Lumea, iulie-decembrie 1979 (Anul 17, nr. 28-33)
1979-07-05 / nr. 28
dezvoltare. Aceasta, fireşte, impune noi şi importante eforturi constructive, iniţiativă, îndrăzneală, aplicarea cu fermitate a noului, a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, realizarea unei calităţi superioare şi îmbunătăţirea eficienţei în toate ramurile economiei. Şi, implicit, asigurarea premiselor obiective pentru o nouă sporire a nivelului de trai al poporului — țel suprem al politicii partidului. Rod al eforturilor creatoare desfășurate de întregul nostru popor, sub conducerea P.C.R., multiplele realizări din anii socialismului configurează, indiscutabil, o epocă distinctă în istoria României. Este epoca creaţiei depline, a afirmării României în lume. Iată de ce, între munca paşnică a poporului nostru şi modul său de convieţuire cu alte popoare există o strînsă interdependenţă, o unitate cu adevărat dialectică. Pentru că reprezintă însăşi condiţia sine qua non a construirii noii orînduiri în România, independenţa naţională, suveranitatea, celelalte norme democratice de relaţii între popoare se află la temelia întregii politici externe româneşti. Lupta neabătută pentru pace, pentru destindere, pentru soluţionarea politică, paşnică, a marilor probleme ale lumii actuale reprezintă un corolar al aceleiaşi opţiuni fundamentale. Este ceea ce reafirma, cu deosebită claritate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la Midia-Năvodari : „Unind cele două laturi ale politicii noastre, cea internă şi cea internaţională, intr-un tot unitar, vom acţiona neabătut pentru a asigura înfăptuirea Programului elaborat de Congresul al XI-lea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pentru ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie, conlucrînd, totodată, strîns cu alte popoare pentru o lume a colaborării, păcii şi independenţei“. O expresie nemijlocită a acestei orientări statornice a României socialiste, a eforturilor pentru dezvoltarea legăturilor multilaterale cu toate ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare şi nealiniate, cu toate statele lumii, sunt şi cele două acţiuni ale căror rezultate au fost examinate de Comitetul Politic Executiv : participarea delegaţiei române la lucrările şedinţei jubiliare a sesiunii C.A.E.R. şi dialogul româno-cipriot la nivel înalt, prilejuit de vizita de stat pe care a efectuat-o în ţara noastră preşedintele Republicii Cipru, Spyros Kyprianou. Prin înalta valoare a principiilor afirmate cu aceste prilejuri — expresie a politicii de întărire a colaborării internaţionale a României — acţiunile amintite reprezintă o parte semnificativă a dialogului internaţional al ţării noastre, a dorinţei ei permanente de a participa la schimbul mondial de valori materiale şi spirituale, spre binele propriului popor, al păcii, înţelegerii şi conlucrării internaţionale. Aprobind activitatea delegaţiei române la recenta şedinţă jubiliară a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R., în faza actuală, superioară, in care se găseşte construcţia noii orînduiri în ţările socialiste, pentru soluţionarea corespunzătoare a problemelor complexe care stau în faţa acestora, pentru accelerarea egalizării nivelului de dezvoltare economică. In acelaşi spirit, Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. în direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţilor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adincirii specializării şi cooperării în producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării ştiinţifice şi tehnice în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adincirii caracterului ei democratic. A fost subliniat, în context, rolul activ jucat de România în întreaga activitate a C.A.E.R., în perfecţionarea continuă a funcţionării organizaţiei, pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi liberului consimţămînt al fiecărei ţări în vederea îndeplinirii în condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Colaborării româno-cipriote — în toate domeniile — i s-au conferit, de asemenea, noi orizonturi, noi dimensiuni prin recentele convorbiri la nivel înalt de la Bucureşti, în urma cărora a fost semnată Declaraţia solemnă comună a celor două ţări. Dînd o înaltă apreciere rezultatelor rodnice ale recentului dialog, Comitetul Politic Executiv a arătat că Declaraţia semnată de cei doi şefi de stat reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strîns, atît pe plan bilateral, cit şi pe arena internaţională, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apropierii, înţelegerii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Să privim aceste noi acţiuni de politică externă ale României socialiste în contextul unui bilanţ cu totul deosebit, mai ales din ultimul deceniu şi jumătate, bilanţ care cuprinde o dezvoltare fără precedent a relaţiilor cu toate ţările lumii, cucerirea unui prestigiu internaţional de dimensiuni planetare. Bilanţ clădit, deopotrivă, pe acţiune concretă, de zi cu zi, dar şi pe norme de conduită internaţională de înaltă valoare morală , la elaborarea şi fundamentarea cărora preşedintele Nicolae Ceauşescu a adus şi aduce o contribuţie esenţială. Creaţia de bunuri materiale şi spirituale a poporului nostru coincide, în mod fericit, în aceşti ani, cu o creaţie autentică pe planul valorilor politice umaniste — aceste bunuri care, izvorîte din gindirea şi acţiunea unei personalităţi deosebite, devin bunuri ale unor întregi colectivităţi. Avem sentimentul că multe dintre conceptele reafirmate în recenta cuvîntare a secretarului general al partidului şi în comunicatul asupra şedinţei comune a forurilor supreme de partid şi de stat corespund unui mod specific românesc de afirmare în lume, modului umanist în care poporul nostru înţelege progresul patriei şi al întregii omeniri — prin muncă proprie şi colaborare cu alte naţiuni, într-un climat internaţional fundamentat pe înţelegere, colaborare şi pace. Este un mod constructiv, deschis înţelegerii şi conlucrării, aparţinînd — la dimensiunile lui cele mai înalte — actualei epoci din istoria României. Unei Românii care crede în prezentul şi viitorul ei, în construirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Iar încrederea este un atribut al creaţiei. 2 Săptamînal de politica externa apare in limbile română, engleză, franceză, rusă, germană, spaniolă 281819 2 5 iulie 1979 23 AUGUST 1944 - 23 AUGUST 1979 Împliniri socialiste în anul jubiliar 1 Solidaritatea - dimensiune esenţială a politicii externe româneşti. George Serafin 10 România - idei in acţiune. Ecuaţia dezarmare-dezvoltare : exigenţe ale unei abordări de fond (II). Constantin Ene 18 ROMÂNIA ÎN CONŞTIINŢA LUMII Interviuri cu : Jean Francois Deniau, William G. Milliken, Robert D. Ray, Richard D. Lamm, Monague Jayewickreme, Edmundo Lopez Gomez. 3-5 ARTICOLE, CORESPONDENŢE Nouă ani de la semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală românosovietic. N. Pătraşcu: Pregătirea cadrelor de specialişti - expresie concretă a sprijinului şi solidarităţii României cu ţările în curs de dezvoltare. Aristotel Bunescu 12 Beijing, încheierea lucrărilor Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari. 13 Tokio. „Cei şapte" şi dosarul energetic. Florea Ţuiu 14 Managua. „Demisia trebuie să fie necondiţionată". Anca Voican 16 Londra. Continuitate şi nuanţe noi in politica externă. Stelian Ţurlea 17 Roma. Consultări pentru un guvern „stabil și eficient". Marcel Negreanu 23 Beirut. Escaladări periculoase. Crăciun lonescut 24 Paris. Climat politic tributar „orizontului ’81". Eugeniu Obrea 25 Teheran. Noi decizii guvernamentale. Liana Enescu 26 Delhi. O vară agitată. L. Nichifor 27 Kurt Waldheim : „O meserie unică în lume". 32 CONTACTE, SCHIMBURI DE OPINII Masă rotundă româno-portugheză. Ilie Serbanescu. Convorbire cu prof. univ. dr. Mircea Malița.9 REPORTAJ PE GLOB Filipine — aprecieri ale conlucrării cu România. Virgil Tatomir 20003 + 1. 28-29 PANORAMIC Automobilul, carburanţii şi criza de energie. 30 SERIAL Din istoria celui de-al treilea Reich. Enigme descifrate (II). Lev Bezîmenski 34 PUNCTE DE VEDERE DIN PRESA MONDIALA. 36-38 POSTA REDACTIEI. 39-40