Lupta Moldovei, ianuarie-martie 1952 (Anul 8, nr. 1671-1747)

1952-01-01 / nr. 1671

Anul VI Nr. 1671­­ MARȚI 1 IANUARIE 1952 4 pagini 4 Iei Adunarea festivă cu prilejul celei de a patra aniversări a instaurării Republicii Populare Române A patra aniversare a procla­mării Republicii Populare Române a fost un prilej de bucurie nestă­­ru­ită și de puternic entuziasm pa­­triotic. De la un capăt la altul al țării, massele de oameni ai muncii și-au manifestat viguros hotărirea de a lupta pentru înflorirea și întă­rirea patriei noastre scumpe, mun­­cind cu și mai mult spor pentru consolidarea regimului de demo­crație populară, pentru pace și so­cialism. In Capitală a avut loc cu acest prilej, Duminică după amiază, în sala Ateneului R.P.R., o mare adu­nare festivă, organizată de Comi­tetul orășenesc P.M.R. București și de Comitetul executiv al Sfatu­lui popular al orașului București. Au fost de față tovarășii» acad. prof. dr. C. I. Parhon, președin­tele Prezidiului Marii Adunări Na­tionale, dr. Petru Groza, președin­tele Consiliului de Miniștri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Teohari Georgescu, I. Chișinevschi, vice­președinți ai Consiliului de Miniș­tri, Lotar Rădăceanu, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Gh. Vasi­­lichi și alți membri ai C. C. al P.M.R., membri ai guvernului și ai Prezidiului Marii Adunări Na­ționale. Au asistat: S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice, A. L Korolev, prim consilier al Am­­basadei Uniunii Sovietice, Van Su-Pin, ambasadorul R. P. Chineze, Robert Schmeltz, ambasadorul R. Cehoslovace, László Pataki, mi*­nistrul R. P. Ungare, R. Grigorov, însărcinat cu afaceri ad*Interim al R. P. Bulgarie. Slazaziu, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, R. Streich, însăr­­cinat cu afaceri ad*interim al R.D. Germane, și alți membri al Cor­­puliui Diplomatic. A fost de față deasemeni M. B. Mitin, membru al Academiei de Științe a Uniunii Sovietice. In sala Ateneului erau prezenți un mare număr academicieni, oa­­meni de artă și cultură, muncitori stahanoviști și fruntași în produc­­ție, activiști de partid și ai orga­­nizaților de mass 3, ofițeri și mili­­tari ai armatei noastre populare. In repetate rânduri oamenii muncii prezenți au ovaționat Înde­lung pentru Partidul Muncitoresc Român, forța conducătoare în Re­publica Populară Română, sub a cărui Înțeleaptă conducere poporul nostru merge cu pași repezi pe calea progresului și a unei vieți din ce în ce mai fericite. Conștient­ că mărețul eveniment al proclamării Republicii Populare Române n’ar fi fost posibil fără eliberarea țării noastre de către eroica Armată Sovietică, că suc­cesele dobândite de regimul nos­tru de democrație populară în cei patru ani de existență se datoresc ajutorului frățesc și neprecupețit al marii Uniunii Sovietice, oamenii muncii prezenți au ales, prin o­­vații entuziaste, în fruntea prezi­diului de onoare al adunării fes­tive, pe genialul conducător și dascăl al omenirii muncitoare, cel mai scump prieten și părinte al poporului nostru, marele Stalin. Prin puternice aclamații au fost alese de asemenea in prezidiul de onoare Biroul Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist (bolșevic) al URSS și Biroul Po­litic al Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej. Oamenii muncii prezenți au fă­cut o caldă manifestație de dra­goste și atașament iubitului con­ducător al poporului nostru mun­citor, secretarul general al C.C. al PMR, tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej. După intonarea Imnului RPR și a lomului Uniunii Sovietice, adu­narea a fost diescrisă de tov. An­ton Tatu Jianu, secretar al Com­i­­tetului orășenesc PMR București, care a dat cuvântul tov. Miron -CoDDp- Constantinescu, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R. In expunerea prezentată, tov. Miron Constantinescu a trecut in revistă minunatele victorii pe care poporul nostru, in frunte cu clasa muncitoare, condusă de partid și cu sprijinul permanent al marii Uniuni Sovietice, le-a cucerit in cei patru ani de la alungarea mo­­narhiei și Instaurarea Republicii Populare Române. Enumerând suc­­cesele obținute în cursul acestui an, vorbitorul a arătat că, după ultimele cifre preliminare, planul de stat pe 1951, primul an al cin­cinalului, a fost Îndeplinit în pro­­porție de 104 la sută. Tov. Miron Constantinescu a subliniat că întregul nostru popor este ferm hotărit să apere cu toate forțele aceste cuceriri, să câștige noi victorii in domeniul economic, social, cultural, să lupte pentru realizarea planului de stat pe 1952 înainte de termen. In ve­derea îndeplinirii și depășirii pri­­mului nostru plan cincinal, cheză­șia construirii bazei economice a socialismului în patria noastră. Astfel — a arătat vorbitorul — vom face ca patria noastră să fie un factor tot mai puternic în ma­rele front al păcii, democrației și socialismului. In fruntea căruia se află invincibila Uniune Sovietică și gloriosul stegar al păcii și liber­­tății popoarelor, Iosif Vissariono­ vici Stalin. Cuvântarea tov. Miron Constan­tinescu a fost subliniată cu aplauze puternice. La sfârșit, adunarea a hotărît, în unanim­tate și cu îndelungi a­­clamații, trimiterea unei telegrame omagiale marelui Stalin, exprimând sentimentele de dragoste profundă, recunoștință și devotament al în­­tregului nostru popor muncitor. , A urmat un concert­­ simfonic dat de Filarmonica de Stat din București, cu concursul corului Ansamblului Artistic al Forțelor Armate ale R.P.R. (Agerpres). rz-istie Adunarea festivă de la Teatrul Național din Iași Cu bucurie nestăvilită și cu un puternic entuziasm au sărbătorit Duminică după amiază oamenii muncii din orașul nostru a patra aniversare a proclamării Republi­cii Populare Române. Sala Teatrului Național unde a avut loc festivitatea era minunat decorată. Scena era împodobită cu flamuri și flori multe, fiind do­minată de portretul marelui Stalin, eliberatorul și sprijinitorul popo­rului nostru și de portretele iubi­ților conducători ai Partidului nos­tru In frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, ai guvernului, In frunte cu Dr. Petre Groza și ai Prezidiului Marii Adunări Națio­nale în frunte cu Prof. C.I. Parhon. La această măreață solemnitate au participat reprezentanții Comi­tetului Regional de Partid, in frunte cu tovarășul prim secretar Const. Nistor, ai Comitetului orășenesc de Partid, consulul sovietic­ la Iași, A. Ivanov, reprezentanții Sfa­turilor Populare regional și orășe­nesc, ai armatei, ai organizațiilor de massă, precum și numeroși oa­meni ai muncii. Din prezidiul adu­­nării au făcut parte consulul so­vietic la Iași A. Ivanov, reprezen­tanți ai Comitetului regional și oră­șenesc de Partid. După intonarea Imnului R. P. R. și a Imnului Uniunii Sovietice, a­­dunarea a fost deschisă de tov. C. Cracană, președintele Sfatului Po­­pular orășenesc, care a dat cu­vântul tovarășului Emil Mazilu, președintele Sfatului Popular re­gional. In expunerea sa, tov. Mazilu a trecut în revistă victoriile pe care poporul nostru în frunte cu clasa muncitoare, condusă de Partid și cu sprijinul permanent al Uniunii Sovietice le-a cucerit în cei patru ani de la alungarea monarhiei și instaurarea Republicii Populare Române. Arătând succesele obținute de oamenii muncii din întreprinderile, laboratoarele, instituțiile din orașul —---------------oOOOo-—---------- — ■ și regiunea noastră, deasemeni cele din sectorul socialist al agricul­­turii, tov. Mazilu a subliniat că oamenii muncii din orașul și re­giunea Iași ca și cei din toată Pa­tria noastră sunt ferm hotărîți să apere cu dârzenie cuceririle lor și să câștige noi victorii în toate do­meniile de activitate. Astfel, a ară­tat vorbitorul, vom face ca țara noastră să fie un factor tot mai puternic al Păcii. Cuvântarea tov. Mazilu a fost subliniată cu puternice aplauze. Adunarea a hotărât trimiterea unei telegrame omagiale Partidului nostru și a unei telegrame Consi­­liului de Miniștri, prin care oa­menii muncii din orașul și regi­unea Iași își iau noi angajamente în producție pentru al doilea an al Cincinalului. A urmat un program artistic dat de corul P.T.T, ansamblul de dan­suri ETACS, ansamblul popular de Stat ,,Doina Moldovei“ și ansam­­blul Armatei. Bazarul „Pomului de Iarnă“ din Capitală In Piața Republicii din Capitală a avut loc festivitatea deschiderii „Bazarului Pomului de Iarnă“ or­­ganizat de Ministerul Comerțului Interior și Sfatul Popular al Capi­talei. In cadrul festivității a fost pre­zentat un bogat program artistic. Bazarul „Pomului de Iarnă“ cu­prinde numeroase Standuri repre­zentând construcții inspirate din basmele populare, standuri, bogat asortate pentru copii. In mijlocul Bazarului se înalță un falnic „Pom de Iarnă“ minu­nat împodobit și luminat de sute de becuri. In clișeu: Aspect de la Bazarul „Pomului de Iarnă“ din piața Re­publicii“. La mulți ani, to­v­a­r­ă­ș­ii Cu prilejul anului nou 1952, Comitetul Regional de Partid adresează tuturor oamenilor muncii din orașul și regiunea Iași, cele mai călduroase felicitări și le urează Patria noastră, pentru apărarea păcii. COMITETUL REGIONAL DE PARTID ■ ■ ■p noi succese în lupta pentru construirea socialismului în [UNK]­a [UNK]m ....... r­­ r _ i .............. ■ —--------------—oOOOo------————— ■ ■ ■ m Spre noi victorii în al doilea an al cincinalului Colectivul de muncitori și teh­nicieni al secției noastre mecanice a Atelierelor Principale C.F.R. Iași este mândru de faptul că prin ac­tivitatea sa a reușit să aducă o contribuție importantă în îndepli­nirea înainte de termen a sarci­nilor de plan. Aplicarea metodelor sovietice a Ninei Nazarova și în special a lui Bâkov-Bortkevici de tăere rapidă a metalelor a dus în mod regulat la obținerea unor mari depășiri a normelor și la perfecționarea pro­cesului de producție. încă odată deci și prin aceasta nu s-a confirmat faptul că folosirea largă a glorioasei experiențe a oa­menilor sovietici constitue cheză­șia succesului in toate domeniile noastre de activitate. Acum in prag de al doilea an din planul nostru cincinal, colec­tivul stenei noastre își dă seama de importantele sarcini cari îi mai revin în lupta pentru victoria din­­------------------oOOOo----------------—■ cinalului. De aceia fiecare dintre noi este ferm hotărit ca să extin­dă cât mai mult aplicarea metode­­lor sovietice și în special a lui Bâkov-Bortkevici, in așa fel încât să putem obține In anul ce vine noi și noi victorii în pro­ducție, pentru întărirea și înflorirea Patriei. A. TATARU strungar fruntaș Atei. Princip. C. F. R. Iași Vom avea și noi o gospodărie colectivă... Acum câțiva ani, pe când re­­param gardul casei mele, nu mai văd că se opresc in drum mai mulți ostași sovietici ce se înapoiau în țara lor. Au venit apoi să mă ajute la terminarea lucrului, după care prie­tenește ne-am așezat la umbra unui copac rămas beteag de pe urma războiului prin care trecuse satul nostru Popricani. Îmi amintesc și acum de vorbele spuse atunci de unul dintre ostașii­­ sovietici, car­e știa puțin sliaba noastră. Ii zicea pe nume Ghara*­simov și era de prin părțile Vo­­ronejului. Acest ostaș mi-a spus Încă de atunci» „Frate Gheorghe, te văd sărac, greu ai să poți să-ți hrănești fa­milia... ascultă,mă pa mine, da cum vei auzi că se face și la voi col­hozuri ca la noi, nu sta pe gân­duri, intră cât mai repede acolo, că acolo»i de voi, de vreți să scă­pați de sărăcie. Așa am făcut și eu și toate neamurile mele... și nu­­ pare deloc rău“. T­.—„ Iată așa mi-a vorbit ostașul so­vietic care îmi tot povestea despre recoltele mari pe care le adunau colhoznicii de pe urma ajutorului dat pământului pentru a da rod mai mult, despre lucrul cu mașina, despre sămânță aleasă și despre altele. Drept să vă spun îl credeam și nu. Parcă mi se păreau povești cele ce auzeam, îmi intrase atunci în cap și un svon ce umbla prin sat că... „tot ce se spune despre binele din colhoz îi minciună cu o rată“. Aflasem mai târziu că acest svon venea de la chiaburii cărora nu le veneau deloc la socoteală toate astea, de parcă le fugea pă­mântul de sub picioare. Dar toam­­na trecută mi-a fost dat să văd adevărul cu ochii. Pentru asta am de mulțumit partidului care m’a îndrumat pe mine și pe alți țărani muncitori din sat, să mergem­ să vizităm gospodăria colectivă din satul Bă­­lți raionul Tg. Frumos. Când m’am întors acasă, a în­ceput nevasta mea Pachița să mă tot descoase de cele văzute la gospodăria colectivă din Bălțați. In vreme ce-i povesteam, numai cel mai mare dintre cei patru copii ai mei, Ionel care are acum 10 ani, a sărit dela locul său, spunând dușmi: „Zău, tăticule, să intrăm și noi în colectivă că tare-i bine acolo; despre asta am citit și în „Pogonici“. să Ia sat la noi începuse de acum frământe de-a binelea dorința printre țăranii săraci și mijlocași de a înființa o gospodărie colec­­tivă. — Măi tovarășe Gheorghe, ce facem să scăpăm odată de sărăcie și de greutăți, imi zicea adesea țăranul sărac Mim­i Săndulache- Alte ori când aveam treaba la Cor operativă, sau când mă găseam la căminul cultural, găseam grupuri de țărani muncitori ce se frămân­­tau de zor, cum ar face să poată înființa o gospodărie colectivă la —--------------OQQBO------------------­noi în sat. Acum nu de mult, a fost un țăran muncitor dela noi — p­ozat după treburi în comuna Co­piți —­ lot din raionul nostru. Care s’a înturnat ne-a povest­i că a văzut cu ochii lui cum colectivistul Ur­sache Ion dela G. A. C. „Pământ desțelenit“ din Cârpiți a primit le­­mpărțirea veniturilor 3.003 Kgr. grâu, 1603 Kgr. porumb, 450 Kgr , mazăre, 300 Kgr. orz, apoi cartofi, z­arzavaturi de iarnă, brânză, lână, bani și fân. Trosneau căruțele de povara ce o duceau către casa colectivistului. Iată de ce, tovarăș’, ne’am adu­­nat într’o zi eu și alți țărani săraci ca Mihai Săndulach?, Neculeh Che­­laru, Alexandrina Tănase, și țăra­nii m’jiocași ca Neculci Humă, El­na Teodoru, Const. H­ghiuc, cu totul peste 40 țărani muncitori, care ne’am trecut pe un tabel ca gândul că în luni Ianuarie, și cerem învoire Partidului și Gu­vernului, să înființăm în sat la noî o gospodărie colectivă, și semene leit cu cele ale co­hoznicilor din Uniunea Sovietică de care ni*c vorbit atât de mult ostașul sovit­ t­c Gherasimov. In anul care vine vrem să in-* cepem o viață nouă, căci ne*am­ convins că numai atunci, când vom avea și noi o gospodărie ref­lectivă, vom fi cu adevărat feri­ciți. ROȘCAN GH. țăran sărac Com. Popricani —l?și La început de an nou Anul trecut, în primele zile ale întâiului Cincinal al Republicii noastre, m’am aflat la Bicaz, printre vajnicii constructori ai măreței hidrocentrale „V. I. I.enin“. După a­­ mea socotință, m’am întors de de pe șantierul de pe valea Bis­triței cu multă, neasemuit de multă încredințare că am găsit acolo oameni despre care merită cu pri»­sosință să se scrie. Oamenii aceia m’au rămas și până azi pilde bune de urmat și­ am scris despre ei, în câteva lucrări, străduindu-mă sâ-i înfățișez așa cum sunt, modele vii pentru toți cei care zidim soci­­alismul. Recent, m’am întors dintr’altă parte a țării. Cel de al doilea an al Cincinalului mă găsește stând la sfat și chibzuind indeolaltă cu alți eroi care vor popula viitoarele mele lucrări. M’am întors dintr’o călătorie documentară făcută pe valea Jiului, jos, înspre Segarcea și mai încolo, spre Padea, spre Măceșul de Sus și la Galicea Mare pe drumul Calafatului. I-am întâlnit acolo pe învățătorii Gh. Știncă și Gh. Costăchescu. Amândoi au izbutit vara trecută de»au plantat morcov pe rădăcini de floarea soarelui, roșii pe lauri, au re­ușit de»au corcit, nu știu bine ca ce bumbacul, obținând puf cafeniu și au izbândit de«au adus oamenii de sat la cercurile agrotehnice de ei organizate unde îi dumiresc și unde se pun la ale belșugurile recoltelor ce au să vină. La Gali­­cea Mare din părțile Băileștilor am luat parte la judecata necruță­toare pe care satul întreg făcut»o unor chiaburi sabotori. I»am a văzut pe oltenii truditori încrânce­­nându-se și i«am văzut cum au mers cu butucul pe la casele chiaburilor, ajutându- pe cei din comisia de colectar­e să le măture sabotorilor, până­­ a blană pătulele și porumbarele. Era mai ales unul Andronică Dudău un țăran ca de patruzeci, un oltean dintre acei iuți la vorbă, viforoși uscat de carne de inimos ce e și cu­ o căutătură aprigă și bățoasă. Cel întâi el a sărit în sus și­ a slobozit strigare, tare mânios pentru faptul că nele­giuirile chiaburilor erau plătite cu prea puțini ani de pușcărie. Mă gândesc acum la el, la An­dronică Dudău, mă gândesc și la cei doi îndrăzneți discipoli ai ști­inței miciuriniste, la învățătorii Știncă și Costăchescu și m­ă gân­­desc la anii care vin, anii matu­rității noastre socialiste. Deosebit de asta stau și mă gândesc și la cele câteva cărți ale mele. Sunt un scriitor începător și n’am apucat a scrie decât cel mult câteva sute de pagini. Despre oameni insă ca cei pe care l-am cunoscut în timpul din urmă încă n’am izbutit să scriu. Îmi dau seama că nu sutele de file constitue cărțile noastre, ci oamenii noui care cutează, oamenii pe care îi crește Partidul pe toate plaiurile Patriei noastre. Ca om de condei trebui să măr­turisesc că până acum m’am ocu­­pat mult prea puțin de acești zidi­tori de viață nouă. Mi-e planul ca până pe ima iu* mi­tatea lunii ce vine să isprăvesc cu totul volumul al doilea al romanului „Grâu înfrățit“ Mi-i planul ca să mă apuc după aceea de­ un alt roman care să zu­grăvească opera de refacere e o­­rașului nostru drag, a lașului eli­berat de către glorioasa Armată Sovietică. Va fi o lucrare mai grea. Așa cum spuneam însă adineaori despre cărți, așa spun și despre orașe. Nu zidurile fac o­­rașele, ci oamenii. Și ca să para­frazez vorba cronicarului, nasc și în Moldova oameni cum nasc deo­­­potrivă în toate satele și orașele țării. Iată de ce, Încredințat de a­­ceasta, la început de un nou m­â angajez să scriu despre oamenii aceștia noui, constructori ai vieții socialiste și apărători ai păcii. ION ISTRATI scriitor, secretar al Filialei Scriitorilor din Iași

Next