Lumea, ianuarie-martie 1927 (Anul 10, nr. 2511-2585)
1927-01-01 / nr. 2511
It 3 Zi 1illmm feu Fiecare știință își are un domeniu în care cercetările și soluțiile nu pot fi argumentate cu obișnuita rigurozitate a matematicei. Științele cele mai severe au un domeniu al ipotezelor. Din acest domeniu se recrutează adevărurile de mâine. O parte din nenumăratele ipoteze ajung să se poată în totul verifica, restul rămân secole întregi în acelaș stadiu de probabilitate. Biologia are și ea un bogat domeniu de probabilități asupra cărora savanții își țin fixată o continuă atenție, căutând să descopere mijloacele prin care ipotezele ar putea căpăta prestigiu de adevăr experimentabil. Intre acestea, teoria eredităței, a concepțiunei, a determinarea sexului în primele luni, sunt cele mai dezbătute. Ramura biologiei care se ocupă cu aceste probleme, are desigur afinități cu metafizica. Nu e însă lipsită de seriozitate, de un control științific. Ipotezele nu țin de fantezie, ci sunt emise pe baza unor fapte lesne expermentabile. S’a ajuns de exemplu, să se dea un caracter de semi-adevăr științific afirmației că împreună viețuire a două persoane de sex diferit le impregnează o asemănare frapantă. E la îndemâna oricui să verifice faptul, soția și soțul, după câtva timp de convețuire ajung să aibă și o similitudine fizică. Organele se acomodează de parcă ar tinde să realieze aceiaș simetrie. Liniile femeei, antecederile căsătoriei, își perd din fermitatea lor, năzuind spre o cât mai infimă acomodare cu liniile soțului. Acelaș aer se răspândește pe figura căsătoriților. Biologia explică soțul prin întrepătrunderea celulelor seminale. O mare parte din celule seminale ale barbatului, sunt încorporate de soția lui. Aceasta ar fi calea pe care organismul soției ar purcede spre o cât mai seală acolo.*«? în expresie ~.a și alte considerații de ale biologiei oculte Toate aceste relatări sunt încă suspectate de către Biologia strict științifică. Le acceptă însă fiindcă nici unul din faptele ei riguros științifice nu le contrarieaă. Din situația aceasta de provizorat, atâția savanți se trudesc la le școală. Sunt în orice caz mai mult decât posibile— au un apreciabil coeficient de probabilitate, Totuș se perfractea. Ne-o afirmă un deputat cu multe și importante relațiuni în toate sferele conducătoare. Pertraetează d. Maniu, perfrac- tractează d-n £i Vaida și Micu Popovici, pertraetează Generalul Averescu, Negulescu. Nu neglijează operația aceasta nici d. Mihalache. ^ La început, e drept, Generalul Averescu a tratat cu d. Meniu, i-a oferit două importante ministere. Nu, L. Maniu i-a cerul sau două ministere importante, sau patru mai puțin ,importante. In primul caz, d. Maniu a cerut internele și externele pentru d. Vaida Voevod. D. Mihtalache prinzând de veste s’a dus fuga la d. dr. lupu cu care nu mai avusese contact prietiniesc de multa vreme. D-rul Lupu a răspuns: „ Lăsați-mă în pace. M’ați plictisit peste cap. Plec în străinătate. Faceți ce vreiji“. Răspunsul nu era confortant. D. Mihalache a pus piciorul în prag. Și atunci d, Mamma mărit pretențiunile, cerând patru ministere. Generalul Averescu oferă numai trei. Șeful partidului naționalțărănist n’are încotro. Și pentru orice eventualitate și a desemnat ministeriabilii : "Fratele Alexandru și fratele Mihai" — cum se spune în cercurile țărăniștilor, singurii ambalați, Nici Mihalache, Madgearu, Lupu, etc. Dezastru ! Fapt este că d. Maniu a renunțat definitiv la dizolvarea parlamentului. Se pertraetează continu. Când nu-i în focalul secției a I V, la domiciliu , când nu e domiciliu privat, este un compartiment de vagon , în fine vânătoare, serale, etc. Se pertraetează la »mahala` —și se dezminte la centru. Bugetare . Bugetul ministerului de instrucție publică era cât pe ce să fie pus pe masa de ilt*® c w Ț nensă-l disece pi ieilescu. Noroc că d. F servieta și a ) , n fgetnră și Camelul așa cum a fost prezentat de ministru. Universitatea din Cluj și cea din București au fost regal tratate. Când a venit rândul eternii cenușărese, a fost nevoe de intervenția energică a ministrului Ș* a d'lui I. Borcea, pentru ca să nu fie pur și simplu uitată. Ministrul și-a asigurat 50 mii. din oxcedent penru clădirile procesate la Iași în junii palatului universitar. „ Nu trebue adaimice* «»nananf, că d. Negulescu a [inut să i?apună o a treia geatedră de logică la facultatea de titere bucureșteanu. S'a admis numai doua. Una rezervată pentru un profesor pe care d. Negulescu distins filozof, îl teme loiuș. Libertatea # 50>1«?*ssi îl ...Ziariștii, și în genere presa trebue considerați ca delicvenți, ,au ca o Instituție periculoasă. Cu această prejudecată s'a ajutat să legifereze d. Cudalbu noua organizare a presei. Punctul de plecare este un nonsens. Fiindcă, dacă presa poate fi socotită ca o instituție de percițiune, ce ar trebui să spunem de partidele politice și de politica din țară în genere ? Încât dacă s’a găsit cineva să legifereze libertaea scrisului, mult mai urgentă apare necesitatea legiferării libertății de a guverna. In definitiv,, se scrie, se scrie și la urmă joi nu se alege nimic. Dar de pe urma abuzului de guvernare — rămân rănite veci ördiscuibile.[ Pe «Ssd Legiferarea libertății de a guverna 7 Adică responsabilitatea efectivă a miniștrilor, și a tuturor funcționarilor ? mei de către organismul femeei. se face după o reacțiune spe clică.. In unde Q stor< femea rezista’i’ai uferz, ai a Meie e mai ucci? Avendru a speri.. .L provoacă în organismul femeei contra corpuri specifce. Dacă acești contra-corpi sunt mai bine organizațî și mnai vigilenți, se împotrivesc spermei respective. Organismul femenin ajunge astfel la o imunitate față de secrețiunile fecundante. Asti jf se explică faptul ca doi soți perfect fecunzi, nu pot da naștere la copii. Respectiva este imună față de legitimul ei. Sterilitatea acestei femei este specifica, numai față de respectivul ei. In alte condiții ar putea fi îndepărtată. Femeile devin imune față de secrețiile fecundante și prin abuziva variere a legăturilor fizice. Sterilitatea prostituatelor se explică prin imunitatea spermată, datorită abuzului sexual. Sterilitatea din unele căsnicii se poate evita prin simpla îndepărtare, pe câtva timp, a soțului. Anticorpii agresivi față de secresiunile lui fecundante cedează, ne mai având adversarul cu care să dea lupta. Prin lipsa de coniac ei ajung inutili și dispar. Acesta-i momentul oportun pentru ca legitimul să poată profita de absența anticorpilor— daca n’are ghinionul de a se mobiliza iarăși într’o nouă formațiune. Irinamei ®*«* y»-- • m * — Confori îțelegeri mato cu d. Ion Chiri administratorul financiar al județului, la constituirea comisienilor de impunere vor întră mai mulți delegați ai comercianților, câte imul de fiecare categorie. 1 fXJME/ Suzanne Lengien și avant-scena cățelelor Încoronate Suzanne Lenglen continuă publicarea impresilor alese în contact cu ilustra falangf regeasca. Am rezumat o parte din aceste impresii. în vedhea lor, marea artistă a lawnenisului, se arată foi alui de buni cunoscătoare de oameni. N’are atitudinea convințională a apologistului de profesa Fără a depăși distanța, își permite totuș a prezenta omeneșc pe atâția regi și regine, căra a avut fericirea de a fi fi pezimată în calitatea de regină a omului. Pe Regele Gustav al Suediei îi găsește cel mai entusiast jucător de tenis, fără a se putea spune că este cel mai frumos sau cel mai bun jucător Deși de 63 ani, Regee caută zilnic partide de tenis. Și când își constitue quarterul,este cel mai fericit. Adesea se srecoară incognito sub numele de Mister O, întâmpinat cu „Buni dimineața, Rege“, răspunde cu aceiaș simplicitate „Buna dimoneața“. Suzanne spune că a jucat alături de el, contra unor jucători de mâna întâia, cari au primit partida, numai fiindcă Regele Gustav este expresia bunătății și a simplicității unui vechi gentlemen. Regele și Regina Belgiei, i-a cunoscut o singură dată in 1920. Prea erau apropiate sub...mnie c îndulcit ’, *■« să nu se I obstr Voi uissicli ini.Aiífe î. to ile color »»vai încercai capele încoronate. Face impresia unui general. Regino oscm.un orc sUiu SUî celei mai ideale mame, surâs ce căștigă de la prima vedere. Regele DefeMI esf- - CURIOZITĂȚI Pământ cere arde ? O nouă sursă de combus și a fost descopertă. La Saint-Leonard în Champine, intr’un teren vast argilos, s’a găsit un fel de pământ care arde tot așa de bine ca și cărbunele. Proprietatea curioasă a acestui teren întins a atras atențiunea specialiștilor, care au făcut încercări concludente. Ei au luat parte din acest pământ curios și au alimentat o mașină cu vapori care funcționează tot așa de perfect ca și cu cărbune sau petrol. Experiențele făcute au dus la rezultate uimitoare. Savanți geologi studiază cauzele proprietății curioase a pământului care arde. Citiți in pas. 4-a Ultimii* Știri Anatole France —e,© răcitor !& Adevărata personalitate a oamenilor excepționali nu se poate cunoaște numai din operile lor. Ba chiar acestea, de multe ori, ne induc in eroare. Scriitorii obișnuesc să-ș misifice lectorii. Dintr'o aristocrată cochetărie se expun in costume pe cari nu ie poartă decât ocazional, la biroul ce scris. Aria pentru ei este mijlocul de a și extinde viaja, multiplicând o în serie din acele pe care nu le trăesc, Teoria lui Gide cu masca, ce poate aplica și aci. Viața lor, artiștii și-o trăesc cu cei din jur ; viața pe care n o trăesc de la o zi la alta, o plasează în literatură. Un convoi imens de măști — iată cum s’ar putea defini istoria literaturei. Mijlocul unic prin care putem cunoște pe oameni excepționi, e de a te trăi in intimitate sau de a ne informa de la acei biografi cari au convețuit cu „maestrul”. Bine ințăles, când aceștia din urmă nu-și propun și ei să ilustreze prin amintirile lor, cine știe ce teză literară preconcepută. Anu de France nu a prea avzt noroc de biografi convenabili, fírusson a ținut să arate că considerația sa față de France nu merge până la fetișism. Urmărind să nu apară idolatru, a ajuns iconoclast, iată că Anatole France va avea parte de un biograf pios. Sub presă la Caiman Levy se află o Ittenire a secretarei sale, doamna Boloni, sens, cu scopul de a fixa cea mai autentică ediție a personalitâței marelui scriitor. Doamna Boloni și a închinat toată vieața marelui charbeur. Ține să-i facă ultimul serviciu. Relatările ei au făcut senzație. Cartea a apărut la New York sub titlul „Rambles wi.h Anatole Franca“. A fost viu discutată fiindcă dezmine aspecte în totul necunoscute ale marii personalități. Ne oprim asupra jmeia. Obișnuit, France e considerat mizantrop.a, cc-er Ziță croi., > atacantă sângeros. I se face o nedreptate. Ai ia io‘e Froma era o Inimă bună. Transpupare: pasaj ai doamnei . Bion’ concludent în acest „train in Florența. Revarsase Ariiul peste atâtea sate locuite de săraci. Pe un deal era o colibă locuită de o mama și 5 orfani. Valurile o amenințau. In fiecare zi și seara târziu, Anatole France se ingrija de soarta colibei, intr’o zi, mi-a spus : „Bieții oameni nevoiași / Ei ispășesc toate. Par ca soarta nu le-or fi și altfel destul de neindurată / Dacă coliba va fi distrusă de valuri, cu toată bruma de agoniseală a orfanilor, vom lua noi conducerea familiei. Le vom cade mânca, e toată viața. Dacă nu ne vor ajunge fondurile vom cerșii Raica, eu voi cerși, iar D tu voi cânta din chitară. Oamenii nu vor putea refuza și cea de pomană lui Anatol France“. • Pe cei care nu vad în France decât zâmbet și diletantism sceptic, aceasa duioșie sufletească îi va consterna. Și totuși ne pare în totul compatibilă cu entuziastul cântăreț al Jeane d’Arc. EM. SERGHIE r» CNJS8 EBSUI i W ClGI de hidofori fără lucru Guvernul francez este îngrijorat de creșterea șomajului. Un consiliu de miniștrii s’a ținut a treia zi de Crăciun sub președinția d-lui Doumergue. In ultimul consiliu de miniștrii s’a admis a se decreta starea de precaritate utilizând lucrătorii la diferite lucrări publice. Decizia are un singur cusur: lipsa de fonduri. Găsirea fondurilor va forma obiectul câtorva consilii ministeriale. In interval, șomajul sporește. In săptămâna Crăciunului numai în Paris s au anunțat 36 opo lucrători. După știri particulare, situația s’a agravat și mai simțitor. In industria de modă, care anul trecut era covârșită de comenzi, anul acesta este complect inutilcată. Marile magazine și bazaruri până acum ferite de criză au început a simți lipsa de vânzare. Unul din aceste bazare a concediat 300 funcționari. In industria textilă de la Nord, noile concedieri privesc 1000 de lucrători. In genere s'a redus ziua de lucru la 6 ore, cu reducerea respectivă de salar, in industria încălțămintelor s’au semnalat alți 4000 de lucrători concediați. In industria dantelelor din Calais» jurnale din numărul lucrătorilor șomează. Numai industria ferului există. Totuș cea mai mare instalație Acérie de France lucrează numai cu o cincime din puterea-i de producție. Documente interesante cu privire la unirea Principatelor — O lucrare importantă a scriitorului Artur Gorovei — Cunoscutul scriitor și folklor’st Artur Gorovei a dat la iveală, de curând, o lucrare nouă asupra evenimentului Unirei Principatelor, in care documentează Îndelung r* spre judleiească ce a pr acestui ' %• scrisori și 3pGzii;3 <4-O si •• • ; ’* ' Mit, j Sturuza del& Bourel^*$suit prințului Grigori Sturdza), specialiști pot face cunoștință cu noi documente interesante relative la marele act, istoric al Unire». Manifestările literare in legătură cu acest important eveniment dau la iveală o serie de fapte noi cu privire la mișcarea culturală dinainte de Unirea Principatelor. Lucrarea distinsului scriitor Artur Gorovei merita să fie cetită de toți acei care se ocupă cu problema dezvoltării istorice a poporului nostru. Școlare — Ministerul Instrucțiune a comunicat ori Inspectoratului Regionalei Școlare Iași numirea d-rei Liliana Rösler ca profesoară titulară, pentru specialitatea pedagogiei, la școala normastă de conducătoare de grădini de copii din Iași. — Ministerul a acordat d-nei Mendelsen dreptul de a funcționa în învățământ ca profesoară suplinitoare de limba germană la școala profesională „Reuniunea femeilor Israelite“ din Iași. «nul Hachiu, * și anul nou de neînțăleasa mai e și firea omului, nu regreți plecarea unici bun prieten, in schimb le bucuri și sărbătorești pe un nemascut, ne bucurăm cu toți când anul nou sosește, iar cel vechi o pleacă, deși știm că, cu plecarea lui firul zilelor noastre se scurtează. ^ Dacă firea nu purta in noi «ușurință, iluzie, și speranță* Vai! Ce întristare ar fi fost la fiecare sfârșit și început de an. Eu nu sunt curtezanul nici al presentului, nici al viitorului, dau dragostea mea fiecărui după faptele sale. Pentru mine anul ce petică a sosit un mare hoț, fi nică mi-a furat o parte din vieața mea, și din vieața intregii lumi, pentru ca să rămâe nemuritor.—Căci anii cu evenimentele lor, rămân nemuritori— Fratele său 1977, o să fie și un hoț căci o să tacă ce-a făcut și fratele său 1926. Nepuând schimba alcâtuirea sumei, plecarea și sosirea lor, nici nu mă bucura nici nu mă întristează, sau viața cum se prezintă cu datinele și obiceiurile ei. Și fiind ce eroul cel vechiu pleacă și n’avem să’l mai întâlnim, socotesc nemerit, să ne ținam de datine și să-i punem la cârcă toate neajunsurile ce le-am pățit sub domnia lui, spre a le duce acolo de unde nu se mai întoarce nimeni. Și cum la hala de vechituri se duc toate doi* fete, Anului vechiu, ca negustor de haie și evenimente vechi, să-i dăm toate sdrențele desplăcerilor noastre ca să le ducă la prăpastia trecutului, această ne mărginită hală de vechituri unde S3 grem’dese de mii de eni legi neciibzuite, obiceiuri nepotrivite, împărății sfărâmate, neamuri sfâșiate de zavistii, mode ridicole, lucruri putrede, ce timpul și geniul omului se amestecă și te preface necontenit, dându*le lustru și o față nouă, așa în efil, cu drept cuvânt, putem zice că noule file de azi sunt alcătuite din vechiturile de eri. Sa sperăm,—căci fitul ne-a mai rămas—că Anul care începe, asemenea ca orce Suverani căuta sa le-a moștenit de la repostul frate, anul 1926. Urez ia toți anul nou în coeeiel ție și finanța sfii să gândul cel bun și în piept, celui dintâi pentru legea chirilor, și celui de al doilea penru legea pensiilor. Color* N. Cernătescu Precia Sunt S’er putea întreba oamenii, de de ce pertractările ? De unde nevoia lor? Foarte simplu. Din joc înalt, șeful guvernului și pe rând toți ceilalți miniștrii, au fost rugați și invitați să lucreze la reînființarea celor două partide politice. De aci s'a născut necesitatea și obligația de iu dine pentru formarea cetei de al doilea partid—echivalentul vechilor conservatori. Dl. Brătianu lucrează și el în aceiaș direcție. Adică și d-sa vede cu ochi buni perlracturile Generalului cu dl. Maniu. Numai că ține, că partidul de stânga, tot cel liberal să fie. Poilie mai grea, o au bieții țărăniști 1 • Citiți in pagina 4 UltimiSe știri 1 filSlii [UNK] Cozi dualtml necesare — de VICTOR iHM Afael IV. Fascismul este un iacobinism - rebours, antidemocratic, antiparlamentar, antilegal—conchid adversarii de toate categoriile— și conaționali și străini—pe care Mussolini îi provoacă neîncetat. Alții nu se silesc să-i amintească amănuntul simbolic ce, la Roma, stânca turperană este, întotdeauna, la aceiași distanță de Capfi ONIU... » . « Concluziuni firești, de îndată ce îți permiți să pătrunzi în cadrul interior al fascismului pentru a-i cunoaște mai exact, întrebările deciziie se impun însă celui mai calm și mai obiectiv dintre cercetători. Este fascismul o ideologie, reprezintă o nouă formă a evoluției politico-sociale a omenirei, se poate bucura de privilegiul unei atențiuni deosebite, pe care, în general, îl au concepțiunile sociologice serioase menite sa marcheze hotarul a cu iere în istoria civilizației umane ? Răspundem, cu sigurența și cu liniștea pe care nici 15 conștiința că servim adevărul: fascismul nu este decât un regim de fapt, întemeiat pe forță și uiotență, fără nici o motivare de principii. % El trăiește prin românismul de aventurier al unui om capabil de apreciabile sforțări da voința și inteligență, care, folosindu-se de incoherența nostrelicâ și de mediul unei țări fără o o gastizație politică de mare tradi’te—Italia deși veche prin civilzația și rasa ce-o reprezintă, a intrat abia de ș se decenta în viața statelor moderne)— sacreze chemat să inoveze în toate direcțiunile, mergând până la temerara prezumție ca misiunea sa nu se va termina decât atunci când așa numitele sale „dia vor deveni imperativul catolic al întregei lumi contemporane. In fond, fascismul nu rezolvă clate. Statul corporativ, redus la voința arbitrară a unui singur om sau ridicat până la colaborarea „armonică” a tuturor claselor și categoriilor sociale, depuse unei discipline unice, este o formulă fără nici o însemnătate. Ea poate justifica o didhestiio, dându-i lustrul unui sals ideolficii sau poate excita tempera*mentele morbide cere cad, întotdeauna, victime a generaliza* rilor pripite. Este cel puțin o copilărie si se creată că ne găsim în fața unei crize în organizația stelelor moderne, numi, pentru ca la Roma, s’a strigat cu vehemență că democrația este egrosă și imbecilă. Declarațiile de principii în forma și n condițiile în cre 1J face Mussolini nu impresionează nici un om serios. Ele variază după interesele pe care dictatorul Italien și le pote servi. Ce considerație se poate flcorda pretențienilor reformatoare ale unui om care a parcurs vertiginos—in plină infilunîtsie domeniile tuturor doctrinelor și Me tuturor programelor întâi închinându-se în fața lor pe urmă ele jurându-le ? Când cineva, într’un deceniu, trece de la anarhism, la socialism revoluționar și opt se mulțumește cu ideologia înaintată a democrației de stânga pentru a ajunge repede la die* tahira fascist crtfc ßferde valoarea ideilor nepieritoare de la 1789— să ne fie permis să spunem că farsele, chiar atunci când sun jucate de oameni ca Musoni, nu nu emoționează de joc. Fără a pronostica asupra viitorului pa cere 1 va avea fascismul în Italia—unde, deocamdată din 42 miloane de suflete nu are decât 550 de adversari! (cel puin aceasta e declarația oficială)—și fără a ne face ecou! criticelor acerbe ce i se aduc lui Mussolini de către adversarii săi, astăzi expatriați — suntem bine încredințați ca democrația nu are de ce să se teamă. %, Ideologia pe care ea se sprijină este rezultatul unui proces istoric de mai multe ori secule", Iar instituțiile pe care ,le-a creat s’au dovedit a fi, în mijlocul celor mai grele încercări pentru omenire, singurele puternice și durabile. ^ Socialismul, care se bucura de altă atențiune decât ireprovi r« v