Lupta Moldovei, ianuarie-martie 1952 (Anul 8, nr. 1671-1747)
1952-01-01 / nr. 1671
Anul VI Nr. 1671 MARȚI 1 IANUARIE 1952 4 pagini 4 Iei Adunarea festivă cu prilejul celei de a patra aniversări a instaurării Republicii Populare Române A patra aniversare a proclamării Republicii Populare Române a fost un prilej de bucurie nestăruită și de puternic entuziasm patriotic. De la un capăt la altul al țării, massele de oameni ai muncii și-au manifestat viguros hotărirea de a lupta pentru înflorirea și întărirea patriei noastre scumpe, muncind cu și mai mult spor pentru consolidarea regimului de democrație populară, pentru pace și socialism. In Capitală a avut loc cu acest prilej, Duminică după amiază, în sala Ateneului R.P.R., o mare adunare festivă, organizată de Comitetul orășenesc P.M.R. București și de Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului București. Au fost de față tovarășii» acad. prof. dr. C. I. Parhon, președintele Prezidiului Marii Adunări Nationale, dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Teohari Georgescu, I. Chișinevschi, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Lotar Rădăceanu, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Gh. Vasilichi și alți membri ai C. C. al P.M.R., membri ai guvernului și ai Prezidiului Marii Adunări Naționale. Au asistat: S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice, A. L Korolev, prim consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, Van Su-Pin, ambasadorul R. P. Chineze, Robert Schmeltz, ambasadorul R. Cehoslovace, László Pataki, mi*nistrul R. P. Ungare, R. Grigorov, însărcinat cu afaceri ad*Interim al R. P. Bulgarie. Slazaziu, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, R. Streich, însărcinat cu afaceri ad*interim al R.D. Germane, și alți membri al Corpuliui Diplomatic. A fost de față deasemeni M. B. Mitin, membru al Academiei de Științe a Uniunii Sovietice. In sala Ateneului erau prezenți un mare număr academicieni, oameni de artă și cultură, muncitori stahanoviști și fruntași în producție, activiști de partid și ai organizaților de mass 3, ofițeri și militari ai armatei noastre populare. In repetate rânduri oamenii muncii prezenți au ovaționat Îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român, forța conducătoare în Republica Populară Română, sub a cărui Înțeleaptă conducere poporul nostru merge cu pași repezi pe calea progresului și a unei vieți din ce în ce mai fericite. Conștient că mărețul eveniment al proclamării Republicii Populare Române n’ar fi fost posibil fără eliberarea țării noastre de către eroica Armată Sovietică, că succesele dobândite de regimul nostru de democrație populară în cei patru ani de existență se datoresc ajutorului frățesc și neprecupețit al marii Uniunii Sovietice, oamenii muncii prezenți au ales, prin ovații entuziaste, în fruntea prezidiului de onoare al adunării festive, pe genialul conducător și dascăl al omenirii muncitoare, cel mai scump prieten și părinte al poporului nostru, marele Stalin. Prin puternice aclamații au fost alese de asemenea in prezidiul de onoare Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al URSS și Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej. Oamenii muncii prezenți au făcut o caldă manifestație de dragoste și atașament iubitului conducător al poporului nostru muncitor, secretarul general al C.C. al PMR, tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej. După intonarea Imnului RPR și a lomului Uniunii Sovietice, adunarea a fost diescrisă de tov. Anton Tatu Jianu, secretar al Comitetului orășenesc PMR București, care a dat cuvântul tov. Miron -CoDDp- Constantinescu, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R. In expunerea prezentată, tov. Miron Constantinescu a trecut in revistă minunatele victorii pe care poporul nostru, in frunte cu clasa muncitoare, condusă de partid și cu sprijinul permanent al marii Uniuni Sovietice, le-a cucerit in cei patru ani de la alungarea monarhiei și Instaurarea Republicii Populare Române. Enumerând succesele obținute în cursul acestui an, vorbitorul a arătat că, după ultimele cifre preliminare, planul de stat pe 1951, primul an al cincinalului, a fost Îndeplinit în proporție de 104 la sută. Tov. Miron Constantinescu a subliniat că întregul nostru popor este ferm hotărit să apere cu toate forțele aceste cuceriri, să câștige noi victorii in domeniul economic, social, cultural, să lupte pentru realizarea planului de stat pe 1952 înainte de termen. In vederea îndeplinirii și depășirii primului nostru plan cincinal, chezășia construirii bazei economice a socialismului în patria noastră. Astfel — a arătat vorbitorul — vom face ca patria noastră să fie un factor tot mai puternic în marele front al păcii, democrației și socialismului. In fruntea căruia se află invincibila Uniune Sovietică și gloriosul stegar al păcii și libertății popoarelor, Iosif Vissariono vici Stalin. Cuvântarea tov. Miron Constantinescu a fost subliniată cu aplauze puternice. La sfârșit, adunarea a hotărît, în unanimtate și cu îndelungi aclamații, trimiterea unei telegrame omagiale marelui Stalin, exprimând sentimentele de dragoste profundă, recunoștință și devotament al întregului nostru popor muncitor. , A urmat un concert simfonic dat de Filarmonica de Stat din București, cu concursul corului Ansamblului Artistic al Forțelor Armate ale R.P.R. (Agerpres). rz-istie Adunarea festivă de la Teatrul Național din Iași Cu bucurie nestăvilită și cu un puternic entuziasm au sărbătorit Duminică după amiază oamenii muncii din orașul nostru a patra aniversare a proclamării Republicii Populare Române. Sala Teatrului Național unde a avut loc festivitatea era minunat decorată. Scena era împodobită cu flamuri și flori multe, fiind dominată de portretul marelui Stalin, eliberatorul și sprijinitorul poporului nostru și de portretele iubiților conducători ai Partidului nostru In frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, ai guvernului, In frunte cu Dr. Petre Groza și ai Prezidiului Marii Adunări Naționale în frunte cu Prof. C.I. Parhon. La această măreață solemnitate au participat reprezentanții Comitetului Regional de Partid, in frunte cu tovarășul prim secretar Const. Nistor, ai Comitetului orășenesc de Partid, consulul sovietic la Iași, A. Ivanov, reprezentanții Sfaturilor Populare regional și orășenesc, ai armatei, ai organizațiilor de massă, precum și numeroși oameni ai muncii. Din prezidiul adunării au făcut parte consulul sovietic la Iași A. Ivanov, reprezentanți ai Comitetului regional și orășenesc de Partid. După intonarea Imnului R. P. R. și a Imnului Uniunii Sovietice, adunarea a fost deschisă de tov. C. Cracană, președintele Sfatului Popular orășenesc, care a dat cuvântul tovarășului Emil Mazilu, președintele Sfatului Popular regional. In expunerea sa, tov. Mazilu a trecut în revistă victoriile pe care poporul nostru în frunte cu clasa muncitoare, condusă de Partid și cu sprijinul permanent al Uniunii Sovietice le-a cucerit în cei patru ani de la alungarea monarhiei și instaurarea Republicii Populare Române. Arătând succesele obținute de oamenii muncii din întreprinderile, laboratoarele, instituțiile din orașul —---------------oOOOo-—---------- — ■ și regiunea noastră, deasemeni cele din sectorul socialist al agriculturii, tov. Mazilu a subliniat că oamenii muncii din orașul și regiunea Iași ca și cei din toată Patria noastră sunt ferm hotărîți să apere cu dârzenie cuceririle lor și să câștige noi victorii în toate domeniile de activitate. Astfel, a arătat vorbitorul, vom face ca țara noastră să fie un factor tot mai puternic al Păcii. Cuvântarea tov. Mazilu a fost subliniată cu puternice aplauze. Adunarea a hotărât trimiterea unei telegrame omagiale Partidului nostru și a unei telegrame Consiliului de Miniștri, prin care oamenii muncii din orașul și regiunea Iași își iau noi angajamente în producție pentru al doilea an al Cincinalului. A urmat un program artistic dat de corul P.T.T, ansamblul de dansuri ETACS, ansamblul popular de Stat ,,Doina Moldovei“ și ansamblul Armatei. Bazarul „Pomului de Iarnă“ din Capitală In Piața Republicii din Capitală a avut loc festivitatea deschiderii „Bazarului Pomului de Iarnă“ organizat de Ministerul Comerțului Interior și Sfatul Popular al Capitalei. In cadrul festivității a fost prezentat un bogat program artistic. Bazarul „Pomului de Iarnă“ cuprinde numeroase Standuri reprezentând construcții inspirate din basmele populare, standuri, bogat asortate pentru copii. In mijlocul Bazarului se înalță un falnic „Pom de Iarnă“ minunat împodobit și luminat de sute de becuri. In clișeu: Aspect de la Bazarul „Pomului de Iarnă“ din piața Republicii“. La mulți ani, tovarășii Cu prilejul anului nou 1952, Comitetul Regional de Partid adresează tuturor oamenilor muncii din orașul și regiunea Iași, cele mai călduroase felicitări și le urează Patria noastră, pentru apărarea păcii. COMITETUL REGIONAL DE PARTID ■ ■ ■p noi succese în lupta pentru construirea socialismului în [UNK]a [UNK]m ....... r r _ i .............. ■ —--------------—oOOOo------————— ■ ■ ■ m Spre noi victorii în al doilea an al cincinalului Colectivul de muncitori și tehnicieni al secției noastre mecanice a Atelierelor Principale C.F.R. Iași este mândru de faptul că prin activitatea sa a reușit să aducă o contribuție importantă în îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan. Aplicarea metodelor sovietice a Ninei Nazarova și în special a lui Bâkov-Bortkevici de tăere rapidă a metalelor a dus în mod regulat la obținerea unor mari depășiri a normelor și la perfecționarea procesului de producție. încă odată deci și prin aceasta nu s-a confirmat faptul că folosirea largă a glorioasei experiențe a oamenilor sovietici constitue chezășia succesului in toate domeniile noastre de activitate. Acum in prag de al doilea an din planul nostru cincinal, colectivul stenei noastre își dă seama de importantele sarcini cari îi mai revin în lupta pentru victoria din------------------oOOOo----------------—■ cinalului. De aceia fiecare dintre noi este ferm hotărit ca să extindă cât mai mult aplicarea metodelor sovietice și în special a lui Bâkov-Bortkevici, in așa fel încât să putem obține In anul ce vine noi și noi victorii în producție, pentru întărirea și înflorirea Patriei. A. TATARU strungar fruntaș Atei. Princip. C. F. R. Iași Vom avea și noi o gospodărie colectivă... Acum câțiva ani, pe când reparam gardul casei mele, nu mai văd că se opresc in drum mai mulți ostași sovietici ce se înapoiau în țara lor. Au venit apoi să mă ajute la terminarea lucrului, după care prietenește ne-am așezat la umbra unui copac rămas beteag de pe urma războiului prin care trecuse satul nostru Popricani. Îmi amintesc și acum de vorbele spuse atunci de unul dintre ostașii sovietici, care știa puțin sliaba noastră. Ii zicea pe nume Ghara*simov și era de prin părțile Voronejului. Acest ostaș mi-a spus Încă de atunci» „Frate Gheorghe, te văd sărac, greu ai să poți să-ți hrănești familia... ascultă,mă pa mine, da cum vei auzi că se face și la voi colhozuri ca la noi, nu sta pe gânduri, intră cât mai repede acolo, că acolo»i de voi, de vreți să scăpați de sărăcie. Așa am făcut și eu și toate neamurile mele... și nu pare deloc rău“. T.—„ Iată așa mi-a vorbit ostașul sovietic care îmi tot povestea despre recoltele mari pe care le adunau colhoznicii de pe urma ajutorului dat pământului pentru a da rod mai mult, despre lucrul cu mașina, despre sămânță aleasă și despre altele. Drept să vă spun îl credeam și nu. Parcă mi se păreau povești cele ce auzeam, îmi intrase atunci în cap și un svon ce umbla prin sat că... „tot ce se spune despre binele din colhoz îi minciună cu o rată“. Aflasem mai târziu că acest svon venea de la chiaburii cărora nu le veneau deloc la socoteală toate astea, de parcă le fugea pământul de sub picioare. Dar toamna trecută mi-a fost dat să văd adevărul cu ochii. Pentru asta am de mulțumit partidului care m’a îndrumat pe mine și pe alți țărani muncitori din sat, să mergem să vizităm gospodăria colectivă din satul Bălți raionul Tg. Frumos. Când m’am întors acasă, a început nevasta mea Pachița să mă tot descoase de cele văzute la gospodăria colectivă din Bălțați. In vreme ce-i povesteam, numai cel mai mare dintre cei patru copii ai mei, Ionel care are acum 10 ani, a sărit dela locul său, spunând dușmi: „Zău, tăticule, să intrăm și noi în colectivă că tare-i bine acolo; despre asta am citit și în „Pogonici“. să Ia sat la noi începuse de acum frământe de-a binelea dorința printre țăranii săraci și mijlocași de a înființa o gospodărie colectivă. — Măi tovarășe Gheorghe, ce facem să scăpăm odată de sărăcie și de greutăți, imi zicea adesea țăranul sărac Mimi Săndulache- Alte ori când aveam treaba la Cor operativă, sau când mă găseam la căminul cultural, găseam grupuri de țărani muncitori ce se frământau de zor, cum ar face să poată înființa o gospodărie colectivă la —--------------OQQBO------------------noi în sat. Acum nu de mult, a fost un țăran muncitor dela noi — pozat după treburi în comuna Copiți — lot din raionul nostru. Care s’a înturnat ne-a povesti că a văzut cu ochii lui cum colectivistul Ursache Ion dela G. A. C. „Pământ desțelenit“ din Cârpiți a primit lempărțirea veniturilor 3.003 Kgr. grâu, 1603 Kgr. porumb, 450 Kgr , mazăre, 300 Kgr. orz, apoi cartofi, zarzavaturi de iarnă, brânză, lână, bani și fân. Trosneau căruțele de povara ce o duceau către casa colectivistului. Iată de ce, tovarăș’, ne’am adunat într’o zi eu și alți țărani săraci ca Mihai Săndulach?, Neculeh Chelaru, Alexandrina Tănase, și țăranii m’jiocași ca Neculci Humă, Elna Teodoru, Const. Hghiuc, cu totul peste 40 țărani muncitori, care ne’am trecut pe un tabel ca gândul că în luni Ianuarie, și cerem învoire Partidului și Guvernului, să înființăm în sat la noî o gospodărie colectivă, și semene leit cu cele ale cohoznicilor din Uniunea Sovietică de care ni*c vorbit atât de mult ostașul sovit tc Gherasimov. In anul care vine vrem să in-* cepem o viață nouă, căci ne*am convins că numai atunci, când vom avea și noi o gospodărie reflectivă, vom fi cu adevărat fericiți. ROȘCAN GH. țăran sărac Com. Popricani —l?și La început de an nou Anul trecut, în primele zile ale întâiului Cincinal al Republicii noastre, m’am aflat la Bicaz, printre vajnicii constructori ai măreței hidrocentrale „V. I. I.enin“. După a mea socotință, m’am întors de de pe șantierul de pe valea Bistriței cu multă, neasemuit de multă încredințare că am găsit acolo oameni despre care merită cu pri»sosință să se scrie. Oamenii aceia m’au rămas și până azi pilde bune de urmat și am scris despre ei, în câteva lucrări, străduindu-mă sâ-i înfățișez așa cum sunt, modele vii pentru toți cei care zidim socialismul. Recent, m’am întors dintr’altă parte a țării. Cel de al doilea an al Cincinalului mă găsește stând la sfat și chibzuind indeolaltă cu alți eroi care vor popula viitoarele mele lucrări. M’am întors dintr’o călătorie documentară făcută pe valea Jiului, jos, înspre Segarcea și mai încolo, spre Padea, spre Măceșul de Sus și la Galicea Mare pe drumul Calafatului. I-am întâlnit acolo pe învățătorii Gh. Știncă și Gh. Costăchescu. Amândoi au izbutit vara trecută de»au plantat morcov pe rădăcini de floarea soarelui, roșii pe lauri, au reușit de»au corcit, nu știu bine ca ce bumbacul, obținând puf cafeniu și au izbândit de«au adus oamenii de sat la cercurile agrotehnice de ei organizate unde îi dumiresc și unde se pun la ale belșugurile recoltelor ce au să vină. La Galicea Mare din părțile Băileștilor am luat parte la judecata necruțătoare pe care satul întreg făcut»o unor chiaburi sabotori. I»am a văzut pe oltenii truditori încrâncenându-se și i«am văzut cum au mers cu butucul pe la casele chiaburilor, ajutându- pe cei din comisia de colectare să le măture sabotorilor, până a blană pătulele și porumbarele. Era mai ales unul Andronică Dudău un țăran ca de patruzeci, un oltean dintre acei iuți la vorbă, viforoși uscat de carne de inimos ce e și cu o căutătură aprigă și bățoasă. Cel întâi el a sărit în sus și a slobozit strigare, tare mânios pentru faptul că nelegiuirile chiaburilor erau plătite cu prea puțini ani de pușcărie. Mă gândesc acum la el, la Andronică Dudău, mă gândesc și la cei doi îndrăzneți discipoli ai științei miciuriniste, la învățătorii Știncă și Costăchescu și mă gândesc la anii care vin, anii maturității noastre socialiste. Deosebit de asta stau și mă gândesc și la cele câteva cărți ale mele. Sunt un scriitor începător și n’am apucat a scrie decât cel mult câteva sute de pagini. Despre oameni insă ca cei pe care l-am cunoscut în timpul din urmă încă n’am izbutit să scriu. Îmi dau seama că nu sutele de file constitue cărțile noastre, ci oamenii noui care cutează, oamenii pe care îi crește Partidul pe toate plaiurile Patriei noastre. Ca om de condei trebui să mărturisesc că până acum m’am ocupat mult prea puțin de acești ziditori de viață nouă. Mi-e planul ca până pe ima iu* mitatea lunii ce vine să isprăvesc cu totul volumul al doilea al romanului „Grâu înfrățit“ Mi-i planul ca să mă apuc după aceea de un alt roman care să zugrăvească opera de refacere e orașului nostru drag, a lașului eliberat de către glorioasa Armată Sovietică. Va fi o lucrare mai grea. Așa cum spuneam însă adineaori despre cărți, așa spun și despre orașe. Nu zidurile fac orașele, ci oamenii. Și ca să parafrazez vorba cronicarului, nasc și în Moldova oameni cum nasc deopotrivă în toate satele și orașele țării. Iată de ce, Încredințat de aceasta, la început de un nou mâ angajez să scriu despre oamenii aceștia noui, constructori ai vieții socialiste și apărători ai păcii. ION ISTRATI scriitor, secretar al Filialei Scriitorilor din Iași