Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-27 / nr. 6422

4 PROLETARI DIN TOATE TARILE. ENITI-VA ! INFORMATIA ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. În cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. Aprobînd in unanimitate şi dind o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de delegaţia română la consfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotârîre specială, care se dă publicităţii. În cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar in economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînâ in prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întocmai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. C.C. AL P.C.R. 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrederii între toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare, confirmîndu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansate de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de celelalte ţări socialiste, pentru promovarea cauzei securităţii şi colaborării pe continent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădăcinarea principiilor securităţii în practica vieţii internaţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte şi intîlniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne europene, personalităţi politice şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în declaraţiile solemne, comunicatele comune şi în celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşurat de reprezentanţii României în toate fazele lucrărilor conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare, care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, intr-un climat de prietenie şi înţelegere , prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că în documentele consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militar-politice existente în Europa. In această privinţă o mare însemnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se obţine ca la Conferinţa de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cit mai bune pe calea reducerii într-o proporţie accentuată , a trupelor şi armamentelor, atît străine, cit şi naţionale, asigurîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atît a statelor participante la conferinţă, cit şi a celor care nu sînt părţi la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Europa — care priveşte în mod nemijlocit toate popoarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune părerea în cadrul acesteia şi celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste participante la consfătuire şi-au reafirmat în mod public şi deschis, în comunicatul adoptat, poziţia că sunt gata să desfiinţeze organizaţia Tratatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atît timp cit continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capacităţii de apărare şi a colaborării reciproce în această direcţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfecţionarea sistemului de informări şi consultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea în Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România şi-a reafirmat poziţia constantă privind soluţionarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, crearea condiţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinean, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-şi constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului, în legătură cu examinarea situaţiei din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susţinute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în întreaga Indochină, asigurîndu-se astfel condiţiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională, pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrşire capăt dominaţiei colonialismului portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaţionale de cea mai mare actualitate şi complexitate este lichidarea decalajului dintre ţările în curs de dezvoltare şi statele avansate economic — a cărui sursă se află în politica şi practicile imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului — Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suveranităţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor economice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale, asigurarea tuturor condiţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă în documentele consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta Comitetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul consfătuirii a importanţei creşterii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destindere internaţională, inclusiv pe continentul european, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în consolidarea păcii şi dezvoltarea colaborării între toate naţiunile. Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor şi documentelor consfătuirii, s-a confirmat încă o dată, cu putere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la evoluţia vieţii internaţionale, a liniei generale urmate cu consecvenţă de partidul şi statul nostru în domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că între politica internă şi externă există o strînsă legătură, că succesele obţinute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribuţie internaţionalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului, Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor să desfăşoare o activitate susţinută pentru noi şi cît mai importante realizări în toate domeniile construcţiei socialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu \ 'V\ Fiecare utilaj la randamentul maxim: suprafeţele industriale optim folosite Unul dintre obiectivele centrale ale creşterii eficienţei economice îl constituie, în etapa actuală, asigurarea unei cit mai bune folosiri a capacităţilor de producţie, atingerea la termenele prevăzute a parametrilor proiectaţi pentru noile obiective, în acest sens, cu sprijinul comitetelor de partid ale sectoarelor şi sub îndrumarea permanentă a Comitetului municipal de partid, în unităţile industriale se întreprind acţiuni susţinute pentru creşterea indicilor de utilizare şi valorificarea productivă a tuturor suprafeţelor industriale. — Folosirea superioară a capacităţilor şi suprafeţelor de producţie — ne spune tovarăşul Cornel Nicoola, prim-secretar al COMITETULUI DE PARTID AL SECTORULUI 4 — reprezintă una dintre principalele căi de realizare a angajamentelor pe care ni le-am asumat in întrecerea socialistă pentru înfăptuirea cincinalului in patru ani şi jumătate. Au fost astfel initiate acţiuni privind reorganizarea fluxurilor tehnologice, în scopul eliberării unor spatii in care să fie amplasate noi utilaje, precum şi pentru valorificarea tuturor suprafeţelor necorespunzător folosite. Intr-o serie de întreprinderi analizele s-au efectuat in prezenta membrilor Biroului comitetului de partid al sectorului care, la fata locului, împreună cu comitetele oamenilor muncii, au adoptat măsurile necesare. Roadele acţiunilor întreprinse — la nivelul sectorului a fost depistată o suprafaţă construită de 11.500 mp care nu era folosită eficient — sunt concludente, numeroase întreprinderi prezentîndu-se astăzi cu bune rezultate. De altfel, ele au fost relevate în cadrul unei plenare a Comitetului de partid al sectorului consacrată acestei probleme. — Pe baza studiilor întocmite — spunea tovarăşul Florea Costache, secretarul comitetului de partid al întreprinderii „POLICOLOR“ — s-a ajuns la concluzia că o suprafaţă de 1.100 mp poate fi folosită cu un randament mult superior. Astfel, prin montarea unui număr de 381 utilaje şi instalaţii, s-a creat un spor de capacitate de circa 80 milioane lei, putindu-se obţine anual o producţie suplimentară de 3 000 tone răşini poliesterice, 12 000 tone lacuri şi vopsele şi 6 500 tone diverse alte loan Bălan (Continuare în pag. a IV-a) Beneficiari-bucureștenii Reunite intr-un unic torent, faptele oamenilor sunt cel mai fidel seismograf al hărniciei şi entuziasmului cu care creatorii de bunuri materiale întîmpină Ziua de 1 Mai, al contribuţiei lor, necontenit sporite, la dezvoltarea potenţialului nostru economic. Cu aceeaşi însufleţire, cetăţenii Capitalei — recunoscuţi pentru spiritul lor gospodăresc — sprijină eforturile edililor pentru continua înfrumuseţare a oraşului nostru, pentru realizarea unor obiective sociale de cea mai mare însemnătate. Multe dintre ele se dau în folosinţă chiar în aceste zile, intrînd, firesc, în beneficiul celor care au şi contribuit la realizarea lor. Despre cîteva asemenea „momente inaugurale“ vorbesc şi secvenţele surprinse de reporterii noştri. Complexul sportiv al tineretului Străuleşti4 Astăzi, la complexul sportiv al tineretului „Străuleşti“ s-a terminat construcţia , unui modern restaurant. In răspunsul sectorului 8 la „Chemarea primăverii“ se prevedeau ca obiective ce vor fi date în folosinţă la această modernă bază sportivă (32 de hectare), amenajarea a încă 4 terenuri de sport, terenuri de joacă pentru copii, un camping şi un restaurant. Iată stadiul acestor obiective : terenurile de joacă pentru copii au fost dotate cu aparatură şi utilaje ; la camping s-au construit 29 de căsuţe din lemn, în stil rustic (se lucrează în prezent la grupul social, spre a fi dat în folosinţă) ; restaurantul va începe să funcţioneze la 15 mai, cu o linie de autoservire, iar deasupra o cochetă terasă cu umbrele colorate. Tot la 15 mai vor fi date în folosinţă două bazine de Înotimul pentru copii, altul pentru adulţi. ‘ P. D. O nouă unitate medicală in sectorul 8 Azi, în calea Griviţei nr. 64, s-a inaugurat un Centru stomatologic ce va deservi 45 000 de locuitori avînd domiciliul în sectorul 8 al Capitalei. Amenajat — cu sprijinul şi din iniţiativa Comitetului de partid şi a Consiliului popular al sectorului 8 — prin muncă patriotică, noul centru stomatologic cuprinde 8 cabinete dentare şi laboratoare de tehnică dentară dotate cu aparatură modernă, de înaltă tehnicitate. In incinta aceleiaşi clădiri, vor funcţiona laboratoarele de igienă, epidemiologie şi bacteriologie ale sectorului 8. Centrul stomatologic inaugurat astăzi vine să se adauge celorlalte unităţi din reţeaua asistenţei medicale de stomatologie a Capitalei, aflată într-o continuă dezvoltare. Cantină pentru muncitorii de la „Electromagnetica“ In curînd, se va deschide, petica“, o modernă cantină la dispo, după un proiect tip ISART, cantina are 900 de locuri şi va funcţiona în trei schimburi, asigurînd o deservire egală şi de calitate a tuturor salariaţilor. în acelaşi scop, se instalează o linie de autoservire. Zilele acestea, s-au terminat finisajele exterioare. Acum, se lucrează la ultimele amenajări de interior şi la montarea mobilierului, lingă întreprinderea „Electromagneiţia muncitorilor fabricii. Realizată Miine, in toate sectoarele, șantierele muncii patriotice, în toate cartierele pe toate AMPLĂ ACTIVITATE GOSPODĂREASCĂ Miine, ultima duminică înainte de 1 Mai, activităţile gospodăreşti şi de înfrumuseţare vor cunoaşte o amploare deosebită. In toate sectoarele, răspunzind chemării organizaţiilor de partid de cartier, consiliilor populare, deputaţilor, asociaţiilor de locatari, zeci de mii de cetăţeni au hotărît să-şi dedice cîteva ore din timpul liber pe şantierele muncii patriotice, pentru buna gospodărire a cartierelor. Numai în pădurea Andronache, pentru pregătirea in vederea începerii sezonului de agrement, vor lucra 2 000 de utecişti. Alte mii de cetăţeni vom întîlni la bazele sportive Pantelimon II, Titan, Temerarii, Humuleşti-Sălaj, Griviţa, Străuleşti, in parcuri. O preocupare deosebită va fi acordată înfrumuseţării şi curăţirii cartierelor, străzilor. In Floreasca, Herăstrău şi Vatra Nouă, şi-au dat întîlnire peste 6 500 cetăţeni. Alte mii vor gospodări in jurul blocurilor din şos. Colentina, cartierele Moldoviţa, Amurgului-Pucheni, Bujoreni, Chitila, Jiului-Scînteia etc. Cetăţeni ! Pentru a întîmpina ziua de 1 Mai cu noi realizări în întrecerea patriotică, pentru ca oraşul nostru să fie cît mai frumos, cît mai îngrijit, participaţi un număr cit mai mare la acţiunile gospodăreşti la care vă invită, miine, consiliile populare ale sectoarelor. ures . Buletin meteorologic Iată că azi soarele a zîmbit... din plin. Și poate miinea va fi zi frumoasă... — Cerul e senin acum, dar mîine vremea va avea un caracter uşor instabil — ne spune meteorologul ele serviciu, loan Stăncescu. Mai ales mîine după amiază timpul se anunţă favorabil averselor de ploaie ; vînt potrivit ; temperatura la noapte d intre 5—7 grade, urmind să se ridice, mîine, pînă la 17—18 grade. Așadar, să nu uităm acasă umbrelele. v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m ; a\\\\\\\\\\^ v w\ « IMBÄTÄ VALENTIN SILVESTRU \\\\\t\'V>\\\wv\\\\\\\W\\\\\\\\\^ C UPA A avut loc la Studioul Institutului „Caragiale“ un spectacol unic. De douăzeci şi cinci de ani, această nobilă şcoală trimite actori tuturor teatrelor ţării. La jubileu i-a rugat pe absolvenţi să se reîntoarcă pentru o clipă pe scena unde au auzit prima oară aplauzele şi să spună fiecare cite ceva din ceea ce ştie. O distinsă profesoareregizoare i-a rinduit cu dexteritate în reprezentaţie şi astfel am avut prilejul să trăim un moment singular, irepetabil, de o emoţie rară. Am revăzut cîteva din marile talente ale teatrului actual, practiced un teatru actual, stimînd firescul versului şi rostind proza ca o confesiune adîncă, jucînd fără crispări, fără zorzoane, fără schimonoseli. Am văzut cit de multiple sînt talentele formate de şcoală : unii au devenit tragedieni de forţă, alţii dau viaţă filmelor, feluritelor noastre filme ; unii au înnobilat genurile teatrului muzical, alţii au dăruit harurile lor păpuşilor ; nimic din ceea ce e artă teatrală nu le e străin, demonstrînd toţi, în evoluţii personale şi de grup, cît de extraordinar e firmamentul scenei române de azi şi cite strălucite constelaţii auresc această boltă. Am văzut cu cît respect s-au înclinat aceşti tineri veşnici în faţa profesorilor şi cît de caldă recunoştinţă le-au mărturisit pentru emoţia lor primă, de-atunci, de la debut, şi pentru emoţia lor secundară, de-acum. Fiecare era anunţat de un student sau o studentă ; eu, care i-am cunoscut bine, în acest sfert de veac, îi vedeam, pe domnii înalţi, uşor argintaţi şi pe doamnele zvelte, elegante, în trupurile subţirele şi chipurile copilăreşti ale studenţilor de azi şi, în acelaşi timp, pe aceştia, în capetele cărunte şi feţele înţelepte ale maeştrilor din stat şi-i priveam pe toţi ca pe un şir nesfîrşit de oameni născuţi pentru bucuria nesfîrşită a sufletelor noastre. Căci teatrul e una din marile bucurii ale lumii ; iar o clipă ca aceasta, cînd el se întîlneşte cu sine însuşi, seamănă cu o explozie solară, aducînd tulburare firii şi o lumină sporită universului nostru interior. //Băiatul bun" ...a dat bir cu fugiţii Bodega „Facultăţii“ , o echipă de control, luînd loc la o masă a comandat 200 mililitri de coniac. Ospătarul (Stere Baracu) aduce paharele, nu pe tavă (cum se obişnuieşte), ei ... în podul palmei. S-a măsurat băutura : lipseau 25 de mililitri ! „Eu ...nu ştiu nimic, spuse Stere Baracu. Așa mi le-a dat Mandate de la bar. El e de vină Mihai Mandache, barmanul, se disculpa la rîndu-i : „Nu sînt vinovat. Am măsurat exact în pahare !... Ospătarul mi-a făcut pocinogul !". Ce s-a întîmplat pe drumul dintre bar și masa consumatorilor (care ar fi trebuit să fie... drept) ? Nu ne propunem în continuare să stabilim dacă barmanul este unicul „ciupitor“ la litraj, sau dacă şi ospătarul îi este... colaborator (vor avea alţii grija să descopere cum s-a volatilizat o optime din conţinutul paharelor). Dar pînă a se Petre Dinescu Centre în pag. a Iii a)