Informatia Bucureştiului, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 5399-5421)
1971-01-14 / nr. 5408
Cerberi cu capricii... Dedic, cu toarnă, «porto rtnduri acelor fiinţe încruntat« e« n« Intimpină la uşile, tn holurile fi In edilii unor cinematografe. Acelor persoane ţlfnoase, cu voci de preferinţă ascuţite, acelor vajnici cerberi In halate-uniformă cenuşii sau albastre şi In papuci... Mărturisesc că uneori am îndrăznit să-mi șoptesc, In gînd, tncet de tot, atît de încet incit aproape că n-am auzit-o, întrebarea : de ca un papuci ? De bine de rău, cinematograful e o sală de spectacol. Chiar dacă n-are nici pa departe confortul unei săli de teatru. Chiar daci trebuie să-fi sprijini umbrela udă de braţul fotoliului şi să-fi mototoleşti fusta pe genunchii sub greutatea paltonului făcut ghem. Foarte bine, garderoba nu există sau nu funcţionează. Nici instalaţia de aer condiţionat. Cu toata astea, ne aflăm intr-un loc public. Simţim parcă nevoia să respectăm — fi să ni se respecta JQ \ ©IFflP) — anumita convenţii de cftrtTizaţie. Unele plasatoare şi controloare din cinematografe sacrifică autoritar modestele noastre pretenţii, în numele comodităţilor lor domestice. Pe clnd vom avea surpriza să le vedem ieşindu-ne înainte metamorfozate pe de-a- ntregul în gospodine, cu pletele strlnse tn basmale înnodate In creştet, agitînd polonice sau ctrpe de praf ? Aceste întrebări mi le-am pus însă întotdeauna cu prudenţă. Dumneavoastră mă înţelegeţi bine, nu-i aşa ? Recunoaşteţi că e de ajuns să te gindeşti la aerul necruţător al persoanelor în halate albastre, ca să-ţi piară de tot curajul şi cheful de a pune întrebări. Fără îndoială, există şi excepţii. Am văzut şi eu citeodată un chip calm surtzător deasupra guleraşului de doc albastru. Dar miracolul se petrece — ca orice miracol — atît de rar, incit e preferabil să nu ne mai gîndim că ar fi posibil. De regulă, halatele albastre se poartă la figuri acre, la guri cu colţurile coborîte posac, la priviri suspicioase şi la glasuri răstite. Eşti în cele din urmă tentat să-ţi cercetezi temeinic conştiinţa ca să afli care ţi-e vina şi ajungi mai devreme sau mai tîrziu la concluzia că a cumpăra un bilet de cinema trebuie să fie cumva un delict... De cinci-şase ori pe zi cohorte de delincvenţi se strecoară vinovate în sălile de cinema, pe sub ochii străpungători ai cerberilor în papuci, care asistă îmbufnaţi la toate astea, gata să strige, să vocifereze, să ocoliască. Dar, de îndată ce a început proiecţia, paznicii noştri dispar ca pun farmec, deşi uneori abia atunci am avea nevoie de el. Fiindcă nu întotdeauna suntem lăsaţi să privim filmul din linişt«. Nu mi refer numai la vecinul care l-a mai văzut o dată fi, atotștiutor cum e, te simte dator să-fi informeze amicul asupra a ceea ce se va Intlmpla peste cinci minute. Nu ! Acela e o calamitate personală, pe care ți-ai cumpărat-o la casa cinematografului, o dată cu tichetul. Hai să-l trecem cu vederea şi pe muncăcioşii care schţbe, sfişietor, celofanul pungilor cu bomboane. Cu el ne descurcăm şi singuri. II potolim cu două vorbe şuierate peste umăr. Dar mai există o specie de huligani veseli — fi aceia fin să comunice neapărat sălii întregi „hazoasele“ lor comentarii, însoţite de elocvente onomatopee. Aflaţi — din greşeală — in faţa unei pelicule ca depăşeşte calibrul receptivităţii lor (de dimensiunea King-Kong, Degetul de fier fi Genoveva de Brabant) aceşti cîfiia sa simt datori să incomodeze citeva sute, impărtăşindu-le zgomotos incapacitatea lor de a simţi şi de a înţelege. In asemenea clipe, ducem dorul persoanelor inhalate albastre. Acum ar fi In sflrşit nevoie de străşnicie zugrăvită pe feţele lor incrincenate. Aici, severitatea lor Strepezita şi-ar afla rostul, flindu-ne — o dată cel puţin — aliată. Dar faţă de băieţandrii prost-crescuţi, cerberii cinematografelor iţi descoperă o duioasă, aproape maternă indulgenţă... Adriana Rotaru voeam Sub panoplia ele spade, suliţe, coifuri şi alte asemenea ,,ustensile“ din cabinetul de lucru al lui Amza Pellea, figura blajină a popularului actor bucureştean îmi pare un anacronism. În centrul panopliei, o amintire de preţ din filmografia vedetei : scutul lui Decebal. Dar interpretul lui Decebal a înaintat prin secole devenind, cu sprijinul regizorului Sergiu Nicolaescu, Mihai Viteazul. — Sînteţi mulţumit de film ? — îl întreb pe Amza Pellea. — Nu l-am văzut încă ! îmi rezerv întotdeauna, premiera, pentru primul contact cu opera finită. Asta din două motive : întîi, pentru a mă distanţa de preocuparea filmărilor şi, în al doilea rind, pentru a aprecia mai exact efectul jocului meu in raport cu reacţia publicului. In definitiv, să nu uităm că pentru spectatori jucăm, şi chiar dacă la o vizionare privată mi-ar plăcea ceea ce am făcut, adevăratul examinator tot publicul rămîne. Amza Pellea n-are timp de trac! — Rolul lui Mihai v-a pus probleme mai dificile, decit, cel al lui Decebal ? — Pentru evocarea domnitorului, dispuneam de infinit mai multe date, dar tocmai de-aici au izvorit şi dificultăţile. N-am mai plăsmuit un personaj din Hwilezie, ci am căutat să-mi deschid drum spre el, să descopăr, înlăuntrul meu, trăsăturile pe care le-aș fi putut dezvolta spre datele fundamentale ale eroului. E un erou fascinant, pe care l-am iubit întotdeauna frenetic fără să îndrăznesc să cred că voi fi tocmai eu cel care-l va aduce într-o zi pe ecran. Echipa noastră a filmat cîteva scene la Istanbul, la palatul Topkapi. Noi am văzut palatul în ipostaza sa de astăzi, transformat în muzeu, lipsit de aura veacului, de forfota aceea a Porţii, dar Şi aşa ne-am simţit copleşiţi de grandoarea sa. Mihai, însă, l-a măsurat cu proprii săi ochi, în miezul acelui veac crincen, a simţit imensa forţă a acelui imperiu, aflat la apogeu, care se revărsa asupra lumii. Şi cu toate acestea, întors în Ţara Românească, lipsită de splendorile strălucitoare şi bogăţiile Porţii, a găsit în el tăria şi încrederea în forţele ponorului, pentru a se opune valului invadatorilor şi a se bate cum s-a bătut. Am încercat să-l redau ca un mare neînţeles in epoca sa, ca un om mistuit de un vis măreţ, ca de o flacără, ca un vizionar. Aştept acum premiera, pentru a vedea dacă ceea ce am gîndit, am izbutit să și exprim... — Aveți trac, deci ? — N-am timp pentru trac ! In ziua premierei, mă voi afla în plină turnare pentru Puterea lui Manole Marcus. Am. Încă o ecranizare inspirată de Dostoievski, şi poate cea mai dificilă dintre ele, după Idiotul. Nopţi albe şi Fraţii Ivaramatov. Dificilă nu numai pentru amploarea ei, dar în acelaşi timp fiindcă abordează cea mai ambiguă şi mai interiorizată dintre cărţile marelui scriitor. Figura lui Raskolnikov a dat loc, în istoria culturii ruse, unei aprinse controverse cu pronunţat substrat politic. Era oare pătimaşul erou un exponent al „viselor cărturăreşti“ de corijare, pe cale singeroasă, a omenirii, păşind fanatic peste trupurile semenilor, cum îl denunţau criticii oficiali ai vremii, sau — aşa cum răspundea Pisarev — a fost un om zdrobit de mizerie care ajunge să filozofeze pe această temă numai constrins de cruzimea rinduielilor epocii sale ? Ecranizatorul de azi se pronunţă,indirect, în această dispută de neocolit, îndreptindu-şi filmul în direcţia sugerată de Pisarev. Veacul cel crincen este evocat în întreaga sa dimensiune inumană. Pe străzile de splendidă armonie arhitectonică se plimbă, grosolan şi indiferent, vagmistrul atotputernic, prin bolţile sumbre pătrundem în curţi sordide, urcăm scări înguste pînă în odăiţe-coşciug în care se sting de foame, irosindu-şicei mai buni ani, _ tinerii „intelighenţiei”. Pe Kulidjanov nu epica romanului 11 interesează. întreaga parte de început a cărţii, pină după comiterea crimei, este condensată într-o jumătate de_ oră, restul de aproape trei °.r£l Şi jumătate._ fiind rezervat investigării frămîntărilor de conştiinţă ale eroului. Dostoievski, despre care Nietzsche spunea : ,,e singurul de la care am avut ceva de învăţat despre psihologie !"■ — îşi dovedeşte din nou fecunditatea în posibilităţi cinematografice. El sugerează ritmi se acordă intru totul cu natura subiectului ales. Rezultatul ? Dacă istoria în sine se derulează fără nerv şi tensiune, există în schimb cîteva secvenţe care cuceresc prin parfumul desuet al începutului de secol (mai ales cele de la Odesa) şi prin poezia unor scene de dragoste în care actriţa sovietică Janna Bolotova îşi reafirmă calităţile,mul, atmosfera, pină şi detaliile filmului. încetineala obsedantă de ritual cu care se consumă asasinatul. întretăierile continue de nălucire şi realitate în care, împreună cu eroul, nu mai ştii unde se termină visul şi unde începe viaţa, voluptatea, stranie a suferinţei pe care o respiră fiecare imagine. Precizia confruntării psihologiilor favorizează interesante creaţii actoriceşti.. Un tulburător Raskolnikov, cu chipul supt de foame şi ochii arşi de veghe, febră şi nebunie (Iuri Taratorkin), un Smoktunovski, complet transfigurat în rolul anchetatorului, dind tîrcoale victimei sale cu un zimbet fericit de certitudine, cu bucuria pisicii care nu se grăbeşte să-şi înghită şoarecele, un Razumihin de jovială inconştientă (A. Pavlov), un Svidrigailov îngheţat de cinism şi blazare (Efim Kopelian), un Marmeladov care îşi cheltuieşte prin cîrciumi elanurile inutile (Evghenii Lebedev) totul, totul e cu exactitate ilustrat în imagine. Dar atîta, doar. Ilustrat, nu Producţie a studioului Maksim Gorki, două serii. Versiune cinematografiată de Lev Kulidjanov după romanul lui Dostoievski. Imaginea : v. Şumski. Primre interpret! : Iuri Taratorkin, Viktoria Fedorova, Irina Goşeva, Evgheni Lebedev, Efim Kopelian, Maia Bulgakova, Imiokenti Smoktunovski şi alţii, transfigurat, la incandescenţa originalului. Artizan ireproşabil. Kulidjanov ne citeşte romanul, uneori pe sărite dar fidel, corect, cu sensibilitate. Pentru a încărca, însă, imaginea cu forţa cărţii lui Dostoievski, era nevoie de un cineast din rasa lui Tarkovski, autorul Copilăriei lui Ivan,era nevoie ca preocupării pentru exactitate sâ-i fie adăugită o scînteie de geniu şi nebunie... vMV,let0'^ul^rA- Regia: Vladimir lancev. Iniei preţi: Ştefan Danailov şi Janna Bolotova. Este foarte curios cum, sub paleta regizorului bulgar Vladimir Iancev, un subiect care părea mai curînd epic şi aventuros — acţiunea conjugată a unor revoluţionari ruşi şi bulgari care transportă ilegal in Rusia ţaristă, exemplarele Iskrei leniniste — capătă o nuanţă lirică, sentimentală. Metamorfoza ţine, fără îndoială, de înclinaţiile poetice ale realizatorului care Raskolnikov — priviri mistuite de febră şi patimă. Semnatejte ainum ?a°ÄleÄ2?i £5« Mitmcţyk.Pi0tr0WSki- *Weţi : Galina Po.skib, -gara |rÄ>ÄÄ-«5.-s.'K tnreaaimumHctnPalH1U1 eTMu,nu este întotdeauna motivată, dar' interpreteste a TM de f°r*ă interf ară ca Tadeusz Janczar izbitsa disimuleze slăbiciunile de construcție ale personajului... OPETE ALBE PE HARTA ISTORIEI FILMULUI ROMÂNESC CE A FOST SCENARISTUL „NĂPASTEI“? Prima ecranizare Inspirată de dramaturgia lui Caragiale datează din 1913. Haralamb Lecca încerca atunci o „adaptare liberă“ după drama lui Caragiale, intitulînd-o Răzbunarea. 14 ani mai tîrziu, în 1927, istoria filmului românesc înregistrează un „remake“ (poate cel dinţii din analele sale), reluarea „Năpastei“ în circumstanţe care — aşa cum arăta Ion Cantacuzino într-o recentă comunicare — rămîn învăluite în mister. Ce se ştie cu precizie? Din presa timpului reiese că una din acele mici case producătoare ale epocii, „România-film", şi-a anunţat dorinţa de a realiza o producţie cinematografică naţională, instituind un concurs de scenarii. Eftimie Vasilescu, operator de imagine,colaborase la realizarea filmelor legenda celor două cruci, Vitejii neamului şi Vagabonzii de la Cărăbuş), preciza că nu dorea în nici un caz o comedie, ci „o nuvelă vizuală, simplă pictură din viaţa românească“. Au fost prezentate 28 de scenarii, şi în septembrie al aceluiaşi an a fost comunicat textul agreat: o adaptare după Năpasta. Curios este că numele cîştigătorului era trecut sub tăcere pentru că, anunţau ştirile din presă, „din anumite motive, autorul doreşte să-şi păstreze anonimatul pină la terminarea filmului*. Pelicula nu s-a păstrat, da* din comentariile criticilor eBQCjl se te deduce valoarea contribuţiei adaptatorului, careurmărea — cum arată Ion Cantacuzino — „vizualizarea tuturor elementelor exterioare cercului închis scenei“... făcind deci apel, pentru prima oară, „la un procedeu care va fi prezent ulterior în toate ecranizările consacrate operei lui Caragiale“. Eftimie Vasilescu, care semna imaginea, îi juca şi pe Ion Nebunul; mai apăreau Nicolae Manolescu, Ecaterina Niţulescu-Şahighian şi Cristache Antoniu. Numele scenaristului n-a fost, însă, divulgat, nici după premieră. Să se fi temut el de critică deoarece, in 1913, aceasta fusese foarte aspră cu libertăţile pe care şi le îngăduise Lecca în raport cu textul dramatic? Nu era cazul, pentru că de astă dată cronicile au fost generoase. Să fi preferat ca, din modestie, să -mi-şi alăture numele celui al lui Caragiale? Nu ştim! Cert este numai că, astăzi, filmografia cinematografiei româneşti dintre cele două războaie menţine o pată albă în genericul filmului Năpasta. Există oare, printre cititorii noştri, cineva care ar putea contribui la elucidarea ei?... Tfttzîntbet ftejtiatOK Ă.A ibbinson nu mai este singur ...El a fost adoptat de cineaştii români şi italieni. Celebrul călător al lui Daniel de Foe va deveni personajul unui film de animaţie, realizat în coproducţie de studiourile Animafilm, Corona Cinematografica şi International Film Entreprise. Va fi, în istoria studioului nostru de animaţie, cel de-al treilea film de lung metraj, după Poveştile piticului, Bimbo şi Circ fără frontiere. Durata povestirii cinematografice va fi de 80 de minute, ceea ce necesită realizarea a aproximativ 150 000 de desene. Realizator din partea română : regizorul Victor Antonescu. Redactorul paginii : T. CARANFIL Ilustraţii : ANDO Unul dintre personajele poveştilor piticului Bimbo. A acolo, un rol care îmi place, fiindcă e altceva decit am făcut pină acum. Nu mai sunt cap încoronat, nu mai dirijez oştiri, sunt om contemporan, un tip interiorizat, timid şi analitic, pe care istoria ii învaţă să trăiască. In teatru, joc in continuare „Croitorii cei mari din Valahia“, „Nic-Nic“, „Arca bunei speranţe" şi „Un Hamlet de provincie“, iar in puţinele ore libere... dar nu ştiu dacă merită să vă destăinui taina mea... Ei bine ! — încerc un scenariu de film poliţist : Sticla de Bacardi. Titlul e provizoriu, dar ceea ce o ferm este netărirea mea de a realiza un text riguros, logic și verosimil... I PUTEREA la primul tur de manivelă Astăzi, la ora prînzului, Casa corpului didactic a municipiului Bucureşti a găzduit un eveniment neobişnuit: startul in producţia filmelor PUTEREA şi ADEVĂRUL, realizate de Manole Marcus pa un scenariu de Titus Popovich Operatorul Nicu Stan a filmat primii 69 din cei 5 400 metri de peliculă cit vor măsura cele două filme. Erau prezenţi, pe platou, actorii Mircea Albulescu, Ion Besoiu şi Valeria Gagealov. — Vom filma o mare parte din Interioarele noastre în acest local — ne-a dezvăluit operatorul de imagine Nicu Stan. Lasa corpului didactic se va transforma, pentru cîteva luni, în sediul unei judeţene de partid din anii USD. Clădirea ne-a atras pentru arhitectura încăperilor el, care corespunde ca stil, ca tradiţie, cu ceea ce avem noi de filmat. De aceea ne-am stabilit aici, şi nu la Buftea, întregul nostru cartier general. Aceasta ne va permite o economie de timp, libertate în mişcare, un spaţiu mai larg rezervat muncii creatoare, repetiţiilor şi filmărilor... Operatorul Nicu Stan şi actorul Ion Nesoiu primesc ultimele indicaţii din partea regizorului Manole Marcus De-aie „Animei”... Călătoriile piticului Bimbo Bimbo — piticul cel poznaş pe care creatorii noştri de animaţie l-au învăţat să istorisească fabulele lui La Fontaine — a fost miercuri oaspetele pionierilor bucureşteni. Gazdele, şapte sute la număr, l-au aplaudat în sala de spectacole a Palatului pionierilor. A urmat un fructuos schimb de opinii între animatorii studioului şi cei mai tineri spectatori. O întîlnire asemănătoare este preconizată să aibă loc în săptăminile următoare şi la clubul Uzinelor de autocamioane din Braşov. VOR SUPRAVIEŢUI FESTIVALURILE CIHMICE? După reprezentanţii festivalurilor de la Cannes, San Sebastian, Karlovy Vary şi cei ai Intilnirilor internaţionale ale filmului de tineret de la Grenoille, i răspunde, în acest număr, Freddy Enache directorul Festivalului cinematografic de la Locarno, istoric de film, director al Cinematecii din Lausanne — Da, vor supravieţui, cu o condiţie, dacă se reconvertesc! Ceea ce nu mai poate supravieţui cu nici un chip este acea formă care nu mai interesează nici cercurile de cineaşti, nici pe cele turistice. Festivalurile cinematografice în stare să dăinuie sunt, după părerea mea, cele specializate în descoperirea operelor care n-au prea mare şansă de a găsi o distribuţie comercială imediată. Ele trebuie să devină, deci, mijloc de promovare a unor valori care, altfel, n-ar putea cunoaşte audienţa publică. Vă vorbesc in virtutea propriei experienţe. Dacă şi festivalul nostru a cunoscut, în 1968, incidente suficient de supărătoare, aceasta e din cauză că publicul tînăr ne considera, la acea epocă, o instituţie integrată sistemului comercial al cinematografului. Noi am tras concluziile de rigoare, am deschis porţile festivalului în faţa tineretului. Ca să dau un singur exemplu, un student poate participa — în perioada festivalului nostru — la patru proiecţii pe zi timp de zece zile, cu preţul a trei spectacole normale. Această măsură administrativă ne-a adus un public tînăr, foarte receptiv. Din punctul de vedere al repertoriului, cred că se impune un program auster şi precis, de descoperire a operelor prime sau secunde din lumea filmului contemporan, ca şi realizările cinematografiilor încă puţin cunoscute. Din păcate, avem încă relativ puţine mijloace de a investiga realitatea cinematografică a întregii lumi... Există însă festivaluri în care competiţia a devenit cu totul inutilă. Cinci se prezintă aproape numai filme ale unor realizatori proeminenţi — cum s-a întâmplat la Veneţia — cui i-ar mai servi o „cursă“ la care să se întreacă Visconti, Bergman şi Bunuel? N-are nici un sens să decizi care dintre ei e mai bun! Intr-un festival cu cineaşti încă necunoscuţi cum e a! nostru, premiul reprezintă o posibilitate de relevare a tinerilor autori. 1 Pentru o cit mai judicioasă apreciere a întrecerii, noi am instituit două jurii paralele: unul al specialiştilor (deschis experimentului) şi altul al tinerilor care — in pofida a tot ce se vorbeşte despre tineri — compune adesea un unimares suficient de „aşezat". Aş încheia, amintind, că juriul de tineret este cel care a atribuit, în 1970, unul din cele patru premii ale sale filmului românului Radu Gabrea, Prea mic pentru un război atît de mare... AncABfquiski noostro internationale Beneficiarii in restanţă, constructorii in aşteptare..« Urmare din pag. I vor putea fi ele, totuşi, gata la termenele fixate dacă nici pină în prezent nu întrunesc condiţiile de deschidere a şantierului (documentaţie şi amplasamente)? Dar, după cum ne spuneau constructorii, există unele şanse ca în... martie să primească totuşi proiectele. Oricure, decât de loc, mai bine... în primăvară. 600 de apartamente replanificate... Anul trecut, întreprinderea de construcţii montaj nr. S avea sarcina să înalţe 8 blocuri (600 apartamente) în zona Stelarţ Militară. Din cauza unor reţele de apă şi electrice aflate în subsolul viitorului amplasament al clădirilor, şantierul n-a primit aviz de începere a lu- crărilor. Au trecut săptămlni şi luni fără ca beneficiarii (DGGR şi OCLPP) să ia măsurile de rigoare pentru repoziţionarea lor. S-a adoptat insă o soluţie de ultimă orai replanificarea în 1971. Cu toate acestea reţelele împricinate se află şi astăzi la locul lor, iar apartamentele din nou in... proiect. Tot din anul trecut stau pe „vechea poziţie“ şi alte conducte (apa, canal, electrice) situate pe locul unde trebuia să se înalţe un cămin al Uzinei de utilaj chimic „Griviţa Roşie“. In pofida graficelor stabilite între constructor (ICM nr. 2) şi beneficiar, lucrările au râmas ca mai Înainte. ★ Fără Îndoială, cele 13 zile care au trecut de la începutul anului nu sunt greu de recuperat. Dacă însă vor exista şi pe mai departe aminări repetate în predarea documentaţiei, în degajarea amplasamentelor, constructorii nu vor putea desfăşura o activitate normală pe şantiere, ceea ce va duce, inevitabil, la salturi în producţie, la nerespectarea termenelor planificate. Or, interesul beneficiarilor este exact contrariul. Trebuie însă s-o dovedească... (Urmare din pag. I) tare... Cred ci nu greșesc dacă afirm că sint foarte multe casele unde citeva misive, caligrafiate cu grijii zac săptămini întregi — dacă nu au fost Intre timp aruncate — pe o masă, sau intr-un sertar. Dar la cite felicitări de Anul nou am răspuns, măcar prin trei cuvinte de mulţumire, sau printr-un telefon ? La lipsa noastră de griji şi la bîbâielile in materie de corespondenţă, se adaugă contribuţia unor „cauze obiective“ care ne determină să facem greşeli de bună creştere. Am fost pus adesea în situaţia ridicolă de a inmîna cuiva din apartamentul vecin o notiță cu cîteva rînduri in- Corespondență tr-un plic timbrat — culmea ridicolului — pentru că n-am găsit altceva. Să expediez o carte de vizită ambalată intr-un plic — mereu plicurile — ce-ar fi putut găzdui un ziar despăturit. Să timbrez o scrisoare pe fată,, pe dos și... pe muchie pentru că a fost nevoie să „completez suma“ din mărci de valoare mică, lipsind „momentan“ altele. Da chiar să trimit unui om un plic cu o marcă ce purta efigia unui splendid porc de rasă, perle alese ale unei serii filatelice animaliere, la un moment dat, omniprezente in debite. Revenind la termenele la care trebuie răspuns (cel mai bine e să răspunzi pe loc) cum ai mai putea să le respecţi, în ciuda bunăvoinţei, cind adesea o corespondenţă face 8 (opt) zile de la Constanţa la Bucureşti ? . Iată suficiente motive pentru ca Problema (nu puteam scăpa nici aici de atotputernicul cuvînt) corespondenţei să ne dea de gîndit, fiind si ea un factor al vieţii cotidiene ! iNap 00 i pp pi pi TEATRU CAVALLERIA RUSTICANA şi PAIAŢE (Octav Enigărescu, Ana Anghelovan, P. Bulgaria, Ivan Dimov — R. P. Bulgaria, David Ohanesian, Constantul Iliescu, Maria Crişan, Lucian Marines- C1J) , Opera Română, tel. 16.48.20, ora 19.30. SOARELE LONDREI (Ion Dacian, Adriana Codreanu, Cleopatra Melidoneanu, Valii Niculescu. Dirijor : Constantin Hădulescu) — Teatrul de operetă, telefon 14.80.11, ora 19.30. OPINIA PUBLICA (Radu Beligan, Marcela Rusu, Ion Lucian, Dem. Savu, V. Plătăreanu) — Teatrul de Comedie, tel. 16.64.60, ora 20. TANGO LA NISA — Teatrul Ciuleşti, tel. 18.04.83, ora 19.30. EMIGRANTUL DIN BRISBANE (Dumitru Furdui, Florin Vasiliu, Ion Coama, Sandu Sticlaru) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. VRAJITOarea. (întregul colectiv artistic) — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71, ora 39.30. REGELE LEAR — Teatrul naţional „I. L. Caragiale", sala Comedia, telefon 14.71.71, ora 20. O FEMEIE CU BANI — Teatrul naţional „I. L. Caragiale", sala Studio, tel. 15.15.53, ora 20. SUFLETE TARI — prezintă Teatrul de stat Reşiţa — în sala Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra", tel. 14.60.60, ora 20. PURICELE IN URECHE (Octavian Cotescu, Gina Patriciu, Lucia Mara, Ion Besoiu, Paul Sava) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, telefon 12.44.16, ora 20 BARBATI FARA NEVESTE (Ion Punea, Stefan Radof, Dorin Moga) — Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. O LUNA LA ŢARA (Gilda Marineseu, Emil Hossu, Anda Caropol) — Teatrul i,C. I. Nottara", sala Studio, ora 20. LA GRADINA CĂRĂBUŞ (Horia Căciulescu, Doina Badea, Nicu Constantin, Al. Lulescu, Luigi Ionescu, Anca Agemolu) — Teatrul „C. Tănase", sala Sa- Voy, tel. 15.56 78, ora 19.30. LOGODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS (Florin Piersic, Matei Alexandru, Eva Pătrăşcanu, Ileana Stana Ionescu, Ioana Bulcă, catiţa Ispas) — Teatrul „C. Tănase", sala din calea' .Victoriei 174, t»l, 15,01,19, o» 1»,Î9, - -1 -FETELE DIDINEI (Al. Ciugaru, Draga Olteanu, Marieta Luca, Stelian Cremen- Ciuc) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“, tel. 12.27.45, ora 39.30. CARAGIALE... DAR NU TEATRU — Studioul Casandra al Institutului de teatru, tel. 15.72.59, ora 20. cinema PREMIERE CINTECELE MARII — Luceafărul (15.87.67) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.30, 20.45. CRIMA ŞI PEDEAPSA — Capitol (16.59.17) - 19.15. PRIMUL CURIER — Lumina (16.23.35) — 18.30, 20.30. Smuacis PE DRUM — Victoria (16.20.79) — 18.00, 20.45. ★ URSUL ŞI PĂPUŞĂ — Sala Palatului (15.73.72) — 17.15, 20.15 . Patria (11.86.25) — 9, 11.30, 14, 18.30, 19, 21.15 . Capitol (16.29.17) — 3.45, 10 45, 12.45, 15. 17.15 ; Favorit (31.06.15) —1 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30. B. D. INTRA IN ACTIUNE — Central (14.12.24) — 8.30, 11, 13.30, 10, 18.30, 21 ; Gloria (22.44.01) — 9.30, 12, 15, 17.30, 20 ; Modern (23.71 01) — 8. 10.80, 12.45, 15.30, 18 15. 21. GENOVEVA DE BRABANT — București (15.61.54) — 8.30, 10.30, 12.30, 14.30, 16.45, 19, 21 ; victoria (16.28.79) — 8.30, 10.30. 12 30, 14.30. 16.30. SARADA — Festival (15.63.84) — 8. 10.30 13, 15.30, 18 15. 21 . Feroviar (16.22.73) — 8.30, 11, 13.30. 16, 18.30, 21 . Excelsior (18.10.88) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30. 21 . Melodia (12.06 88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30. 20.45. CAPCANA — Lumina (16.23.35) — 1.15, 11.30. 13.45, 16. FABLIO MAGICIANUL — Doina (16.35.38) — 10. PĂSĂRILE — Doina (16.35.38) — 11.30. 13.45 16. 18.15. 20 30. PENTRU PACE ȘI COLABORARE INTERNAŢIONALA , FILM DEDICAT PARTICIPĂRII PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU LA SESIUNEA JUBILIARA A Q.N.u. R. VIS1311 IN eu,A AMINTIRI BUCUREŞTENE — Timpuri Noi (15.01.10) — 9. 11.45, 14.30, 17.15. 20. POMUL DE CRĂCIUN — Griviţa (17 08 58) — 9. 11 15. 13.30. 15.45, 18. 20.30; Aurora (35.04.66) — 9.30, 12, 15.45, 18. 20.10; Tomis (21.49.46) — 9.30, 12, 15.15, 17.45, 20.15. POVESTIRILE PITICULUI BIMBO — înfrățirea între popoare (17.31.64) 15.30, 17 45 AI GRIJA DE SUZI — înfrățirea Intre popoare (17.31.64) 20 ; Ferentari (23.17.50) — 15.30, 17A5. 20. ŞOIMII — Buzeşti (15.62.79) — 20.30. ATENŢIE, BROASCA ŢESTOASA — Buzeşti ’(15.62.79) — 15.30, 18. VAGABONDUL — Dacia (16.26.10) — 8.30, 12, 15.30, 19 . Lira (31.71.71) — 9, 12.30, 18, 19.30 . Arta (21.81.76) — 9, 12.30, 16, 19.30. IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI MARUSE — Bucegi (17.05.47) — 18. 18.15, 20.30. CĂPITANUL FLORIAN — Unirea (17.10.21) — 15. 17.45, 20.15 . Moşilor (12.52.93) — 15. 17.45, 20.30. CĂLUGĂRIȚĂ DIN MONZA — Drumul Sării (31.28.18) — 15 30, 17.45. 20. FEMEIA SA SE TEAMA DE BARBA ! — Giulesti (17.55.46) — 13.30, 18. 20.30. 100 DE CARABINE — Cotroceni (13.62.56) — 14 30. 16.30. 18.30 20.30. KING KONG EVADEAZĂ — Crîngasi (17.38.84) — 10.30. 18. 20.15 ; Munca (21.50.97) — 15.30. 18. 20.15. CIRC FARA FRONTIERE — Floreasca (33.29.71) — 13.30. 18. 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 9. 11 15. 16. 13.15. 20.30. RĂZBUNAREA SF1NTULUI — Viitorul (11.48.03) — 15.45. ÎS. 20.15 . Rahova (23.91.00) - 15. 17. 1*, 21, 7 — Mioriţa (14.27.14) — 10. 12.30. 15. 17.30. 20. DREPTUL DE A TE NAŞTE - Popular (35.15.17) — 15.30. 18. 20 15. SOARELE ALB AL PUSTIULUI — Flacăra (21.35 40) — 15.30 17.45. 20. DE ŞAPTE ORI ŞAPTE - Vitan (21.39.82) — 15.30. 18. 20.15. DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNŢUITĂ — Progresul (23.94.10) — 15 30. 19. ÎMPUŞCATURI PE PORTATIV — Pacea (31 39.52) — 18. 18. 20. AMINTIRI BUCUREŞTENE — Cosmos (35.19.15) — 15.30. 18. 20.15. CARMELA (14.30) . BĂIEŢII Vesrr.r nrN SIRACUZA (10.30. IR 65) • OMUL DIN SUD (21) 1 cnemateM (Sala Union) (13,49,04). N. R. Programul filmelor fiind comunicat de întreprinderea cinematografica a municipiului Bucureşti, redacţia nu răspunde de eventualele modificări. PROGRAMUL I 18.00 Emisiune In limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Mult e dulce şi frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cînd actele nu corespund realităţii. Anchetă realizată la judeţul Arad. 20.45 Itinerar plastic : Bacău. 21.00 Film serial I Vidocq (VI). 21.30 Baschet masculin : Steaua — Spartak Leningrad (Cupa Cupelor). Repriza a II-a. 22.00 Teleglob. Intre Alexandria şi Suez. 22.30 Noapte de ianuarie — lieduri şi romanţe. 22.50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL . 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii Dirijor Thor Johnson (S.U.A.). 20.45 Univers XX. Bătrânețea - o boală care poate fi tratată . 21.25 Buletin de știri. 21.30 Istoria filmului. m II I pel Buxtehude, Telemann, Pepusch, Händel, fiecare cu cita o trio-sonată preclasică, iată un disc pe car© Electrecord-ul ii oferă iubitorilor de muzică veche, în interpretarea unui cvartet cu nume latin : „Collegium musicum academicum" din Cluj.