care să asigure integritatea pieselor din beton. Pentru panourile mari de faţade, spre exemplu, sunt nece­sare reazeme amortizoare fixate pe trei- Icre. Problema executării acestora a fost discutată in repetate rinduri, la diferite niveluri, şi in final a fost elabo­rat un proiect care, din eite suntem­ in­formaţi, există la serviciul tehnologic al Direcţiei generale de construcţii-montaj , dar n-a fost incă tradus in viaţă. In consecinţă, la fiecare transport, se înregistrează deteriorări (marginile interioare ale panourilor se rup din cauza trepidaţiilor­ de 10—20 la sută din volumul total. întrebăm, deci, pe cândi soluţia preco­nizată Îşi va găsi cuvenita aplicare ? „20 de ani de activitate desfăşurată de Consiliul popular al municipiului Bucureşti pentru dezvoltarea multilaterală a Capitalei" Sesiunea Consiliului popular al municipiului Bucureşti Ieri după amiază, deputaţii Con­siliului popular al municipiului Bucureşti s-au întrunit în cea de-a VII-a sesiune a actualei legislaturi. La lucrările sesiunii au partici­pat numeroşi invitaţi : conducători de întreprinderi şi instituţii, de­putaţi ai consiliilor populare ale sectoarelor, reprezentanţi ai orga­nizaţiilor de masă, activişti obşteşti din cartiere. Tovarăşul Ion Cosma, prim-vice­­preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, a prezentat expunerea : „20 de ani de activitate desfăşurată de Con­siliul popular al municipiului Bucureşti pentru dezvoltarea mul­tilaterală a Capitalei“. Apoi, de­putaţii au dezbătut „Programul de dezvoltare­ a spaţiilor verzi din municipiul Bucureşti pentru perioa­da 1971—1975 şi în perspectivă pină în 1980“. La discuţii au luat cuvîntul tovarăşii : Alexandru Gro­za, Lina Ciobanu, Mihai Mincu, Maria Frunză, D. Popa, Eugeniu­ Măndiţă, Constantin Grigoraş, Ana Olaru şi Marin Voinea. De asemenea, deputaţii au apro­bat unele hotărîri şi au ratificat o serie de decizii elaborate de Co­mitetul executiv. In continuare, Comisia munici­pală de urmărire a întrecerii pa­triotice a prezentat o informare cu privire la rezultatele obținute în anul 1970 în întrecerea patriotică între sectoare și comune. Bucureşti 70 - peisaj dinamic, sinteză revelatoare a potenţelor creatoare ale socialismului Luindu-şi destinul istoric in pro­priile sale mîini, poporul nostru, con­dus de partidul clasei muncitoare, şi-a făurit, in anii puterii populare, nu numai o bază economică nouă, un nou mod de trai, întemeiat pe noile valori sociale, politice şi morale pro­prii socialismului, ci şi un nou sis­tem instituţional, o nouă formă de organizare a puterii de stat. Construirea unui nou aparat de stat constituie, după cum se ştie, o le­gitate a revoluţiei şi construcţiei so­cialiste ; de aceea, partidul nostru, aplicînd in mod creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile concrete ale ţării noastre, a manifestat o grijă permanentă pentru ca noile forme de organizare statală să se nască şi să-şi îndeplinească rolul şi funcţiile lor, avind ca origine şi finalitate exercitarea deplină a puterii de că­tre cei ce muncesc, înfăptuirea unui democratism real şi consecvent, in Expunerea tovarăşului Ion Cosma cadrul căruia masele populare să participe, prin organe reprezentative şi prin forme directe de consultare cetăţenească, la adoptarea şi reali­zarea tuturor hotăririlor privitoare la viaţa naţiunii. In acest spirit — a spus tovarăşul Ion Cosma — la 7 septembrie 1950, Marea Adunare Naţională a statuat definitiv consiliile populare ca organe locale ale puterii de stat, pentru care, la 3 decembrie al aceluiaşi an, au avut loc primele alegeri de deputaţi. (Continuare in pag. a 11-a) Rezultatele întrecerii patriotice : Lucrări în valoare de 550 milioane lei . Pe locul I sectoarele 2 şi 3 şi comuna Măgurele Bilanţul întrecerii patriotice des­făşurate în perioada 1 octombrie 1969 — 1 septembrie 1970 se ma­terializează în realizarea unui vo­lum de lucrări în valoare de a­­proape 550 milioane lei, angaja­mentul luat de Consiliul popular al municipiului București ca răs­puns la chemarea lansata de Con­siliul popular al județului Constan­ţa fiind astfel depăşit cu 120 mi­lioane lei. Deosebit de important este faptul­­că din valoarea tota­la a lucrărilor peste 102 milioane lei reprezintă contribuţia cetăţe­nilor la lucrările care necesitau fonduri de investiţii şi alte fon­duri de la buget. Entuziasmul şi dragostea cu ca­re răspund bucureşteşt­i atunci cînd este vorba de buna gospodărire şi înfrumuseţare a străzilor şi car­tierelor unde locuiesc s-au concre­tizat şi în acest an in însemnate lucrări de sistematizare şi amena­jare a zonelor verzi din jurul noi­lor construcţii, în importante lu­crări de înfrumuseţare a arterelor de penetraţie, în balastarea unui mare număr de străzi, însumînd o suprafaţă de 1200 000 mp, în amenajarea a numeroase terenuri de joacă pentru copii şi baze spor­tive, în producerea a zeci de mi­lioane de flori în răsadniţe de cartier şi plantarea acestora în platbanurile de pe străzi, în zonele verzi din cartiere şi pe arterele de penetraţie fete. Locuitorii muni­cipiului au adus, de asemenea, o contribuţie preţioasă la activitatea de reamenajare şi întreţinere a zonelor verzi ale oraşului, a parcu­rilor şi grădinilor, la plantările de arbori şi arbuşti. Dacă rezultatele întrecerii patriotice din acest an atît sub aspect cantitativ cit şi ca­­litativ sunt superioare celor de a­­nul trecut, aceasta se datoreşte în­drumării directe de către Comite­tul municipal de partid, participă­rii pe şantiere a unui mare număr de cetăţeni mobilizaţi de consiliile populare ale sectoarelor, sprijinu­lui acordat de Comitetul municipal al U.T.C., comitetele de sectoare ale U T.C., Comitetul municipal al femeilor, Consiliul municipal al sindicatelor, Comitetul pentru cultură fizică şi sport etc. La soli­citarea comitetelor de partid ale sectoarelor, întreprinderile şi in­stituţiile bucureştene au adus, de asemenea, un aport însemnat la buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului, sprijinind acţiunile ce s-au organizat. ÎN CE PRIVEŞTE REZULTA­TELE OBŢINUTE, PE BAZA PRE­VEDERILOR H.C.M. NR. 238 ŞI A INSTRUCŢIUNILOR DE APLICA­RE, COMISIA MUNICIPALĂ DE URMĂRIRE A ÎNTRECERII PA­TRIOTICE A APRECIAT CA CEL MAI MARE PUNCTAJ — REZUL­TAT ATÎT DIN VALOAREA LU­CRĂRILOR EFECTUATE CÎT ŞI DIN ASPECTUL GOSPODĂRESC RESPECTIV — L-AU OBŢINUT SECTOARELE 2 ŞI 3 ŞI COMUNA MĂGURELE CARE S-AU SITUAT ASTFEL PE LOCUL I, PE LOCUL II S-AU CLASAT SECTORUL 8 ŞI COMUNA OTOPENI, IAR PE LOCUL III SECTORUL 4 ŞI COMUNA POPEŞTI-LEORDENI. Secvenţă din actualul peisaj urbanistic al Capitalei: Titan Ultimele ştiri sportive ANGLIA — R.D. GERMANA 3—1 (2—1). Aseară, la Londra, pe Wembley, s-a disputat meciul de fotbal­ dintre.. selec­ţionatele Angliei şi R.D. Germane. Vic­toria a revenit gazdelor prin golurile marcate de Lee (min. 12), Peters (min. 21), Vogel (min. 27) şi Clarke (min. 63). A arbitrat elveţianul Schuerer „INTERZONALUL“ DE LA­­ PALMA DE MALLORCA. Ieri, in cadrul turneu­lui interzonal de şah de la Palma de Mallorca, s-au disputat partidele între­rupte. Şahistul american Bobby Fischer a remizat cu Matulovici, a pierdut (aşa cum se aştepta) în faţa lui Bent Larsen (prima infringere a lui Fischer !), iar in cea mai importantă partidă a ciştigat in faţa sovieticului Efim Gheller (de asemenea prima infringere şi a lui Gheller). De menţionat că vest-germa­­nul Hübner a realizat o serie de două victorii şi o remiză In partidele între­rupte (dintre care notăm­ un succes in dauna lui Matulovici) și a ajuns printre fruntaşii clasamentului, iată ordinea pri­milor clasaţi : Fischer S’/i p; Gheller 8 p; Uhlmann şi Hübner cite 71/, P etc. f raspuns /o /ntrecerea de zer/ La întrebarea „Când va apărea colecţia de capodopere Arcade 7“, ne-a răspuns criticul literar AUREL MARTIN, directorul Editurii Minerva : „Intr-adevăr, apariţia a­­cestei aerii de tipărituri a fost tergiversată mai multe luni, dintr-un motiv pe care noi 11 considerăm destul de întemeiat : alegerea capodoperelor literaturii române, după criterii ştiinţifice, este o operaţiune dintre cele mai dificile. Intrucit colecţia — care va debuta peste citeva săptămlni — se adresează celor mai largi cercuri de cititori — elevi, studenţi, profesori, iubitori ai literaturii de toate profesiile — trebuia să avem In vedere întregul corpus al valorilor de prim rang ale scrisului in limba română, spre a păstra o ştachetă calitativă fermă, drept ghidul cel mai sigur in formarea unei viziuni estetice de ansamblu asupra patrimoniului literar naţional A­­vind un preţ mic şi un tiraj mare, volumele din această serie nu vor depăşi 250 de pagini, fiind Însoţite de postfeţe semnate de critici literari prestigioşi. Primele nu­mere vor : „Sărmanul Dionis” de Eminescu, „Poezii“ de Gr. Alexandrescu, de Va­­sile Alecsandri şi Tudor Arghezi, precum şi eseurile pe tema «Universul poeziei» de G. Călinescu. Pină în 1975 suprafaţa spatiilor verzi va creste cu circa 700 de hectare lor verzi va creşte cu 650—700 hectare, din care 256 hectare in noile cartiere de locuinţe, 100 de hectare prin ame­najarea unor terenuri virane in cadrul fiecărui sector şi 300—350 hectare ame­najări în jurul lacurilor Pantelimon II, Cernica, Pustnicul, Străuleşti şi Gri­­viţa. In acelaşi timp se vor termina parcurile Tineretului, Titan şi comple­xul sportiv Vergului. Pină în 1980 su­prafaţa spaţiilor verzi se va extinde cu încă 750—800 hectare atît prin continua­rea amenajărilor de-a lungul salbei de lacuri, cît și prin amenajarea altor te­renuri virane. Pentru realizarea preve­derilor programului, sesiunea a adoptat o serie de măsuri. Astfel, comitetele e­­xecutive ale consiliilor populare ale sectoarelor vor identifica pînă la 30 a­­prilie 1971 terenurile care pot fi ame­najate ca spaţii verzi sau de agrement, iar Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti va aproba suprafeţele ce se vor amenaja ca spaţii verzi cu caracter definitiv sau cele cu caracter provizoriu şi va spri­jini comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor la stabilirea o­­biectivelor şi a concepției de realizare pentru fiecare din aceste terenuri. In vederea acoperirii necesarului de ma­terial dendro-floricol Comitetul executiv a! Consiliului popular municipal va a­­sigura producerea în fiecare an, în medie, în pepinierele proprii a 100 000 arbori, 500 000 arbuşti, 250 000 trandafiri şi 550 000 plante de umbră şi liane, va extinde bazele de producţie dendrologică pe suprafeţe echivalente cu circa 100 hectare pepinieră ; va asigura extin­derea serelor atît la administraţia parcu­rilor, cît şi la unităţile sectoarelor. Hotărîrea mai prevede obligaţia Co­­m­tetului executiv să elaboreze, pînă la sfîrşitul anului 1971, un program pentru extinderea reţelelor de apă ne­cesare spaţiilor verzi, extinderea expo­ziţiei floricole din parcul Herăstrău şi îmbogă­ţirea ei cu noi specii, asigura­rea asistenţei tehnice şi materialelor ne­cesare pentru producerea florilor in ră­sadniţele de cartier şi reamenajarea spa­ţiilor verzi de către cetăţeni etc. Hotărtrea adoptată de sesiune cu privire la programul de dezvoltare a spaţiilor verzi din municipiul Bucureşti in perioada 1911—1980 prevede printre altele că pină in 1975 suprafaţa spaţii- • Azi, ora 19, librăria „Mihail Sado­­veanu“ găzduieşte intîlnirea dintre citi­tori şi scriitorii Za­naria Stancu, Ion Brad, Nicolae Mărgeanu, pe care îi va prezenta Al. Caprariu, directorul Editu­rii „Dacia“ din Cluj. • Biroul de turism pentru tineret a fost anul acesta gazda celor peste 12 000 de turişti veniţi de peste hotare, care au vizitat zonele pitoreşti, obiective e­­conomice şi aşezăminte de cultură şi artă din ţara noastră. B.T.T. a organizat totodată, şi pentru tinerii din România excursii în Japonia, Mexic, le văile Loarei şi Rinului, la Veneţia şi pe Coas­ta de Azur la mari muzee ca Ermitaj, Luvru, British Museum. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 3 grade. Timpul probabil de minic . Vreme in încălzire uşoară. Cer variabil mai mult acoperit. Vint slab pînă la potrivit din sectorul nordic. Temperatura minimă va oscila intre 1—3 grade, iar maxima in­tre 7—9 grade. Nou emiţător pe ultrascurte Recent, la întreprinderea de construc­ţii şi reparaţii de echipamente de tele­comunicaţii din Capitală a fost realizat un emiţător de radiodifuziune cu modu­laţie de frecvenţă in gama de unde ul­trascurte. Primu­l exemplar dintr-o se­rie de radioemiţătoare care urmează să intre in dotarea tuturor staţiilor de radiodifuziune pe ultrascurte din țară a fost experimentat cu succes. Conserve pentru iarnă • Combinatul pentru industrializarea cărnii, laptelui, conservelor şi frigului a introdus in fabricaţie noi sortimente de conserve de iarnă : conserve de zarzavat pentru ciorbe (in pachete de cite 500 g fiecare), amestecuri de le­gume pentru ghiveci în mai multe variante, cuprinzind 3—5 componente (in pachete de 1 kg), creme de tomate cu adaos de legume (pentru supe și mîncăruri), conserve de crap afumat, salată de icre de cod , conserve de macaroane cu carne de vită și spa­­ghete cu carne de porc. Anticipări la canicula '71 Timpul friguros din aceste zile a făcut să ne cam piară pofta da... o bere rece. Cu toate acestea, vom încerca o anticipare „răcoroasă“ pen­tru la vară.... Prilejul ni l-au oferit constructo­rii. Nu. Nu este nici o eroare. Cons­tructorii de la I.C.M.R. (M.I.A.) lu­crează in prezent la ridicarea unei secţii de imbuteliere la Fabrica de bere „Griviţa“. Cînd va produce cu întreaga capacitate, noua secţie va îmbutelia nu mai puţin de 88 mili­oane de sticle de bere pe an. Am fost informaţi, de asemenea, că tot aici se va mai construi şi o uni­tate comercială de referinţă, unde in 1972 întreprinderile a­părţinind de Combinatul industriei băuturilor şi tutunului vor avea posibilitate să-şi prezinte produsele şi, totodată, să sondeze cerinţele consumatorilor. INFORMAŢIA Reconstituire în adîncul mării • O întreagă corabie antică descoperită in golful Taranto In urmă cu cîtva timp, pescarii, care-şi aruncă de obicei năvoa­dele în apele cuprinse între „tocul“ şi „talpa“ peninsulei Italice, mai precis, in preajma Capului Santa Maria di Leuca, au zărit o mică navă modernă și în preajma-i o macara plutitoare. (Continuare h. pag. a IV-a) M. V.

Next