Lumea, ianuarie-martie 1927 (Anul 10, nr. 2511-2585)

1927-01-01 / nr. 2511

It 3 Zi 1­illmm feu Fiecare știință își are un do­meniu în care cercetările și so­luțiile nu pot fi argumentate cu obișnuita rigurozitate a matema­ticei. Științele cele mai severe au un domeniu al ipotezelor. Din acest domeniu se recru­tează adevărurile de­­ mâine. O parte din nenumăratele ipoteze ajung să se poată în totul­­ veri­fica, restul rămân secole întregi în acelaș stadiu de probabilitate. Biologia are și ea un bogat do­meniu de probabilități asupra că­rora savanții își țin fixată o con­tinuă atenție, căutând să desco­pere mijloacele prin care ipote­zele ar putea căpăta prestigiu de adevăr experimentabil. Intre acestea, teoria eredităței, a con­­cepțiunei, a determinarea sexului în primele luni, sunt cele mai dezbătute. Ramura biologiei care se ocu­pă cu aceste probleme, are desi­gur afinități cu metafizica. Nu e însă lipsită de seriozitate, de un control științific. Ipotezele nu țin de fantezie, ci sunt emise pe baza unor fapte lesne expermen­­tabile. S’a ajuns de exemplu, să se dea un caracter de semi-a­­devăr științific afirmației că îm­preună viețuire a două persoane de sex diferit le impregnează o asemănare frapantă. E la îndemâna oricui să veri­fice faptul, soția și soțul, după câtva timp de convețuire ajung să aibă și o similitudine fizică. Organele se acomodează de parcă ar tinde să reali­eze a­­ceiaș simetrie. Liniile femeei, antecederile că­sătoriei, își perd din fermitatea lor, năzuind spre o cât mai in­fimă acomodare cu liniile soțu­lui. Acelaș aer se răspândește pe figura căsătoriților. Biologia explică s­oțul prin întrepătrunderea celulelor se­minale. O mare parte din ce­lule seminale ale barbatului, sunt încorporate de soția lui. Aceasta ar fi calea pe care organismul soției ar purcede spre o cât mai s­eală acolo­­.*­«? în­ expresie ~.a și alte considerații de ale biologiei oculte Toate aceste relatări sunt încă suspectate de către Biologia strict științifică. Le acceptă însă fiindcă nici unul din faptele ei riguros științifice nu le contra­­riea­ă. Din situația aceasta de provi­zorat, atâția savanți se trudesc la le școală. Sunt în orice caz mai mult decât posibile— au un apreciabil coeficient de proba­­bilitate, Totuș se perfractea­­. Ne-o afirmă un deputat cu multe și importante relațiuni în toate sferele conducătoare. Pertraetează d. Maniu, perfrac- tractează d-n £i Vaida și Mic­u Popovici, pertraetează Generalul Averescu, Negulescu. Nu neglijează operația acea­sta nici d. Mihala­che. ^ La început, e drept, Generalul Averescu a tratat cu d. Meniu, i-a oferit două importante mi­nistere. Nu, L­. Maniu i-a cerul sau două ministere importante, sau patru mai puțin ,importante. In primul caz, d. Maniu a cerut internele și externele pen­tru d. Vaida Voevod. D. Mihtalache prinzând de ve­ste s’a dus fuga la d. dr. lupu cu care nu mai avusese contact prietiniesc de multa vreme. D-rul Lupu a răspuns: „ Lăsați-mă­ în pace. M’ați plictisit peste cap. Plec în străi­nătate. Faceți ce vreiji“. Răspunsul nu era confortant. D. Mihalache a pus piciorul în prag. Și atunci d, Mamma mărit pretențiunile, cerând patru mini­stere. Generalul Averescu oferă nu­mai trei. Șeful partidului național­­țărănist n’are încotro. Și pentru orice eventualitate și a desemnat ministeriabilii : "Fratele Alexan­dru și fratele Mihai" — cum se spune în cercurile țărăniștilor, singurii ambalați, Nici Mihala­­che, Madgearu, Lupu, etc. Dezastru ! Fapt este că d. Maniu a re­nunțat definitiv la dizolvarea par­lamentului. Se pertraetează continu. Când nu-i în focalul secției a I­ V, la domiciliu , când nu e domiciliu privat, este un compartiment de vagon , în fine vânătoare, serale, etc. Se pertraetează la »mahala` —și se dezminte la centru. Bugetare . Bugetul ministerului de instruc­­ție publică era cât pe ce să fie pus pe masa de ilt*® c­ w Ț­ nen­­să-l disece pi iei­lescu. Noroc că d. F servieta și a ) , n­ f­­­getnră și Came­lul așa cum a fost prezentat de ministru. Universitatea din Cluj și cea din București au fost regal tra­­tate. Când a venit rândul eternii cenușărese, a fost nevoe de in­tervenția energică a ministrului Ș* a d'lui I. Borcea, pentru ca să nu fie pur și simplu uitată. Ministrul și-a asigurat 50 mii. din oxcedent pen­ru clădirile pro­­cesate la Iași în junii palatului universitar. „ Nu trebue adai­mice* «»nananf, că d. Negulescu a [inut să i?a­­pună o a treia geatedră de logi­­că la facultatea de ti­tere bucu­­­reșteanu. S'a admis numai doua. Una rezervată pentru un profesor pe care d. Negulescu distins filo­zof, îl teme loiuș. Li­bertatea # 50>1«?*ssi îl ...Ziariștii, și în genere presa trebue considerați ca delicvenți, ,au ca o Instituție periculoasă. Cu această prejudecată s'a a­­jutat să legifereze d. Cudalbu noua organizare a presei. Punctul de plecare este un non­sens. Fiindcă, dacă pre­sa poate fi socotită ca o insti­­tuție de percițiune, ce ar trebui să spunem de partidele politice și de politica din țară în ge­nere ? Încât dacă s’a găsit cineva să legifereze liberta­ea scrisului, mult mai urgentă apare necesi­tatea legiferării libertății de a guverna. In definitiv,, se scrie, se scrie și la urmă joi nu se alege ni­mic. Dar de­­ pe urm­a abuzului de guvernare — rămân răni­te veci ördiscuibile.[ Pe «Ssd Legiferarea libertății de a guverna 7 Adică responsa­bilitatea efectivă a miniștrilor, și a tuturor funcționarilor ? mei de către organismul femeei. se f­ace după o re­acțiune spe clică.. In und­e Q stor< feme­a rezista’i’ai uferz, ai a Meie e mai ucc­i? A­ve­ndru a speri.. .L pro­voacă în organismul femeei con­­tra corpuri specif­ce. Dacă acești contra-corpi sunt mai bine orga­­nizațî și mnai vigilenți, se împo­trivesc spermei respective. Organismul femenin ajunge astfel la o imunitate față de se­­crețiunile fecundante. Asti jf se explică­­ faptul ca doi soți perfect fecunzi, nu pot da naștere la copii. Respectiva este imună față de legitimul ei. Sterilitatea acestei femei este specifica, numai față de respec­tivul ei. In alte condiții ar putea fi în­depărtată. Femeile devin imune față de secrețiile fecundante și prin abuziva variere a legăturilor fizice. Sterilitatea prostituatelor se explică prin imunitatea sper­mată, datorită abuzului sexual. Sterilitatea din unele căsnicii se poate evita prin simpla în­depărtare, pe câtva timp, a so­țului. Anticorpii agresivi față de secresiunile lui fecundante ce­dează, ne mai având adversarul cu care să dea lupta. Prin lipsa de coniac­ ei ajung inutili și dispar. Acesta-i momen­tul oportun pentru ca legitimul să poată profita de absența an­ticorpilor— daca n’are ghinionul de a se mobiliza iarăși într’o nouă formațiune. Irinamei ®*­«* y»-- • m * — Confori î­­țeleger­i mato cu d. Ion Ch­iri administrato­­rul financiar al județului, la constituirea com­­isie­nilor de im­punere vor întră mai mulți de­­lega­ți ai comercianților, câte imul de fiecare categorie. 1 fXJME/ Suzanne Len­gien și avant-scena cățelelor Încoronate Suzanne Lenglen continuă pu­blicarea impre­silor alese în con­tact cu ilustra falangf regea­sca. Am rezumat o­ parte din a­­ceste impresii. în vedhea lor, marea artistă a lawn­enisului, se arată foi alui de buni cunos­cătoare de oameni. N’are atitudinea convințională a apologistului de profesa Fără a depăși distanța, își permite to­­tuș a prezenta omeneșc pe a­­tâția regi și regine, că­ra a a­­vut fericirea de a fi fi pezim­ată în calitatea de regină a omului. Pe Regele Gustav al Suediei îi găsește cel mai entusiast ju­cător de tenis, fără a se putea spune că este cel mai frumos sau cel mai bun jucător Deși de 63 ani, Regee caută zilnic partide de tenis. Și când își constitue quarterul,­­este cel mai fericit. Adesea se srecoară incognito sub numele de Mister O, întâmpinat cu „Buni dimi­neața, Rege“, răspunde cu ace­­iaș simplicitate „Buna dimoneața­“. Suzanne spune că a jucat a­­lături de el, contra unor jucători de mâna întâia, cari au primit partida, numai fiindcă Regele Gustav este expresia bunătății și a simplicității unui vechi gentle­men. Regele și Regina Belgiei, i-a cunoscut o singură dată in 1920. Prea erau apropiate sub...mnie­ c îndulcit ’, *■« să nu se I obstr­ Voi ui­ssicli in­i.Ai­ífe î. to ile color »»vai încercai capele încoronate. Face impresia unui gener­al. Re­gino o­­scm.un orc sUiu SUî ce­lei mai ideale mame, surâs ce căștigă de la prima vedere. Regele DefeMI esf- - CURIOZITĂȚI Pământ cere arde ? O nouă sursă de combus și a fost descoper­tă. La Saint-Leonard în Cham­­pine, in­tr’un teren vast argilos, s’a găsit un fel de pământ care arde tot așa de bine ca și căr­bunele. Proprietatea curioasă a acestui teren întins a atras­ atențiunea specialiștilor, care au făcut în­cercări concludente. Ei au luat parte din­­ acest pământ curios și au alimentat o mașină cu va­pori care funcționează tot așa de perfect ca și cu cărbune sau petrol. Experiențele făcute au dus la rezultate uimit­oare. Savanți geologi studiază cau­zele proprietății­­ curioase a pă­mântului care arde. Citiți in pas. 4-a Ultimii* Știri Anatole France —e,© răcitor !& Adevărata personalitate a oamenilor excepționali nu se poate cunoaște numai din ope­­rile lor. Ba chiar acestea, de multe ori, ne induc in eroare. Scriitorii obișnuesc să-ș mis­i­­fice lectorii. Dintr'o aristocrată cochetărie se expun in costu­me pe cari nu ie poartă decât ocazional, la biroul ce scris. Aria pentru ei este mijlocu­l de a și extinde viaja, multipli­când o în serie di­n acele pe care nu le trăesc, Teoria lui Gide cu masca, ce poate aplica și aci. Viața lor, artiștii și-o trăesc cu cei din jur ; viața pe care n o trăesc de la o zi la alta, o plasează în literatură. Un convoi imens de măști — iată c­um s’ar putea defini isto­ria literaturei. Mijlocul un­ic prin care putem cuno­ște pe oameni excepțio­­n­­i, e de a te trăi in intimitate sau de a ne informa de la acei biografi cari au convețuit cu „maestrul”. Bine ințăles, când aceștia din urmă nu-și propun și ei să ilustreze prin aminti­rile lor, cine știe ce teză lite­rară preconcepută. Anu­ d­e France nu a prea avz­t noroc de biografi convenabili, fír­­usson a ținut să arate că considerația sa față de France nu merge până la fetișism. Urmărind să nu apară ido­latru, a ajuns iconoclast, iată că Anatole France va avea parte de un biograf pios. S­ub presă la Caiman Levy se află o Itt­enire a secretarei sale, doamna Boloni, sens, cu scopul de a fixa cea mai autentică ediție a perso­nalitâței marelui scriitor. Doamna Boloni și a închinat toată vieața marelui charb­eur. Ține să-i facă ultimul serviciu. Relatările ei au făcut senzație. Cartea a apărut la New­ York sub titlul „Rambles wi.h Anatole Franca“. A fost viu discutată fiindcă dezm­ine aspecte în totul necu­noscute ale marii personalități. Ne oprim asupra jmeia. Obiș­nuit, France e considerat mi­zantrop.­a, cc-­­e­r Zi­ță croi., > atacantă sângeros. I se face o nedreptate. Ai ia io‘e From­a era o Inimă bună. Tran­­­­spu­pa­re­: pasaj ai doamnei . B­ion’ concludent în acest­­ „train in Floren­ța. Revar­­sase Ariiul peste atâtea sate locuite de săraci. Pe un deal era o colibă locuită de o mama și 5 orfani. Valurile o amenin­țau. In fiecare zi și seara târ­ziu, Anatole France se ingrija de soarta colibei, intr’o zi, mi-a spus : „Bieții oameni nevoiași / Ei ispășesc toate. Par­ ca soarta nu le-or fi și altfel destul de neindurată / Dacă coliba va fi distrusă de valuri, cu toată bruma de agoniseală a orf­anilor, vom lua noi con­ducerea familiei. Le vom ca­de mânca, e toată viața. Dacă nu ne vor ajunge fon­durile­ vom cerșii Raica, eu voi cerși, iar D tu voi cânta din chitară. Oamenii nu vor putea refuza și cea de pomană lui Anatol France“. • Pe cei care nu vad în France decât zâmbet și dile­tantism sceptic, aceas­a duio­șie sufletească îi va consterna. Și totuși ne pare în totul com­patibilă cu entuziastul cântă­reț al Jeane d’Arc. EM. SERGHIE r» CN­JS8 EBSUI i W Cl­GI d­e hid­­ofori fără lucru Guvernul francez este îngri­jorat de creșterea șomajului. Un consiliu de miniștrii s’a ținut a treia zi de Crăciun sub preșe­dinția d-lui Doumergue. In ultimul consiliu de miniștrii s’a admis a se decreta starea de precaritate utilizând lucrătorii la diferite lucrări publice.­­ Decizia are un singur cusur: lipsa de fonduri. Găsirea fondu­rilor va forma obiectul câtorva consilii ministeriale. In interval, șomajul sporește. In săptămâna Crăciunului nu­mai în Paris s au anunțat 36 opo lucrători. După știri particulare, situația s’a agravat și mai sim­țitor. In industria de modă, care a­­nul trecut era covârșită de co­menzi, anul acesta este complect inutilc­ată. Marile magazine și bazaruri până acum ferite de criză­­ au început a simți lipsa de vânzare. Unul din aceste bazare a con­cediat 300 funcționari. In industria textilă de la Nord, noile concedieri privesc 1000 de lucrători. In genere s'a redus ziua de lucru la 6 ore, cu reducerea respectivă de salar, in industria încălțămintelor s’au semnalat alți 4000 de lucrători concediați. In industria dantelelor din Ca­lais» jurn­ale din numărul lucră­torilor șomează. Numai industria ferului e­xistă. Totuș cea mai mare instalație Acérie de France lucrează numai cu o cincime din puterea-i de producție. Documente interesante cu privire la unirea Principatelor — O lucrare importantă a scriitorului Artur Gorovei — Cunoscutul scriitor și folklor’st Artur Gorovei a dat la iveală, de curând, o lucrare nouă a­­supra evenimentului Unirei Prin­cipatelor, in care documentează Îndelung­­­ r*­ s­pre judleiească ce a pr acestui ' %• scrisori și 3pGzii;3 <4-O si •• • ; ’* ' Mit, j Sturuza del& Bourel^*$suit prințului Grig­ori Sturdza), specialișt­i pot face cu­­noștință cu noi documente inte­resante relative la marele act, istoric al Unire». Manifestările literare in legă­tură cu acest important even­i­ment dau la iveală o serie de fapte noi cu privire la mișcarea culturală dinainte de Unirea Principatelor. Lucrarea distinsului scriitor Ar­tur Gorovei merita să fie cetită de toți acei care se ocupă cu problema dezvoltării istorice a poporului nostru. Școlare — Ministerul Instrucțiune­ a comunicat ori Inspectoratului Re­gionalei Școlare Iași numirea d-rei Liliana Rösler ca profe­soară titulară, pentru specialita­tea pedagogiei, la școala nor­­mastă de conducătoare de gră­dini de copii din Iași. — Ministerul a acordat d-nei Mendels­en dreptul de a func­ționa în învățământ ca profesoa­ră suplinitoare de limba germană la școala profesională „Reuniu­nea femeilor Israelite“ din Iași. «nul Hachiu, * și anul nou de neînțăleasa mai e și firea omului, nu regreți plecarea unici bun prieten, in schimb le bucuri și sărbătorești pe un ne­m­ascut, ne bucurăm cu to­ți când anul nou sosește, iar cel vechi o pleacă, deși știm că, cu pleca­rea lui firul zilelor noastre se scurtează. ^ Dacă firea nu purta in noi «ușurință, iluzie, și speranță* Vai! Ce întristare ar fi fost la fie­care sfârșit și început de an. Eu nu sunt curtezanul nici al presentului, nici al viitorului, dau dragostea mea fie­cărui după faptele sale. Pentru mine anul ce p­etică a sosit un mare hoț, fi ni­că mi-a furat o parte din vieața mea, și din vieața intre­­gii lumi, pentru ca să rămâe nemuritor.—Căci anii cu eveni­mentele lor, rămân nemuritori— Fratele său 1977, o să fie și­­­ un hoț căci o să tacă ce-a fă­­­cut și fratele său 1926. Nepu­ând schimba alcâtuirea sumei, plecarea și sosirea lor, nici nu mă bucura nici nu mă întristează, sau viața cum se prezintă cu datinele și obiceiur­i­le ei. Și fiind­ ce eroul cel vechiu pleacă și n’avem să’l mai întâl­nim, socotesc nemerit, să ne ți­­nam de datine și să-i punem la cârcă toate neajunsurile ce le-am pățit sub domnia lui, spre a le duce acolo de unde nu se mai întoarce nimeni. Și cum la hala de vechituri se duc toate doi* fete, Anului vechiu, ca negustor de hai­e și evenimente vechi, să-i dăm­ toate sdrențele desplă­­cerilor noastre ca să le ducă la prăpastia trecutului, această ne­ mărginită hală de vechituri unde S3 grem’dese de mii de eni legi neciibzuite, obiceiuri nepotrivite, împărății sfărâmate, neamuri sfâ­șiate de zavistii, mode ridicole, lucruri putrede, ce timpul și ge­niul omului se amestecă și te preface necontenit, dându*le lus­tru și o față nouă, așa în efil, cu drept cuvânt, putem zice că noule file de azi sunt alcătuite din vechiturile de eri. Sa sperăm,—căci fitul ne-a mai rămas­—că Anul care înce­­­pe, asemenea ca or­ce Suveran­i căuta sa le-a moște­nit de la repostu­­l frate, a­­nul 1926. Urez ia toți anul nou în coeeiel ție și fi­nanța sfi­i să gândul cel bun și în piept, celui dintâi pen­­tru legea chiri­lor, și celui de al doilea penr­u legea pensiilor. Color*­ N. Cernătescu Precia Sunt S’er putea întreba oamenii, de de ce pertractările ? De unde nevoia lor? Foarte simplu. Din joc înalt, șeful guvernului și pe rând toți ceilalți miniștrii, au fost rugați și invitați să lucreze la reînfiin­țarea celor două partide politice. De aci s'a născut necesitatea și obligația de iu dine pentru formarea cetei de al doilea par­tid—echivalentul vechilor conser­vatori. Dl. Brătianu lucrează și el în aceiaș direcție. Adică și d-sa vede cu ochi buni perlracturile Generalului cu dl. M­aniu. Numai că ține, că partidul de stânga, tot cel liberal să fie. Po­ilie mai grea, o au bieții țărăniști 1 • Citiți in pagina 4 UltimiSe știri 1 filSlii [UNK] Cozi dualtml necesare — de VICTOR iHM Afael IV. Fascismul este un iacobinism - rebours, antidemocratic, anti­­parlamentar, antilegal—conchid adversarii de toate categoriile— și conaționali și străini—pe care Mussolini îi provoacă neîncetat. Alții nu se silesc să-i amin­tească amănuntul simbolic ce, la Roma, stânca turperană este, în­­totdeauna, la aceiași distanță de Capfi ONIU... » . « Concluziuni firești, de în­dată ce îți permiți să pătrunzi în ca­drul interior al fascismului pen­tru a-i cunoaște mai exact, întrebările deciziie se impun însă celui mai calm și mai ob­­iectiv dintre cercetători. Este fascismul o ideologie, reprezintă o nouă formă a evo­luției politico-sociale a omenirei, se poate bucura de privilegiul unei atențiuni deosebite, pe care, în general, îl au concepțiunile sociologice serioase menite sa marcheze hotarul a c­­u i­ere în istoria civilizației umane ?­­ Răspundem, cu sigure­nța și cu liniștea pe care n­­ic­i 15 con­știința că servim adevărul: fas­cismul nu este decât un regim de fapt, întemeiat pe forță și uiotență, fără nici o motivare de principii. % El trăiește prin român­ismul de aventurier al unui om capa­bil de apreciabile sforțări da voința și inteligență, care, folo­­sindu-se de incoherența nostr­e­licâ și de mediul unei țări fără o o gastizație politică de mare tradi­’te—­Italia deși veche prin civil­zația și rasa ce-o repre­zintă, a intrat abia de ș se de­centa în viața statelor moderne)— sa­creze chemat să inoveze în toate direcțiunile, mergând până la temerara prezumție ca misiu­nea sa nu se va termina decât atunci când așa numitele sale „­d­ia vor deveni imperativul ca­tolic al întregei lumi cont­e­mporane. In fond, fascismul nu rezolvă clate. Statul corporativ, redus la vo­­ința arbitrară a unui singur om sau ridicat până la colaborarea „armonică” a tuturor claselor și categoriilor sociale, depuse unei discipline unice, este o formulă fără nici o însemnătate. Ea poate justifica o didhestiio, dându-i lustrul unui sal­s ideolfi­cii sau poate excita tempera*­mentele morbide cere cad, în­­totdeauna, victime a generaliza* rilor­ pripite. Este cel puțin o copilărie si se crea­tă că ne găsim în fața unei crize în organizația stelelor moderne, num­i, pentru ca la Roma, s’a strigat cu vehemență că democrația este egros­ă și imbecilă. Declarațiile de principii în for­ma și­­ n condiți­­­ile în c­re 1J face Mussolini nu impresionează nici un om serios. Ele variază după intere­sele pe care dictatorul Italien și le po­te servi. Ce considerație se poate fl­cor­da pretențienilor reformatoare ale unui om care a parcurs ver­tiginos—in plină infilun­îtsie­­ do­meniile tuturor doctrinelor și Me tuturor programelo­r întâi închi­­nându-se în fața lor pe urmă ele jurându-le ? Când cineva, într’un deceniu, trece de la anarhism, la socia­lism revoluționar și opt­ se mulțumește cu ideologia înain­tată a democrației de stânga pentru a ajunge repede la die* tahira fascist crtfc ßferde va­loarea ideilor nepieritoare de la 1789— să ne fie permis să spu­nem că farsele, chiar atunci când su­n jucate de oameni ca Mus­on­­­i, nu nu emoționează de joc.­­ Fără a pronostica asupra vii­torului pa cere­ 1 va avea fascis­­mul în Italia—unde, deocamdată din 42 mil­oane de suflete nu are decât 550 de adversari! (cel pu­in aceasta e declarația ofi­cială)—și fără a ne face ecou! criticelor acerbe ce i se aduc lui Mussolini de către adversarii săi, astăzi expatriați — suntem bine încredințați ca democrația nu are de ce să se teamă. %, Ideologia pe care ea se spri­jină este rezultatul unui proces istoric de mai multe ori secule", Iar instituțiile pe care ,le-a creat s’au dovedit a fi, în mijlocul ce­­lor mai grele încercări pentru omenire, singurele puternice și durabile. ^ Socialismul, care se bucura de altă atenți­une decât ireprovi­ r« v

Next