Informatia Bucureştiului, mai 1972 (Anul 19, nr. 5810-5835)

1972-05-23 / nr. 5828

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, CNIŢI-VA ! INFORMA­TI A !!M M COMITETULUI MUNICIPII BUCUREŞTI AL P. C. 8 ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX­­ Nr. 5828 4 PAGINI 30 BANI Marţi 23 mai 1972 • Simpozionul „Per­spective şi orientări noi în proiectarea îmbrăcămintei şi organizarea proceselor de fabricaţie moderne în industria de confecţii" — un viu şi eficient dialog al inteligenţei tehnico-ingi­­nereşti • Perfecţionare organizatorică şi tehnolo­gică în raport nemijlocit cu cele mai avansate me­tode şi principii . Autou­­tilarea — pivot al moder­nizării producţiei prin chi­mizare, mecaniza­re, automatizare • La ordinea de zi, pregătirea ac­celerată, pe baze ştiinţifice, a noilor contingente de muncitori • Prin valorificarea re­zervelor interne, pînă la sfîrşitul a­­nului o producţie globală suplimen­tară în valoare de 260 milioane lei, ceea ce reprezin­tă dublarea anga­jamentului iniţial.­nformam. In ziarul de ieri, des­pre organizarea simpozionului pe tema ..Perspective şi orientări noi In proiectarea îmbrăcămin­tei şi organizarea proceselor de fabri­caţie moderne în industria de confec­ţii“. Iniţiativa organizatorilor — Centra­la industriei confecţiilor şi Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti — se im­pune atenţiei ca o acţiune de incontes­tabilă valoare. Avînd un pronunţat ca­racter de lucru, de efectiv dialog crea­tor între participanţi, a se circumscrie cadrului general de preocupare susţinută pentru perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, a proceselor de lucru a or­ganizării producţiei şi a muncii,­în ve­derea punerii în valoare a tuturor rezer­velor existente, pentru asimilarea rapi­dă a tot ce apare nou în domeniul teh­nicii. Se poate afirma, acum, după în­cheierea lucrărilor, că referatele pre­zentate ca şi discuţiile pe marginea lor au furnizat un adevărat tezaur de idei, îmbrăţişînd plenar sarcinile majore ale dezvoltării industriei uşoare, a subramu­­rii industriei confecţiilor, In actualul cincinal. Evoluţia tehnicii in toate domeniile de activitate a creat condiţii pentru un progres rapid şi in Industria de Îmbră­căminte, dînd o nouă orientare concep­ţiilor de organizare de la proiectarea, pînă la organizarea proceselor de fabri­caţie. Gabriela Bucur (Continuare in pag. a lll-a) I ♦♦ Expoziţia deschisă cu prilejul simpozionului. LA CENTRALA INDUSTRIEI CONFECŢIILOR BUCUREŞTI O INIŢIATIVĂ CARE­­ PRIN VALOAREA EI SE IMPUI GENERALIZATĂ în întimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român ÎN OBIECTIVUL EXPOZIŢIILOR ***. * ITINERANTE A educa sau doar a informa ? A devenit o necesi­tate de educaţie per­manentă a publicului ca muzeele să-şi des­făşoare o parte din activitate în afara in­cintei lor Conferinţe­le însoţite de proiec­ţii, simpozioanele, dis­cuţiile pe diverse te­me, organizate în di­verse întreprinderi şi instituţii sunt numai cîteva dintre aspectele pe care le îmbracă o astfel de activitate. O acţiune cu mare e­­ficienţă o au, credem, expoziţiile itinerante. Organizate pe diver­­se teme şi tematici, cuprinzind obiecte o­riginale sau reprodu­ceri, ele au drept scop atit iniţierea pu­­blicului intr-o anu­mită direcţie, cit şi micşorarea distanţei dintre obiectul de muzeu şi privitorul ei. Intr-un cuvînt, ele se constituie ca un pas făcut de mu­zeu în sfera de edu­care a presupuşilor săi vizitatori, ca un mod de a informa publicul despre bogă­ţiile inestimabile ale muzeului şi, totodată, ca o invitaţie pentru o cunoaştere „la faţa locului“, aprofundată, a patrimoniului mu­zeistic. De aceea, o discu­ţie despre felul cum muzeele bucureştene au înţeles să concea­pă expoziţiile itine- Miruna Ionescu (Continuare în pag. a 11-a) Coordonare MIHAI STOIAN Am avut prilejul, astă pri­măvară, la debutul încîntătoru­­lui anotimp, să urmăresc mi­gala şi seriozitatea cu care o duzină de oameni au pus la punct spaţiul verde din faţa blocului „Perla“. Mai bine de o săptămînă s-a nivelat (cu un mic excavator), s-a împrejmuit locul de joacă al copiilor cu un gărduleţ, s-au pus dale, s-a a­­dus nisip, s-au reparat — de astă dată atent — leagănele, restul jocurilor. Apoi a fost implantat pretutindeni anunţul „Nu călcaţi pe iarbă” ! În plus, pe uşile de intrare, administra­ţia blocului a lipit amabila în­ştiinţare că orice încălcare a teritoriului mult prea atrăgător pentru orice copil se­„ sanc­ţionează cu amendă de la... la... etc. Mă rog. Plec în provincie cu treburi şi mă întorc după un timp. Terenul muncit cu a­­tîta rivnă e străbătut, pieziş, la nici o lună distanţă, de cea­laltă „operaţiune”, de un şanţ adine care, vezi bine, n-are cum să fie... amendat fiindcă a călcat pe iarbă (şt­in ce hal !) baba plaiorului unui copilaş are 20 de centimetri, 30._ Şan­ţul a încălcat teritoriul pe zeci de metri pătraţi. Evident, n-are rost să „dramatizăm”, cinci şi (Continuare în pag. a II-a) Oficiu poştal In cartierul Pajura (str. Pajurei nr. 2­4) va fi dat, în curînd, în fo­losinţă, un nou oficiu PTTR. Des­tinat să, suplimenteze serviciile poş­tale pentru populaţia acestui, cartier, oficiul PTTR nr. 68 va efectua distribuirea corespondenţei, precum şi diverse mesagerii. • Printre serviciile oferite, pentru prima oară anul acesta, la ştrandul Tei, vor fi şi băile de nămol calde. Instala­ţiile vor intra in funcţiune in jurul datei de 15 iunie a.c. cînd va fi gata centrala termică. In perioada care a trecut din acest an colectivul întreprinderii „METALUR­GICA“ şi-a depăşit cu peste 2 la sută planul de producţie globală şi marfă. Totodată, s-a urmărit diversificarea largă a bunurilor de consum aflate în nomenclatorul de fabricaţie al unităţii. In fotografie, noile tipuri de lustre din fier forjat, cu garnituri din alamă și plastic, sunt supuse ultimelor operațiuni de finisare. Gazde neospitaliere — internatele unor şcoli profesionale tn şcolile profesionale din Bucureşti învaţă peste 15 ooo elevi. 14 000 dintre aceştia locuiesc in Internate, iar aproxi­mativ 30 000 servesc masa la cantina. Aşadar, internatul poa­te fi numit, pe bună dreptate, a doua familie a elevului, şi, tn consecinţă, el trebuie să ofere acea ambianta caracterls' «ca vietii de cămin. Fără îndoială, conducerile şcolilor, pe­dagogii au un rol considerabil In realizarea acestui deziderat, lor li se cere multă receptivitate faţa de pulsaţiile colecti­vului de elevi, In general, se observa o preocupare constantă a condu­cerii celor 26 de şcoli profesionale (care dispun de Internate) pentru Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa şi studiu, ale el®e­vilor, pentru organizarea unor activităţi cultural-educative Interesante, variate şi recreative. Ileana Barbu (Continuare in pag. a ITaf Pe şantierele de construcţii Ritm de lucru în pas cu posibilităţile, cu cerinţele! In şedinţa de ieri, comandamentul pen­tru construcţii pe Capitală a analizat modul în care constructorii şi-au înde­plinit planul pe cele două decade ale lunii mai şi cum s-au rezolvat proble­mele dezbătute şi hotărârile adoptate în ultima şedinţă de comandament. Din informarea prezentată de Centrala con­­strucţii-montaj Bucureşti şi din discu­ţiile purtate rezultă că o serie de între­prinderi, în special cele care execută lucrările edilitare şi de instalaţii, au ob­ţinut rezultate bune, îndeplinindu-şi planul la toţi indicatorii. De asemenea întreprinderile de construcţii-montaj au depus eforturi pentru recuperarea rămânerilor în urmă din trimestrul I şi din luna aprilie Totuşi, o serie de probleme au rămas încă nerezolvate, deşi au mai fost dezbătute şi cu alte prilejuri. Pînă la 20 mai, de pildă, toţi beneficiarii de Investiţii trebuiau să re­glementeze situaţia lucrărilor prevă­zute în planul pe 1972 şi să ia măsuri corespunzătoare. Cu toate a­­cestea mai sunt încă nerezolvate o serie de probleme care creează greutăţi constructorilor. Bunăoară, Direcţia ge­nerală de gospodărie locativă ca şi Ofi­ciul pentru construirea de locuinţe pro­prietate personală nu au predat încă I. B. (Continuare în pag. a III-a) Cu planul de export îndeplinit Astăzi, colectivul uzinei „POLI­­COLOR“ şi-a îndeplinit sarcinile de plan la export, pe primele cinci luni ale anului. Pînă la sfîrșitul lui mai, conform calculelor preliminare, vor fi livrate suplimentar beneficia­rilor externi aproximativ 350 tone de lacuri și vopsele. • Cele 2 milioane lei producţie globală şi marfă vîndută şi încasată obţinute pînă acum, peste plan, de către colectivul UZINEI DE RADIA­TOARE, ECHIPAMENT METALIC, OBIECTE ŞI ARMATURI SANI­TARE depăşesc substanţial anga­jamentele asumate. De aseme­nea, s-a înregistrat şi o depăşire cu peste 300 000 lei valută a planu­lui de export. Lucrările Conferinţei naţionale a scriitorilor Ieri, în continuarea lucrărilor, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au­ urmat, apoi, dezbaterile ge­nerale asupra rapoartelor prezen­tate. Au luat cuvîntul scriitorii : Constantin Cniriţă, Aiecu Ivan Ghik­a, Mircea Radu Iacoban, Hajdú Győző, Ilie Păunescu, Ion Negoi­­ţescu, Radu Cîrneci, Ion Gheor­­ghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Ale­xandru Dima, Szász Janos, Aurel Mihale, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Brato­­loveanu. Lucrările Conferinţei naţionale a scriitorilor au fost reluate, azi dimi­neaţă, cu discuţii generale asupra rapoartelor prezentate cu privire la activitatea Consiliului Uniunii Scri­itorilor pe perioada noiembrie 1968—mai 1972 şi la activitatea Co­misiei de cenzori pe aceeaşi peri­oadă, precum şi la proiectul Sta­tutului Uniunii Scriitorilor. Au luat cuvîntul Marin Preda, Radu Boureanu, Dumitru Corbea, Adrian Păunescu, Horia Lovinescu, Dan Deşliu, Sergiu Dan. Lucrările Conferinţei continuă. (Agerpres) Acad. prof. dr. docent VASILE D. MÂRZA . CONGRESUL DE MORFOLOGIE - O MANIFESTARE DE PRESTIGIU Intre 24 şi 26 mai, Bucureştiul va găzdui Congresul naţional de morfologie normală şi patologică — mani­festare organizată sub auspiciile Uniunii soci­etăţilor de ştiinţe medicale din Republica Socialistă România. Despre importanţa acestui eveniment acad prof. dr. docent VASILE D. MÂRZA, preşedintele comitetului de organizare, ne-a declarat : — Trebuie să încep prin a vă spune că acest congres a fost îndelung şi minuţios pregătit — de mai bine de cîţiva ani cercetă­torii şi specialiştii do­meniului abordind sub aspect teoretic şi apli­cativ problema „Inter­­relaţiilor epitetie me­­zenchimale în condiţii normale şi patologice“. Tematica este nu nu­mai nouă — un con­gres similar a mai avut loc doar în S.U.A., în urmă cu trei ani — dar şi deosebit de ac­tuală, întrucît explica­rea mecanismelor in­time, a raporturilor ce se stabilesc la nivel celular între epiteliu (strat de înveliş) şi mezenchim (structura de susţinere) va per­mite elucidarea a în­seşi cauzelor şi evolu­ţiilor unor maladii încă nedescifrate. — In acest domeniu de pionierat, ţara noa­stră are, din cîte aţi lăsat să se înţeleagă, şi anumite priorităţi...­­• Observaţia dv. este reală. Intr-adevăr, spe­cialiştii români, ape­­lînd la mijloace de in­vestigaţie, din cele mai moderne, au reuşit pînă In prezent să for­muleze ipoteze şi să avanseze concluzii de Interes general. Faptul­­are însă şi o altă ex­plicaţie . La noi stu­diile au fost abordate nu numai în mod com­plex ,­­la rezolvarea unor capitole fiind an­trenaţi atlt specialiştii din reţeaua sanitară cît şi cadrele didactice din învăţămîntul superior medical, şi cercetăto­rii institutelor ştiinţi­fice) dar şi conjugat, printr-o strînsă cola­borare între medicii tu­turor centrelor specia­lizate ale ţării. — Care este progra­mul manifestării­­ — în cadrul congre­sului — la care parti­cipă peste 200 de ana­­tomişti, anatomo­pato- logi şi histologi romani precum şi un număr 30 invitaţi din U. R.S.S., R.­ G., Iugo­slavia, Cehoslovacia, Bulgaria, S.U.A., Italia şi Israel — vor fi i­re­­zentate două rapoarte, opt corapoarte şi 65 co­municări. In plus, avem programată o masă rotundă al cărei principal scop este dis­cutarea unor puncte de vedere controver­sate.­­ Ce specialişti iau parte la lucrări ? — între participanţi notăm contribuţia pro­fesorilor Emil Repciuc, Ana Aslan, Gr. Pam­­buccian, Fr. Gyertfyay, V. V. Papilian, I. Chi­­ricuţă, I. Moraru­. De asemenea, din rândul invitaţilor menţionăm prezenţa unor persona­lităţi ca N.A. Djavahi­­shvili (U.R.S.S.), A.M.B Goldstein (Los Ange­les), B. T. Juravleova (Leningrad) Zd­racek (Praga). Roxana Costache-Gîndu Iată numai cîteva dintre cele 23 milioane de flori sădite cu migală şi artă in parcurile şi grădinile oraşului. PRIN PERFECŢIONĂRI TEHNOLOGICE, 1,5 MILIOANE LEI ECONOMII Preocupările colectivului metalurg şef de la uzinele „23 August“ in di­recţia perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie sunt evidente , prin trece­­rea unor repere pentru motoare de la forjarea liberă la matriţare, tur­narea în cochile a anumitor piese destinate motoarelor și locomotive­• Colectivul uzinei „Semănătoa­rea“ a înscris pe graficul întrecerii 100 tone de metal economisit, ceea ce depășește angajamentul asumat în întrecere pe perioada care a trecut din acest an. Este rezultatul repro­iectării unor subansambluri la semâ­­nătorile S.P.C. 6 și combinele C 12, înlocuirea unor repere din metal cu mase plastice, precum și reducerea adaosurilor de prelucrare. lor, reducerea adaosurilor de prelu­crare la unele piese mari din oţel, vor rezulta, în acest an, economii în valoare de 1,5 milioane lei. Consu­mul de metal va fi redus cu aproape 150 tone. După cum se ştie, filatelia este o activitate deosebit de plăcută şi instructivă, mai ales pentru tineret. Scrisorile unor filatelişti din Bucureşti şi din ţară, sosite la redacţie, ne se­sizează însă lipsa din unită­ţile specializate a unor arti­cole curente solicitate de co­lecţionarii de timbre. In speţă, este vorba despre absenţa din magazine a clasoarelor pentru păstrarea in bune condiţiuni a timbrelor. In acest sens, adresăm în­trebarea întreprinderii Rom­­presfilatelia : „de ce nu se iau măsuri pentru satisfacerea ce­rinţelor îndreptăţite ale fila­­teliştilor ? L« Întrebarea de ieri, referi­toare la poligonul de prefabricate de beton din Pantelimon. tov. Ing. C. POPA ne răspunde l­a Co­mitetul oamenilor muncii din în­treprinderea construcţii-montaj nr. 2 împreună cu Biroul execu­tiv al Centralei de construcţii-mon­­taj Bucureşti au desemnat o co­misie de ingineri şi tehnicieni pentru a lua in studiu cauzele ce au determinat rămlnerea sub pa­(Continuare in pag. a lll-a) CItITARUL CALITĂŢII Unde a dispărut respectul faţă de cumpărător? έmpreună cu reprezentanţii In­spectoratului general de stat pentru controlul calităţii pro­■ mpreună cu reprezentanţii In­tui­t COr­duselor şi cu vicepreşedintele de resort al Comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 5. „Cântarul* a poposit zilele trecute In cîteva unităţi comerciala şi de ali­mentaţia publică. Ne-am propus să vedem in ce măsură preparatele cu­linare precum şi unele mărfuri ali­mentare oferite cumpărătorilor co­respund normelor de calitate stabi­lite. R. Groapă (Continuare In pag. a lll-a) Magazinul „Vacanţa“ din str. Gabroveni, aparţintnd cooperativei meşteşu­găreşti „Deservirea închiriază amatorilor de excursii la munte şi mare o largă diversitate de articole: bărci pneumatice, aparate de înotat sub apă, saci pentru dormit în răcoarea pădurilor, corturi, hanorace, rucsacuri, aparate de fotografiat și radioreceptoare tranzistorizate etc. « Lacul Străuleşti — * rezervaţie piscicolă Datorită condiţiilor naturale de care dispune, lacul­ Străuleşti este propice pentru dezvoltarea puietului de peşte. De aceea, aici, urmează să se creeze o rezervaţie,inde, mai multe luni pe an, din toamnă şi pînă în primăvară, vor fi adăpostite cîteva milioane de exemplare. In continu­are, peștele va fi mutat, pentru ma­turizare, la crescătoria din Valea Saulei. Clubul „Prietenii aviaţiei" ’Pe Dealul Cotrocenilor, pionierii au inaugurat clubul „Prietenii aviaţiei“ După citirea proiectului de statut, s-a votat în unanimitate alegerea ca mem­bri de onoare ai clubului, a piloţilor care au efectuat peste 5 milioane km de zbor, a tehnicienilor care slujesc aviaţia ro­mână de 25 de ani fără întrerupere. Ti­­beriu Laurian Medvedovici, adjunct al ministrului transporturilor şi telecomu­nicaţiilor, preşedintele Consiliului aviaţiei civile, preşedinte de onoare al clubului, a înmînat insigna „Prietenii aviaţiei” membrilor fondatori ai clubului. Micii pasionaţi ai aviaţiei au fost invitaţi după aceea la aeroportul Băneasa. Aici au primit botezul aerului, printr-un zbor deasupra oraşului cu avioanele IL-14. C Tîrgu­-Mureş La 25 mai, elevii anului IV - liceu termină şcoala Trimestrul III, pentru anul IV-li­ceu, se încheie la 25 mai, dată pînă la care s-a asigurat parcurgerea ma­teriei şi recapitularea finală la fie­care obiect de studiu. In perioada 26 mai—15 iunie, elevii anului IV se pregătesc individual pentru exame­nul de bacalaureat. Conducerile li­ceelor organizează în această peri­oadă lecţii de recapitulare şi con­sultaţii la obiectele prevăzute la programa de bacalaureat, participa­rea elevilor fiind facultativă. A In legătură cu desfăşurarea bacalaureatului Mai mulţi cititori ne-au întrebat care sunt modalităţile de desfăşurare a examenului de bacalaureat. Le răs­pundem, folosind indicaţiile date de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntu­­lui, cuprinse în Regulamentul de func­ţionare a liceelor. Data susţinerii ba­calaureatului : între 18—26 iunie (se­siunea de vară) şi între 20—31 august (sesiunea de toamnă). C­andidaţii trebuie să precizeze (în cererea de înscriere) anul absolvirii liceului, forma de în­­văţământ şi secţia la care au absolvit, precum şi obiectul (sau obiectele) la alegere la care susţin examenul. Bacalaureatul se susţine pe secţii, la următoarele discipline : Secţia re­ală : literatura română (scris şi oral), matematică (scris şi oral) şi o disci­plină la alegere intre fizică, chimie sau biologie (oral). Secţia umanistă: literatura română (scris şi oral), una din limbile moderne studiate în li­­ zeu sau limba latină (scris şi oral) şi o disciplină la alegere între istoria României, filozofie şi socialism ştiin­ţific sau biologie (oral). L­a obiectele la care se dau pro­be scrise şi orale, mediile se calculează aritmetic, iar la o­­biectele la care examenul constă din­­tr-o singură probă, nota are valoare de medie. C­andidaţii care la examenul de bacalaureat obţin cel puţin me­dia 5 la fiecare obiect, inclusiv la probele de specialitate de la lice­ele de artă, sunt declaraţi reuşiţi. In cazul cînd un candidat nu se prezintă la toate probele de examen, este de­clarat respins şi nu aminat sau re­tras. Noi sortimente de ţesături • Din fire de acetat, colectivul de creaţie al întreprinderii „Borangi­­cul“ a realizat noi sortimente de ţe­sături pentru rochii de vară. Printre acestea figurează ţesătura santung­uni, în variate poziţii coloristice, precum şi o gamă de modele im­primate în diferite desene­­ florale şi geometrice. Primul lot din noile produse va fi livrat unităţilor comer­ciale de specialitate în cursul lunii viitoare. • Datorită unor lucrări speciale, care se execută în zona pasajului C.F.R. Ur­­ziceni, autobuzele I.T.B. nr. 50 și 55 vor circula în zilele de 24 și 25 mai deviat, pe următoarele străzi : Slovei, 7 Noiem­brie, Ecaterina Teodoroiu, reluind apoi traseul normal. ...Ulcioare de la Oboga, sau Horezu, creaţii ale meşterilor populari din întreaga ţară. Ca in fie­care sfirşit de primă­vară, platoul Halelor centrale Obor găzduieş­te această intîlnire cu ceramica populară. INSTITUTUL METEORO­LOGIC COMUNICA : Azi, la ora I, In Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 1S grade. Timpul probabil de mtn­ne : Vreme frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea ş, diminea­ţa Vînt slab. Temperatura minimă va oscila Intre s şi 18 grade, iar maxima Intre 26 şi 28 de grade. Pentru *0, 27 şi 25 mal : Vreme tn general frumoa­să, cu cerul variabil, fa­vorabil aversei de ploaie dupi-amiaza. onfirmind faima dobindită in ultima vreme de gazdă primi­toare a unui număr crescind de reuniuni internaţionale, Vi­­ena mi-a oferit recent plăcutul pri­lej de a o revedea, cu ocazia partici­pării la lucrările unui simpozion pri­vind securitatea şi cooperarea euro- imagini vieneze contemporane peană, organizat Intr-o pitorească localitate, aflată in imediata apropi­ere a metropolei austriece. Și de această dată am constatat că străvechea așezare dunăreană, cu bio­milenarul său trecut, este mereu •• (Continuare in pag. a IV-ai

Next