Lupta Moldovei, ianuarie-martie 1948 (Anul 4, nr. 459-532)

1948-01-01 / nr. 459

■RKSftr»*«: mile, sere­­rsirea f­tincera lei populare !"- - ---------­­ ' -- -----—.... -- ------------ - Joi 1 ifjardrie 1948 Anul V,7 Nr. 459­5 Lei P­­o3[iar|­­nuls# toate far l­e uralile vsi! LUPTA v----------------------------------------------------------—-1—■ I­ .| ----------------------------------------------------------------------------------­ I REDACȚIA: ADMINISTRAȚIA: ieși Sir. Cuza-Vcdä 20—Tel. 1806 Iași. Sír. Ștefan eel Mare 59-52 —Tel. 1895 ZIAR PENTRU MOISM AI PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Director: CONSTANTIN Eüa*1 Comitetul­ de direcție: D. MIHALACHE CONST. RUSU ION NICULI C. CONSTANTINIU Redactor responsabil: SORIN PAVEL STRUJAN In corpul gazetei Pagina muncitorească­ Judelul Iași renaște prin propriile forțe 1 ! Pe drumul mărețelor sarcini istorice­ ­ un tem in pragul unul­­ nou an. O afirmație e­eg de fapt stoarsă de a Știtor conținut pentru acel­e care confecționau pe­­ marginea acestui eveniment i lanțuri îmbrăcate nu vor­ f­i meșteșugite. t * începând tradițional, o­­i Eiectivele noastre vor fi 1 ia­s­ă altele căci și bi» j lanțul anului care se iu* t cheie este altfel; nu seamănă i cu cele rămase în scurge* i pea vremii. I . Termenul din balanța co* ] mercială, avea într’adevăr, t cu ani în urmă, semnifica« I tfa lui ca atare. Căci ce re-­­ ’prezentau bilanțurile anuale I ,decât Încheierea socotelilor ] bănești ale moșiero-capita­ ] Iștiior, suma jiatului realiz <­zat pe spinarea celor ex­ < Uoalați. Con­cluziile anului , 1­47 nu mai au nimic ^con­t «iin cu cele ale trecutului,­­ acelea nu au rămas astăzi ] ,decât rușinoase documente 1 [„«ie istoriei pentru o lume !­­are agonizează* . ' Nu zadarnice au fost e­­i iunurile risipite, lupta neo­bosită, Îndârjirile și fermi­tatea noastră in fața greu­tăților și obstacolelor. Acum, la sfârșit de an, prezentăm un glorios bi­lanț, fundamental deosebit de cele ale trecutului. Căci au moșierii, capitaliștii și toți acei odioși profitori al iodului muncii celor mulți iși încheie socotelile ci de astădată socotelile și le­­ n- I cheie clasa muncitoare, ță­rănimea muncitoare, inte­­llectualii cinstiți, intr’un cu» Sânt oamenii muncii. ” Anul 1947 reprezintă o­­«tare victorie a poporului, f­ain trainic pas Înainte spre >­rusta și superioara orândui­re socială pe care oamenii muncii au pornit să o clă­­­­tească. Țara noastră a încetat să mai fie o sucursală a ma­rilor întreprinderi monopo­liste ale Imperialiștilor. Scumpa noastră Patrie nu mai reprezintă o masă de manevră pentru interesele isi­pofiei* exploatatorilor. Susținută de brațele vân­­joase ale muncitorilor și ță­ranilor, ea poartă astăzi pe frunte mărețul nimic al u­­nei glorioase meniri isto­rice. Ea face parte din rându­rile acelor țări în care clasa muncitoare, țărănimea și cărturarii cinstiți făuresc intr’un năvalnic Iureș te­meliile lumii noi. Dar pentru a ajunge aici a fost nevoie de luptă. Și anul 1947 Înscrie o pagină temein­ică a acestei lupte, i Să o răsfoim nu Înseamnă numai un popas sărbăto­resc ci și o lecție pentru a drumul mai departe, căci­i este bogată și plină de ex­­periență.­­ La începutul anului 1947, situația politică și econo­mică a țării noastre nu a­­dusese oamenilor muncii câștigurile pe care ei le scontau. Forțele­­ biocra­tice aveau în față greutăți deosebite. Dar pe lângă a­­ceste greutăți posedau și un lucru de preț, clarviziunea științifică a Partidului Co­munist Român, clarviziune izvorâtă din marea învăță­tură marxistă-leninistă,stali­­nistă. Și astfel, atunci când forțele speculative ale ca­pitaliștilor provocaseră hao­sul și prăbușirea monedei naționale, când industria noastră era vlăguită de sa­botajul și vicleniile capita­liștilor, când trădătorii Pa­triei, agenții imperialismu­lui anglo-american puneau dinamită la cuceririle noas­tre democratice, s’a deschis pentru oamenii muncii dru­mul luminos al luptei și al soluțiilor pentru risipirea acestor groaznice primejdii. 3'a mers cu autoare pe a­­cest drum și rezultatele le cunoaștem. Reorganizarea Ministerului Industriei Comerțului, Oficiile indus­­t­triale pentru controlul și dirijarea principalelor ra­muri ale producției, refor­ma monetară, controlul e­­conomic, începutul com­er­­țului de stat, dreptatea fis­cală, o serie de reforme de­mocratice în sectorul agri­col au făcut ca balanța să se încline spre interesele și nevoile oamenilor muncii. Trădătorii de Patrie, vân­duții dolarului și-au primit pedeapsa. Politicienii dupli­cității­ au fost deasemeni înlăturați, instituțiile de ba­ză ale statului au început să fie refăcute din temelii. Reforma justiției aduce a­­ceastă instituție la îndemâ­na poporului și cheamă po­porul să împartă dreptatea. Se dărâmă vechile rân­duieli făcute după haina exploatatorilor de osi și se transformă după interesele și aspirațiile poporului mun­citor. Ne înfrățim cu popoa­rele libere și democratice în frunte cu marea și glo­rioasa Uniune Sovietică și consolidăm un uriaș front CONST. CONSTANTINIU (continuare în pag. 6-a) Anul 1948 pune în fața poporului român sarcini importante pentru conso­lidarea democrației popu­lare și fânarea unui trai mai b­un: înainte, tovarăși! — Organizarea Parti­dului Unic Muncitoresc, călăuzit de ideile mărețe ale marxismului-leninis­mului . — Reforma administra­tivă, a justiției și a legis­lației fiscale, pentru așe­zarea pe baze sănătoase a regimului democrat și întărirea aparatului de stat; — Lichidarea tuturor agenturilor imperialiste. Oameni ai muncii, înainte spre: — Ridicarea producti­vității muncii; — întărirea disciplinei în muncă; — Crearea și consoli­darea sectorului econo­mic de stat; Ew Qnmr’i’c­r**«* :contro­lului p­rducției și repri­marea speculei și sabo­tajului. Să întărim — Alianța între munci­tori, țărani și intelectuali; — Lupta tineretului și femeilor pentru recon­strucție și pace ; ;- Prietenia cu popoa­rele vecine în frunte cu Uniunea Sovietică. Vom alcătui astfel bloc de granit de care se vor frânge uneltirile dușmă­noase și vom construi țara nouă a unui popor fericit­­ pentru» î ■ ■ . Lupta pentru suveranitate, übertate și independență a țărilor mari și mici Sfârșitu celui de al doui­­lea război mondial nu a adus lumii împlinirea idealurilor de libertate, independentă și su­veranitate pentru care au sângerat ostașii Națiunilor Unite și în primul rând ostașii sovietici. Anul 1947 a desvăluit din ce în ce mai clar că scopu­rile pentru care au luptat împotriva hitleriștilor Uniunea Sov­etică deoperie și Anglia—-----------------------------------------— | --------------------­­ și America de alta nu au fost aceleași, deși pentru popoa­rele tuturor țărilor jertfa fii­lor lor a fost cerută în nu­mele democrației și a liber­­tății. Anul 1947 a arătat po­poarelor clar că în timp ce Uniunea Sovietică s’a dove­­dit consecventă pe linia eli­berării popoarelor și asigu­rării suveranității și indepen­denți statelor mari și mici, Anglia și în special Statele Unite au părăsit cu totul principiile stabilite în Confe­rințele celor Trei la Teheran, Ialta și Postdam. Din ce în ce mai limpede a re­es­t­icp­­ul că politica guvernelor en­glez și american a părăsit principiile Chartei Atlanticu­­ui și Chartei Națiunilor Un­te și s’au transformat în moște­­nitoare ale fascismului, atât materialicește prin preluarea trusturilor hitleriste din Spa­nia și Germania de către trusturile americane, cât și ideologicește prin ressm și legi ce limitează libertățile democratice. Azi, la finele anului 1947, putem afirma că imperial­s­­mul american, secondat de cel englez caută să tragă beneficii de pe urma războiu­lui, călcând în picioare inde­pendența și suveranitatea po­poarelor mici și chiar a celor mari. La începutul anului, impe­rialiștii, în cap cu cei ameri­cani, nu îndrăzneau să-și dea pe față planurile ci foloseau ca port drapel pe Winston Churchill, care nu mai avea ce pierde căci massele î doborîserâ în alegerile din propria-i țară. Agitând ideia Statelor Unite ale Europei, a federalizării, ei urmăreau să facă popoarele să renunțe la independență și suveranitate pentru a exploata economi­­cește întreaga lume. Churchill cu „ideile” sale, ca și șantajul atomic s’a do­vedit prea slab. In ajunul con­ferinței dela Moscova, adică tocmai atunci când avea să se discute viitorul Germaniei, fapt ce desvă­uia abaterile dela hotarîrile Celor Trei di­­ timpul războiului și de la Pots­dam, Trumen și imperialiștii săi anunțau lumii celebra lor doctrina de „ajutorare“ a Europei, recte Grecia și Tur­cia. Popoarele, și în această privință Uniunea Sovietică a jucat rolul de luminator, cu înțeles că doctrina Truman nu este decât o hârtie de muște uisă cu mierea dolari­lor pentru a captura mai ușor pr­eta pe care aveau să o explodeze. Eșecul doctrinei Truman a fost confirmat de însăși fap­tul lansării planului Marshall. Sub aceiași mască a „ajuto­rării“ Europei se întindea o capcană mai mare, mai pe­­riculoasă. Uniunea Sovietică, prin prezența sa la Paris a a­ertizat omenirea de pericol. Guvernele țărilor cele mai­ importante au refuzat măcar­ discuția planului, iar printre cele 16 guverne care­­ au discutat, pe lângă numeroa­­­sele rezerve, erau foarte multe guverne care nu co­respundeau voinții masselor. Conferința de la Paris, regi­­sată de Bevin și Bidault a însemnat un fiasco care a pus pe gânduri chiar pe stă­pânii di­n Wall-Street, din ce în ce mai agresivi. Și în timp ce țările occi­dentale, cu guverne »dlvari­­zate' se sbat în greutăți eco­­­nomice ce prevestesc crize zguduitoare, în Răsăritul și 5. E. Europei greutățile provo­­cată de război sunt rând pe rând învinse. Uniunea Sovie­tică a ajuns la nivelul onte-­i­belic în sectoarele de bazaj țările noii democrații au obți­­i­nut succese ce smulg adm­­­i­rația oamenilor cu ochii lui«* i pezi din toate țările.,* T • Un rol covârșitor în defi­­­­nirea situației internaționale l-a jucat fără îndoială Cons­­­­fätuirea celor 9 partide co­­­­muniste de la Varșovia. Rezo­­­­luția adoptată a arătat clar­­ că cele două tendințe din i­scifica internațională s’au : ^ SORIN P. STRUJAN i ^continuare în p&g* 8-a) In vâltoarea muncii se făvprește un muncitor nou .Roboții“ de odinioară au devenit azi luptători conștienți pentru instaurarea unei societăți de dreptate pentru toți oamenii muncii. Din biruință în biruință, clasa muncitoare clădește o țară nouă Din îndemnurile de luptă lansate de către Partidul Comunist Român, pentru re­facerea țării, pentru întrona­rea unei societăți noi, oame­nii muncii [din țara noastră și-au făcut simbol călăuzitor în bătălia în care s’au în* * cleștat cu un elan admirabil. Descătușați de lanțurile robiei sângeroase ale trecutu­lui istoric, „robotii” de ori, producătorii averilor marilor capitaliști, s’au trezit la via­­ță nouă și cu un suflu de noi energii s’au încadrat de astădată conștienți de rolul istoric ce le revine în cadrul bătăliei pentru făurirea unei lumi noi pe frontul de luptă al muncii. ___________ Și în vâltoarea aceasta uriașă în care clasa munci­­toare s’a angajat, se contu­­rează figura muncitorului de tip nou, care astăzi tși poate dovedi practic toată capaci­tatea și valoarea sa, pe care totul și-o pune în slujba pa­­triei și a poporului. Dar ceea ce trebue subli­niat In mod deosebit este tocmai atitudinea muncitoru­­­lui nou față de muncă, față de mașina cu care produce bunuri, atitudine ce este concretizată prin nenu­mărate pilde de conștiincio­zitate în câmpul muncii. Vom da mai jos câteva exemple In măsură să confirme cele de mai sus. Când am intrat în secția ferărie“ a Atelierelor C. F. R. Nicolina, vuia sirena ves­tind muncitorilor ora prân­zului. Zgomotul a scăzut din intensitate în atelier și muncitorii se îndreaptă spre sala de mese. Un singur om a rămas î­n atelier. Tov. Mihai Zadov șeful șantierului trăgea linii pe o bucată de hârtie, rămâ­nea îngândurat, apoi calcula. M'a zărit și totuși se face că nu mă observă. —„Bună ziua tovarășe**. N'a mai avut încotro s’a uitat cu coada ochiului la mine apoi m’a întrebat zâm­bind ce doresc. Și din vor­bă in vorbă am încins o dis­cuție interesantă. Și multe mi-a mai spus muncitorul Iahor. Am aflat astfel că tatăl li era tăetor de lemne, să­rac lipit pământului. La o vârstă când alți copii se du­ceau la liceu, tov. Zahor intrat în atelier. A învățat a meseria ln sudalme și palme pentru un drob de pâine. Muncea în silă pentru că știa că seara când pleacă acasă, copiii ii vor cere de mâncare și nu va avea ce le da,­că n’avea cui se plânge, că nu muncea pentru popor, pentru o bandă de exploata­ți­tori. Victorii muncitorețti Astăzi însă altfel stau lu­crurile. Muncitorii și-au câș­tigat drepturile, i­ar când P.GR. a tras sem­nalul pentru declanșarea bă­tăliei refacerii țării, muncitorii și-au încordat forțele ș i s'au pus pe treabă cu elan înso­țit. Lucrul mergea bine ...însă putea sa meargă și mai bine. Și tocmai asta a început să-i frământe pe muncitori. Sa î Când viața era găsească noi posibilități pe n­e­silnicie­tru îmbunătățirea sistemului de muncă, pentru marirea productivității muncii. Nopți întregi a stat lahov împreună cu Vasile Ion sä găsească și ei ceva nou care sä ușureze munca tovarășilor și să sporească producția. Au făcut schițe, planuri, pe care le-au rupt, le-au refăcut, pentru ca în cele din urmă să isbândească. Au reușit astfel sa cons­­truiască în cele mai perfecte condițiuni un cuptor special alimentat de două injertoare de păcură, care servește la sudatul capetelor barelor pen­tru frânele de vagoane. îna­inte treaba aceasta se făcea cu aparate de mână. Prin punerea în practică a noului cuptor se realizează mari e­­conomii și o creștere a pro­ducției cu de 12 ori pe atâta. In prezent Iahor se strădu­iește să confecționeze o ma­șină specială pentru forjatul capetelor de șuruburi și speră ca prin punerea în practică L. ZAICESCU (continuare in pag. 5-a) A *

Next