Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1949 (Anul 5, nr. 986-1062)

1949-10-01 / nr. 986

Artiștii plastici ieșeni sunt gata pentru Expoziția regională a Moldovei „Să fassm din arte noastră © pavăză în lupta pentru pace, pentru socialism !“ Artiști­ plastici ieșeni, pictori și sculptori, după vacanța lunilor de vară su pornit la muncă cu forțe sporite, căci ziua de 5 Octombrie este un eveniment deosebit de im­­portant pentru ei, se des­chide Expoziția Regio­na­lă a Moldovei.fe Pentru această expo­ziție au început pregă­tirile încă de mult. Unii dii­tre plasticii ieșeni au fost trimiși la case de o­­dihnă unde și-au împros­pătat forțele fiind gata de a crea noi opere în­­thinate­ poporului munci­tor, alții au vizitat ma­rile fabrici, șantierele de r**revstr­cție pentru a se inspira în lucrările lor. lame «o«, puter­nice in operele p†*3§ticll@r ț­Gsofti caracterizează lucrările executate pentru Expoziția Moldovei din toamna aceasta sunt te­mele noi, pline de viață și legate de lupta po­­­­porului muncitor pentru construirea socialismului. Nu ne desparte prea multă vreme de expozi­țiile plasticilor ieșeni care oglindeau însăși starea de spirit a așa zisului ieși, cetate a culturii i­n naturi moarte, ofilite și deprimante, peisagii mor­bide in tare *e reflecta descompunerea morală și materială a orașului. De­cadentism»­­erte­ i bur­gheze se infiltrase adăua 8Î în lucrările artiștilor ieșeni. Este astăzi însă evi­dent uriașul progres pe care l-au făcut aceștia în ancorarea operelor lor în realitatea imediată, însu­șind­u-și criticile Parti­dului cu privire la creația artistică, având ca pre­țios îndreptar hotărârea Academiei R. P. R. cu pr­ivire la combaterea cos­­mopolitiis«talul, plasticii ieșeni s’au arătat hotă­râți de a se situa pe po­ziția unei arte sociale, militante, pe poziția unei arte care având exemplul c­tei sovietice să ser­vească cauza păcii și a progresului, face din pa­leta noastră c ar­­«a «fi luptă pen­­tru pace r acestea au fost cuvin­tele spuse de pictorul re­ttan N. Popa atunci când L-am vizitat atelierul de lucru. Aici, pregătite pen­tru expoziție se aflau ta­blourile „Fruntașul în muncă dela S. M. 1. Po­­dul Ileaei“, „Portrete de țărani muncitori", aple­­carea la muncă" etc... In alt atelier, Călin A­­lupei are gata de asemeni o serie de lucrări cu a­­celeași teme puternice. A terminat portretul unui »fruntaș în muncă dela C. F. R. Iași“, având de asemeni gata­­ pentru expoziție un tablou înti­tulat „Grupul de învăță­tură“ și un altul „Sudo­rul“. Tov. Al. Claves a lu­crat pentru expoziție ta­blourile „Topitoria de la Reșița“ și „Primirea cra­vatei roșii de către un grup de pioneri“. C. Agafhței va prezenta un tablou întitulat „Mun­ca în atelier“ și o com­­poziție nacotecă“ „O­­ vizită la Pi­ce reprezintă un grup de muncitori vi­zitând sălile Pinacotecii ieșene. A. Țipoia are gata por­tretul unui minier, o ță­rancă în costum național și mai multe gravuri, iar Marșik va prezenta com­poziția „Experiențe în laborator" și „Grădina de copii". După cum se vede nu­mai din înșirarea titlu­rilor tablourilor ce vor fi prezentate se eviden­țiază clar tematica pu­ternică, legată de viață a pictorilor și sculptori­lor ieșeni, l­a fel de vibrante, în­chinate cauzei poporului muncitor sunt și lucrările executate cu mici,cuțfi plastici: C. Baba, Ionlri­­mescu, Elly și Richard Hette, Peer Merlöe, V. Dobrian etc. Vio­ artiștii tineri vrst­ti să milităm pe caria*da unei arte puternice Au­ fost deschise în a­­cest an larg porțile pen­tru lucrările tinerilor ar­tiști. In atelierul de scul­ptură, I. Bârleanu ne spune: „Noi artiștii ti­neri vrem să milităm pe baricada unei arte puter­nice. Vrem să rupem de­finitiv cu „tradiția“ ne­sănătoasă a pictorilor burghezi și să urmăm consecvent arta plină de viață a realismului so­cialist. Pentru noi artiștii tineri s’au deschis per­spective uriașe în Repu­blica noastră. Angajamen­tul pe care ni-l luăm este acela de a fi luptători consecvenți pentru pace și socialism pentru a me­rita astfel încrederea ce ne-a fost acordată de Partid I“. Ca urmare a acestui angajament tânărul scul­ptor Bârleanu a terminat lucrările „Desființarea haturilor* „Spre o viață nouă“, „Tractorist", Ci­­prian Porumbescu, pio­­ner al muzicii românești* „Sportiv" și Cosaș din Bălțați". Tânărul pictor Dan Hatmanu a terminat două compoziții de mari pro­porții, Ciubotariu are gata o lucrare întitulată „După match”. • In atelierele plasticilor ieșeni, la Pinacotecă în preajma deschiderii Ex­poziției este o activita­te plină de avânt. O a­­devărată întrecere a fost pornită, până la 5 Oc­tombrie. Lozinca acestei între­ceri a cărei rezultate vor putea fi în curând verificate de publicul ie­­șan este : „să creem lu­crări cât m­ai bune pen­tru ridicarea și lumina­rea poporului muncitor, să facem din arta noa­stră o pavăză în lupta pentru pace, pentru so­­cialism!" AL. P. LUPTA moldovei j Popi ® l­âfia muncitoare evreeascâ din orașul nostru a­ manifestaÎJÎ hotărîia pentru pac­e 11 (Urmare din plag­­i­ a) l­ c care a arătat care tri­bue să fie atitudinea oame­nilor muncii evrei în fată luptei pentru pace care a cuprins toți oameni­ cin­stiți din lume. O atitudine dârză luptător activ, de luptă­de tor conștient pentru apă­rarea celui mai prețios bun. Pacea. Fani Șmiloviei, vă­­d­uva de pogrom vorbește despre ororile războiului. Văduva de pogrom Fanny Smilovici a evocat înfiorătoarele cruzimi și distrugeri ale războiului criminal hitlerist și a a­­rătat că manevrele cri­minale ale ațâțătorilor la un nou războiu se vor sfărâma de voința ne­clintită a oamenilor mun­cii de pretutindeni pen­­tru pace. intr’o atmosfe­ră plină de dârză hotă­­rîre pentru apărarea pă­cii oamenii muncii evrei și-au încheiat meetingul. A urmat un festival pre­zentat de echipa artistică a C. D. E. ------­ Sub îndemnul organizației «de bază din cartier Locuitorii Șoselei Naționale trebue să contribue la opera de refacere a străzii lor Grija pentru cartierele locuite de oamenii muncii este o preocupare perma­nentă în munca de fiecare zi a Comitetului provizoriu. In campania de a sincere a orașului nostru, a fost sta­bilit în planul pe 1949, re­facerea unei porțiuni din Șoseaua Națională,­­ Cum treci lini­a ferată te­a 111 în fața porții de la CAM. Aici te întâmpină morma­ne întregi de piatră spartă și de nisip. Un grup de muncitori, muncesc din zori și până în noapte pe acest șantier. Ei și-au lost ar ga­r­jament­ul ca până la 1 Noi­embrie, să ducă la bun sfâr­șit lucrările de pe porțiu­nea cuprinsă dela C.F.R. mărfuri și pană la intrarea în depou, cu o lungime de 620 metri liniari. Pentru ca lucrarea de șl­efuire să fie rezistentă, s’a așezat pe un strat de fundație 20 cm. că­rămidă spartă și 15 cm. ni­­­sip filtrant. Ambele vor fi cilindrate. Pavajul va fi făcut cu bolovani de râu încadrat cu borduri de gre­sie. Imediat după terminarea lucrărilor de pe acest șan­tier părțile laterale vor fi plantate cu plopi pe două rânduri. Această șosea vă căpăta în primăvara anului viitor un aspect frumos, de bule­vard. Astfel putem vedea cum zi de zi cartierele muncito­rești ieșene își schimbă înfă­țișarea, devin tot mai fru­moase și mai practicabile. Grija pe care Comitetul Provizoriu o manifestă pen­­tru cartierele mărginașe, treime să fie împletită cu dragostea de muncă a cetă­țenilor care nu trebue să precupețe i­ bea nimic pentru schimbând a »> sper tului stră­zilor lor. Dacă în acest cartier, munca voluntară ar fi mai intensificată, desigur că ar da rol­ de frumoase, venind totodată în folosul tă­rii, în folosul tuturor oamenilor muncii. Organizația de Partid din cartier trebuie să porneas­­că o acțiune de lămurire printre localnici, pentru a lua exemplu dela­ cetățenii celorlalte cartiere ieșene, unde oamenii muncii —or­­ganizați în comitetele gos­podărești—au contribuit prin muncă voluntară la reface­rea cartierelor. Cu sprijinul Comitetului Provizoriu, oamenii muncii din Șoseaua Națională vor aduce un aport considerabil la acțiunea începută și sus­ținută de Organul local al puterii de Stat. ELENA GRIGORAȘ POPOARELE NU DORESC RĂZBOIUL au trecut doar 4 ani de când au încetat ultimele bubuituri de tun împotriva Berlinului în ruină, de când armele de distrugere hitle­­riste au fost reduse la tă­cere, de când forțele, care au deslănțuit al doilea răz­­boiu mondial, au capitulat în fața puternicei Armate Sovietice victorioase, care au sdrobit cuibul fascismu­lui — și oamenii muncii din întreaga lume aud din nou zăngăni­tul sălbatec al ațâțătorilor la un nou răz­boi mondial. Sunt încă proaspete mor­­min­tele victimelor fără de număr ale ororilor fasciste, numeroase sate și orașe sunt încă pline de ruini, însă acești instigatori, în­setați de sânge, amenință omenirea cu noul morminte, cu noui distrugeri, înecând în valuri de sân­ge mișcările populare, in­tervenind în afacerile in­­terne ale țârilor din Europa s­i Asia, urmărind, fără cru­ța­re pe luptătorii pentru libertatea și independența popoarelor, imperialiștii a­mericani vorbesc zi noapte, despre inevitabili­și­tatea, necesitatea și avan­­tagiile unui nou războiu mondial. Pălăvrăgind despre ine­vitabilitatea armelor ato­mice, cercurile conducă­toare din Wall­ Street mo­bilizează pe cei mai ves­­tiți militariști, gangsteri politici și tot felul de re­acționari. Ele se străduiesc să organizeze în toate ță­rile, nuclee ale reacțiunii, mobilizând pe trădători și organizând ofensiva împo­triva libertății și drepturi­lor popoarelor. Legând popoarele într-o rețea de pacte militare, în­­credințându-le că războiul bate la ușă și nu există în lume o forță care i-ar pu­tea înlătura, ei desfășoară o abjectă propagandă de minciuni, provocări de în­demn la ură între oameni. Ei îndreaptă întreaga lor propagandă împotriva Uni­­unii Sovietice—ca princi­pal apărător al păcii și o­­menirii iubitoare de liber­tate­—Împotriva țărilor de democrație populară, care constituie —împreună cu U­­niunea Sovietică — funda­mentul lagărului democratic. Ei mai îndreaptă această propagandă împotriva ace­lora care luptă pentru re­vendicările clasei munci­toare—împotriva comuniști­lor din toate țările stăpâ­­nite de agenții sau mario­netele imperialiștilor. Presa, radioul, cinemato­graful—totul este folosit de noii pretendenți la domina­ția lumii pentru propagan­da lor neagră, cinică, de neiertat. Ei fac zgomot în jurul preparativelor de războiu, ocupă—în vederea scopuri­lor lor viitoare—baze mari­­time în cele mai îndepăr­­tate colțuri ale lumii, dar­ ei înșiși tremură de frică în fața apropiatei crize, de teamă că popoarele pot lua de gât pe acei bandi­ți, ca­re doresc să transforme viața într'un șir nesfârșit de jafuri și nedreptăți. Popoarele nu doresc răz­­boiu, nu doresc noi văr­sări de sânge, noi distru­de NICOLAI TIHONOV geri de valori culturale Iață de ce pretutindeni în lume crește, se intensifică lupta pentru­ pace. Poporul sovietic, alături de toate popoarele lumii, spune : a sosit momentul să spunem ucigașilor, care pre­­gătesc lovitura trădătoare — păziți-vă ! Popoarele lu­mii nu vor războiu, nu vor provocările voastre sinis­tre, ele văd unde le duceți, la ce prăpastie de suferințe și dureri ! A vorbi numai, este însă puțin ! Trebue o acțiune u­­nnită a tuturor forțelor din lume, care se opun bande­ lor de atentatori și de duș­mani ai popoarelor­­ împo­triva barbariei capitaliști­lor și militariștilor, trebue să se unească toți partiza­­nii păcii, care se înca­drează în mișcarea pentru apărarea culturii și a civi­lizației. Popoarele trebue să se unească într-un front unic, pentru a nu permite de­clanșarea războiului. 3*. I Concursurile insignei de Polisportiv au cunoscut ori o vie participare a tinere­tului muncitor din între­prinderile locale, dornic de a obține standardurile în cinstea zilei Internaționale a luptei pentru pace. Pretutindeni mulțimea ti­nerilor muncitori și-au ma­nifestat dorința arzătoare de a cuceri standardurile până la 2 Octombrie, pen­tru a-și arăta astfel ade­ziunea lor față de Ziua In­ternațională a Păcii. Această dorință a tine­retului muncitor a fost con­cretizată ori, prin masiva participare la concursurile Insignei“. Stadionul “23 August“ a fremătat de entuziasmul ze­cilor de tineri și tinere. 19 tineri de la Ateliere­e CIF.R. au participat la concursuri, obținând standardurile pen­tru atletism. De la Atelierele R.A. T. A. au participat 50 de tineri, care deasemeni au cucerit standardurile pentru atle­tism. Tinerii dela E. T. A. C. S. s’au prezentat într’un număr masiv și 120 au cu­­cerit probele atletice. Demn de subliniat este și faptul că acești 120 de tineri au cucerit și probele de nata­­ție rămânându-le numai să obțină standardul la tir și să treacă examenul politic. 300 de tineri se prezintă la pri­mul examen po­litic și ideologic Sâmbătă va avea loc la sediul Comitetului Județean pentru Cultură M­i­că și Sport, primul examen poli­­tic și ideologic al tinerilor aspiranți la „Insigna de Per­lăsportiv". Față de numărul mare de tineri care se vor prezenta Sâmbătă să-și treacă ex­a­menul politic și ideologic Comitetul Jad. de Cultură, Fizică și Sport va alcătui mai multe comisiuni, ușu­­rându-se astfel munca de examinare a aspiranților. In clubul „Dinamo“ este sărbătoare! Tinerii ostași ai clubului „Dinamo“ și-au luat anga­jamentul ca până Duminică să treacă toate probele din cadrul Insignei. 200 de ti­neri dinamoviști au obținut până acum standardurile lor, natație și atletism. Duminică cei 200 de a­­spiranți vor trece exame­nul politic și ideologic, pentru ca pe piepturile lor să strălucească „Insigna de Polisportiv“ cu mențiunea specială luat In cinstea Zi­­lei Internationale a Pocii. Azi și Dumbu­ra­­va avea loc o uria­șă participare a ti­nerilor aspiranți­ la concursurile „Insignei“ Pentru a-și manifesta cu și mai multă hotărîre con­tribuția lor la lupta pentru pace, tinerii din întreprin­derile locale vor participa azi și Duminică la nu­ măr­ masiv la concursurile Insignei, care vor avea loc pe stadionul 23 August. Astfel Sindicatul Textil va fi prezent azi și Du­minică cu 200 de tineri și tinere, RATA cu 50, CFR cu 150, Constructori 65, Tea­Miercuri după amiază în cadrul Cupei de toamnă, e­­chipa bucureșteană Compe­­trol a dispus cu 1-0 (1-0) de formația locală C. S. U. prin punctul înscris în mi­nutul 10 de joc. Oaspeții s-au prezentat sub așteptări desfășurând un joc de factură mediocră ș­i special atacul a măr­turisit lipsuri serioase. Stu­­denții au avut o perioadă de dominare în cea de a 2-a repriză, dar n’au putut în­ scrie, datorită formei ex­celente a portarului Badea. D. Farkaș Vasile (Galați) a condus cu unele scăpări următoarele formații­­. COMPETROL trul Național cu 15 tineri Trebue de subliniat fap­­tul că tinerii de la C. A. M., care n’au mai participat în nici o competiție sportivă, vor fi prezenți și ei la con­cursurile pentru cucerirea „Insignei de Polisportiv". G. J. echipa băcăuană „Partizaa­nul“. Astăzi dimineață pe terenul „23 August“ începe CEFERIADA DE AT­LETISM, o nouă competiție rezervată piticilor. Vor partcipa reprezen­tanții din orașele Dorofeolv Roman, Ițcani, Comănești și Iași. Reprezentativa junio­rilor locali a învins la scor echipa RATA In deschidere ia jocul CSU-Competrol, representa* tiva juniorilor locali a îs** tâlnit formația districtuală RATA. După un joc în care au abundat fazele spectaculoase, juniorii, cu o echipă omoge­nă și tehnică, au dispu­ te, un scor categoric de RATA cu 6—1 (2—0). Au înscris: Cessa (3) Că­tălin (1) și Țârlea (2). Din echipa juniorilor, care au prezentat formația: Zingher, Eftovici, Viera Nestor, Trofin, Lozneanu, Brumă, Cessa, Țârlea, Cătă­lin, Bâban, s’au impus ca cei mai buni : Cessa, ȚUr­­lea, Nestor și Cătălin. De remarcat că în echipa I SPORTI­­ isMri­si și c­a vara alia HC» Va fivea loc o participare uriașa a tinerilor aspiranți pentru „insignă­ în cinstea Zilei Internaționale a luptei pentru Pace Carnet sportiv Badea, Dragan-Caimnoiu» Tarjoc-Petrescu-Pepelea, Un*­gureanu-Fătu-Flamaropol» Gică Neculai-Neagu, C. S. U.-îAȘI­san, Mihailescu, Illuțan-Hol* Lehrem­er-Vâlvoiu-Tu­ dor, Daraban-Gâlceanu-Ma­­nolescu­(Vâlvoiu)-Gologan (Rășină) Popa. S’au remarcat Drăgan, și Badea dela Competro!, Hoi­­san și Gârleanu dela C.S.U. Ihminică, stut­enții !o­ Ci­.,*vor juca la București în compania echipei M. S. RATA, au jucat: Trofir, B. C. F. R. Iași va întâlni Talpă, Crețea și Teodoresci pe stadionul „23 August“ (CSU). țăranii muncitori, membri­i­ gospodăriei agricole colec­tive din Bâîriu­ și pomii cu­­ vâint fnlămân­irilor de toamnă .­­Urinare din pag. MX­­ j lui Delea nu, Múltam ha­dit pe ogoarele als­te». Fără spor ne era o?te­­ne.ala, căci l­ada intra în hambar­ul ciocoiului. Tot la mămăliga noastră mu­cegăită rămâneam, că ne plătea boemi de jocură’ — vorbește bat­cu obidă Simion Dumitru. — „Dar azi altcum I­ viața. Pământul îi al nos­tru, al celor uniți In co­lectiv și roada în Carv­i­­nurile noastre se va în­toarce“. „Pentru termisî:*?© $î pace ne vnde­m sforțările să ter­­m­inm semi­natura cât mai grabnic" Arătura pe care lunecă în semânători se numără 36 hectare. Intr’o ședință care a avut loc la sediul gospodăriei, țăranii mem­bri au hotărît să termine cât mai grabnic însămân­­țările pentru ca astfel să cinstească și ei pacea pe care o doresc toți oame­nii cinstiți din lume. — „Când am cerut Co­mitetului Central al FMR și Guvernului țării să se aprobe sa înființăm Gos­podăria Agricolă corecc­­ti­vă, trimisul Partidului ne-a arâtat că Partide­ încuvUstează această ce­rere, că SMT-ul și Gos­podăriile de Stat ne vor da ajutor, dar că noi va trebue sa așteptăm nu­mai sprijin din atari. Trebue să punem umă­rul cu toate puterile noastre ur­ice și să zi­dim o gospodărie masa­tră. Vom face din gospodi­­ria noastră cea mai ini­moasă grădină, să­razi și țăranii săraci și mij­­locași din a­te sate erame, muncind uniți, ne ridi­căm o viață nouă și îm­belșugată“ —­ a spus țig­ran­ul Popa Gh. Gheorr­ghe — președintele Gos­podăriei. Citiți Literatura pentru toți

Next