Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1952 (Anul 8, nr. 1826-1903)

1952-07-01 / nr. 1826

%Or PROLETARI 1 PIN UPTACOATE­STARILE UNIȚI-VL! MOLDOVEI ANUL VIII, NR- 1826 MARȚI 1 IULIE 1 152­­ 4 PAGINI 20 BANI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 Să luptăm pentru câștigarea bătăliei strângerii recoltei Nu ne mai desparte decât foarte puțin timp, până când și pe ogoa­rele regiunii noastre va începe strânsul recoltei. In vederea bunei desfășurări a acestei importante bătălii, partidul și guvernul nos­tru trasează prin Hotărîrea pri­vitoare la întreținerea culturilor, pregătirea și executarea strângerii la timp a recoltei și executarea planului de colectări pe anul 1952, sarcini de seamă și de mare răs­pundere țărănimii muncitoare, or­ganelor de stat și de partid. Conștienți de faptul că reușita acestei campanii va contribui la întărirea succesului reformei bă­nești, la asigurarea pâinii poporu­lui muncitor, țăranii muncitori, colectiviștii și muncitorii din gos­podăriile agricole de stat și SMT, au pornit entuziast lupta pentru traducerea în viață a sarcinilor în­credințate. Acordând toată atenția aplicării minimelor agrotehnice, colectiviștii din regiunea noastră au obținut recolte cu mult mai frumoase decât în anul trecut. Pentru obținerea unor asemenea succese în m­uncă, numeroși colec­tiviști și muncitori din gospodări­ile agricole de stat și SMT, au fost antrenați în întreceri socia­liste. Datorită acestui lucru, în gospodăriile agricole colective-Pri­­bești și Muncelul de Sus, lucrările de îngrijire a culturilor sunt într’un stadiu avansat, în SMT Codăești, au­ fost terminate înainte de ter­men reparațiile mașinilor agricole, în gospodăria agricolă de stat­ Do­­brovăț a fost bine organizată munca, pregătirile pentru recoltare fiind aproape încheiate, etc. Urm­ând exemplul muncitorilor din fabrici, care în cinstea zilei de 23 August depășesc zilnic nor­mele, și țăranii muncitori din re­giunea noastră au pornit și mai entuziast lupta îmbelșugată. șn pentru o recoltă frunte cu comu­niștii, țăranii muncitori din comu­na Miclești, de exemplu, sunt bine pregătiți pentru recoltare, mașini­le și uneltele agricole fiind repa­rate și ariile demarcate și amena­jate. Succese asemănătoare au ob­ținut și țăranii muncitori din co­munele Dagâța, raionul Negrești, Tăcuta și Costuleni, raionul Co­dăești, Ruginoasa, raionul Paș­­cani, ș.a. Țărani muncitori ca Toa­­der Zugravu, Vasile Sava și Bur­sac Mihai din Miclești, Teslaru Neculai și Bistriceanu Ioan, din spatele, sau colectiviști ca Bujo­reanu Gh., Suceveanu Ion, Sinica Constantin și Mititelu Iacob, din Pribești, sunt un exemplu viu de felul cum muncesc pentru câștiga­rea bătăliei strângerii recoltei. întrecerea socialistă — acest mijloc minunat de antrenare masselor muncitoare în îndeplini­a­rea și depășirea sarcinilor încre­dințate, în scoaterea la iveală a noi și prețioase metode de muncă ,­ nu a fost totuși pe larg folo­sită în regiunea noastră, pentru accelerarea pregătirilor necesare secerișului. Chemarea la întrecere făcută de SMT Po- Iloaiei a avut un slab ecou în celelalte Stațiuni de Mașini și Tractoare din regiu­nea noastră. De aceea, nu toate SMT-urile au terminat în timp re­parațiile, iar acolo unde au fost în­cheiate, ele nu au fost efectuate în cele mai bune condițiuni, ca de pildă, la SMT Holboca, Vlădeni, etc., unde, la verificarea mașinilor, a ieșit la iveală acest lucru. Pentru îndreptarea lipsurilor ȘI pentru întărirea muncii de agita­ție politică în SMT, Duminică 29 Iunie a.c. a avut loc la Po- Iloaiei o consfătuire la care au participat toți secretarii organizațiilor de bază din SMT și tehnicienii din a­­ceste unități. Cu această ocazie s’au luat în discuție cauzele care au determinat deficiențele în acti­vitatea Stațiunilor de Mașini Tractoare și s’au trasat sarcini de și seamă pentru înlăturarea lor, prin întărirea muncii politice, îndepli­nirea acestor sarcini trebue să con­­stitue o datorie de onoare pentru fiecare muncitor și tehnician din SMT. Pentru buna desfășurare a în­trecerii socialiste, trebue să se ia din timp serioase măsuri orga­nizatorice. Experiența din anul tre­cut și din acest an, ne-a arătat că acolo unde n’au fost cunoscute în­deaproape sarcinile planului de muncă, rezultatele nu au fost cele dorite, ci dimpotrivă. Un exemplu în acest sens ni l-a oferit chiar SMT Po. Iloaiei, care n’a putut să primească în acest an drapelul de SMT fruntașă în campania a­­gricolă de primăvară, tocmai da­torită neîndeplinirii sarcinilor în toate compartimentele de muncă- fată pentru ce se impune că atât în SMT, gospodării agricole de stat și gospodării agricole colec­tive, fiecare muncitor să cunoască amănunțit planul de muncă al uni­tății respective, precum și sarcini­le brigăzii sau echipei în care lu­crează și sarcinile lui personale. Directorii de SMT și gospodării agricole de stat, trebue să sprijine propunerile juste ale muncitorilor și tehnicienilor în scopul îmbună­tățirii continue a organizării muncii, să lupte pentru populariza­­rea minimelor agrotehnice și buna lor aplicare în această campanie Este nevoie ca de îndată să se creeze și în regiunea noastră, con­dițiile necesare extinderii metode­lor sovietice în campania de recol­tare și în primul rând a metodei stahanovistului sovietic N. Brediuc. Comitetele raionale de partid și sfaturile populare raionale și co­munale, au sarcina de a iniția în această importantă campanie și întreceri patriotice între sate și comune. Pentru buna desfășurare a acestor întreceri, tehnicienii sfa­turilor populare trebue să fie me­reu în mijlocul țărănimii munci­­toare, s’o îndrume și s’o ajute în aplicarea întocmai a minimelor a­­grotehnice. Adunările din cadru­­ căminelor culturale, gazetele cetățenești, ta­blele de onoare trebue să cheme ne­încetat țărănimea noastră muncitoa­re la lupta pentru strângerea re­coltei­­ de pe câmp la timpul indi­cat, să popularizeze pe Fruntașii în această acțiune, să ia atitudine îm­potriva celor leneși, nepăsători. Organizațiile de bază din satele noastre, ca și cele din gospodăriile agricole de stat, gospodăriile co­lective și din SMT, trebue să des­fășoare o largă muncă politică în acest sens. Ele trebue să mobili­zeze pe membrii de partid de-a fi mereu în fruntea luptei pentru obținerea unei recolte îmbelșugate,­­de-a fi un exemplu viu pentru ță­rănimea muncitoare. In cinstea măreței zile de 23 August, să desfășurăm larg stea­gul întrecerii socialiste și patrio­tice, pentru câștigarea bătăliei strângerii recoltei, pentru asigura­rea pâinii poporului nostru munci­tor. o nouă gospodărie colectivă în regiunea noastră Duminică 29 Iunie a. c. s’a inau­gurat în regiunea noastră o nouă gospodărie agricolă colectivă în comuna Mogoșești raionul Paș­cani. La această sărbătoare a celor 28 de familii de țărani săraci și mij­locași, care și-au unit cele 72 de hectare de pământ pentru a le lucra în comun, cu mijloace m­îgrca­­nizate, ca să alunge din case sără­cia, au participat numeroși țărani muncitori din satele învecinate. Cu ocazia constituirii noii gos­podării, au luat cuvântul tov. Vic­toria Cioflângă, secretar al­­ Co­mitetului regional de partid, tov. Carol Iancovici, secretar al Comi­tetului executiv al sfatului popular regional și alții. In numărul nostru de mâine, vom reveni asupra festivității inau­gurării acestei­­ gospodării. , ,in. IN NUMĂRUL DE AN — Informații de Partid: Adunări deschise ale organi­zațiilor de bază cu prilejul încheierii anului școlar de partid pag­ 3-a — Cea mai mare grijă pen­tru achitarea ratelor autoim­­punerii pag 3-a — Pentru continuă întărire a Partidului: Ședința activului Comitetului raional de partid Iași ( pag. 2-a — Manifestări de solidari­zare cu lupta eroicului popor, coreean pag. 2-a — Us­cas FațiS ambasadoru­'' lui­c sovietic în Suedia în legă­tură cu înscenarea „cazului Enburn“ de către guvernul suedez pag. 4-a­i~ O­­ nouă hotărîre anti­constituțională a parlamentu­lui francez pag. 4-a Consfătuirea pe țara a muncitorilor mineri din industria carbonifera­ Consfătuirea se desfășoară în prezența tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, într’o atmosferă entuziastă, de dragoste și devotament față de partid și guvern și față de iubitul conducător al poporului nostru PETROȘANI 30. Petroșanii și întreaga Vale a Jiului trăiesc zile de mare sărbă­toare, cum nu a fost încă niciodată prin aceste locuri. Sâmbătă după amiază, s-a deschis la Petroșani consfătuirea pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă. Consfătuirea a fost convocată din inițiativa tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar la consfătuire minerii au avut marea bucurie de a-l avea în mijlocul lor pe iubitul conducător al partidului și al po­porului nostru. Știrea sosirii la Petroșani a tova­rășului Gheorghe Gheorghiu-Dej a slăruit un puternic entuziasm prin­tre miile de mineri, printre toți oa­menii muncii din această parte a țării. Nicicând nu au pomenit minerii ca un prim ministru să vină atât de aproape în mijlocul lor, pentru a se interesa în mod amănunțit de traiul lor, de îmbunătățirea condi­țiilor lor de viață, de munca lor, de măsurile necesare în vederea măririi producției și productivității muncii lor. Fiecare miner, fiecare om al muncii de pe Valea Jiului, e plin de dorința de a-și exprima prin fapte dragostea și devotamen­tul pentru conducătorul iubit, to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru petrol, pentru regimul de democrație populară. La consfătuire au sosit aci, în principalul bazin carbonifer al Pa­triei noastre, sute­­ și sute de dele­gați ai minerilor din toate colțurile țării. Cu brațele încărcate de flori au coborât în gara Petroșani mineri din Lupeni și Anina, dela Filipești și Șotânga, dela Șorecani și Ani­­noasa, mineri și tehnicieni din ba­­ lt . Din „Scânteia“ Nr. 2387, zinul carbonifer al Comăneștilor, de la Derna Tătăruș, din întreaga noastră patrie. Orașul i-a primit împodobit cu ghirlande de verdea­ță, cu steaguri roșii și tricolore. Lizinci scrise cu litere mari, roșii, exprimau hotărîrea minerilor pa­triei noastre de a da, zi de zi, can­tități tot mai însemnate de cărbune pentru măreața operă de industria­lizare socialistă a țării, pentru în­tărirea capacității ei de apărare. Cu fețele luminate de bucurie, delegații mineri, îmbrăcați în fru­moasele lor uniforme, s’au revăr­sat în grupuri compacte pe străzile orașului. Mulți dintre ei poartă cu mândrie pe piept „Ordinul Muncii” sau „Medalia Muncii“, cu care partidul și guvernul au cinstit e­­forturile lor în producție. Deși din mine diferite, din colțurile cele mai îndepărtate ale țării, sutele de mineri participanți la consfătuire s’au împrietenit repede unii cu alții. Ia așteptarea deschiderii consfătui­rii, minerii au discutat cu însufle­țire, despre munca lor în abataje, despre metodele de muncă folosite, despre tot ceea ce a înflorit în mi­nele, în orașele și în casele lor, în anii aceștia ai puterii populare. In cinstea consfătuirii, minerii și-au intensificat eforturile în în­trecere, hotărîți să-și exprime dra­­gostea și devotamentul­­ față de partid și guvern, față de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin cât mai însemnate realizări în produc­ție. La Jien­-Lonea, grupa stahano­vistului Kopetin Geza a obținut o însemnată victorie, îndeplinindu-și sarcinile de producție pe anul 1953 și începând a scoate cărbune în contul anului 1954. La Lupeni, grupa minerului atemist Mătăsă­­rean Ion și-a depășit, în cinstea consfătuirii, sarcinile de plan cu 608 la sută. La Aninoasa, grupele stahanoviștilor Dumitraș Victor, Breda Nicolae, Tucaciuc Mihai au obținut, de asemeni, însemnate de­pășiri ale planului de lucru. Bri­gada minerului Ribedi Adalbert, a întors zilele acestea, ultima filă a calendarului pe anul 1952, înce­pând să dea cărbune în contul anu­lui viitor. În fiecare exploatare carboniferă, minerii au întâmpinat consfătuirea cu însemnate succese în producție. Cu putere s’a făcut auzit în adu­nările pregătitoare în care au fost aleși delegații la consfătuire glasul plin de mânie al minerilor care s-au ridicat împotriva deviatorilor de la linia partidului, împotriva a­­celora care au lovit în acțiunea de ridicare necontenită a nivelului de trai al minerilor, încercând totoda­tă, să submineze lupta pentru în­deplinirea cu succes a planului. Ca un singur om, minerii și-au expri­mat hotărîrea ca, uniți în jurul partidului, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să lupte pentru a stârpi din rădăcini orice manifestare a devierii de dreapta și a împăciuitorismului față de ea, pentru a lichida complet urmările ei­Lucrările consfătuirii s’au des­chis la orele 16. Sala Teatrului Muncitoresc era plină până la ulti­mul loc. Se aflau aci cei mai buni mineri din toate exploatările carbo­nifere, stahanoviști și fruntași în producție, care s’au distins în mod deosebit în măreața luptă pentru a da patriei tot mai mult cărbune— atât de necesar pentru industriali­zarea socialistă a țării, pentru con­tinua desvoltare a economiei națio­nale. Din delegația minerilor de la Jieți-Lonea fac parte, printre alții, afara de Kopetin Geza, tovarășii Compoci Ion, Deac Andrei și Brun Francisc, cunoscuți pentru realiză­rile lor în producție. Delegația mi­nerilor dela Lupeni este alcătuită din cunoscuții mineri Doțiu A­­vram, Mătăsarean Ion și alții, iar­­delegația de la Petrila este alcătui­tă din mineri stahanoviști ca Haidu Iuliu, Silaghi Ion, Șiler Gri­­gore, Valea Nicolae și alții. Sala în care se desfășoară lu­crările consfătuirii este împodobită cu flori, lozinci și portrete. Scena bogat drapată în roșu și încadrată de steaguri roșii și tricolore, este dominată de portretele lui Lenin și Stalin, precum și de portretul to­varășului Gheorghe Gh­eorghiu- Dej. De o parte și de alta a scenei se văd lămpi de mineri aprinse ca un simbol al bătăliei eroice, pe care o desfășoară minerii în adâncul pământului, pentru a scoate la su­prafață cât mai mult cărbune , „pâinea industriei“. Pereții sălii sunt împodobiți cu portretele celor mai vestiți mineri stahanoviști.Deodată, în sală se face tăcere. Inimile tuturor sunt pline de emo­ție și bucurie. Toate privirile se întorc spre intrare, unde își fac apariția conducători ai partidului și guvernului. In aceste clipe deo­sebite, în care inimile bat mai repede, mai calde, acelaș nume, un nume deosebit de drag, se află pe buzele tuturor:, numele tovarășului Gheorghiu-Dej ! Caldă, impresionantă și măreață în acelaș timp este întâlnirea din­tre tovară­șul Gheorghe Gheorghiu- Dej și minerii veniți din toate col­țurile țării. In picioare, cu ochii strălucind de emoție și bucurie, su­tele de mineri ovaționează minute în șir pe conducătorul iubit al par­tidului și guvernului. Se cutremură clădirea teatrului de aplauze, urate și ovații. Este o înălțătoare mani (Continuare In pag. 4-a) ★ IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Planul de producție a fost îndeplinit și depășit La Depoul C.F.R. Pașcani, dato­rită activității deosebit de însufle­țite a muncitorilor și tehnicienilor, s-a putut obține în ultimul timp un important succes în producție . Astfel sarcinile de plan pe luna Iunie au fost realizate cu 5 zile înainte de termen, realizându-se tot­odată și importante economii de carburanți convenționali. In obținerea acestui succes un rol deosebit de important l-a avut extinderea aplicării metodei Krivo­­nos de remorcare a trenurilor mar­fă cu supratonaj, precum și intro­ducerea aplicării metodei Klavd­ei Baranovskaia a „planului finan­ciar al locomotivei“. O problemă ce se pune însă cu seriozitate în cadrul activității de­poului Pașcani este necesitatea u­­nei mai stricte evidențe a întrece­rii socialiste precum și populariza­rea experienței stahanoviștilor și fruntașilor în producție, în vederea obținerii unui avânt în munca tu­turor mecanicilor și fochiștilor. Mai multe bunuri de larg consum In toate secțiile cooperativei de producție „Progresul” din Iași se desfășoară o activitate deosebită pentru realizarea și depășirea sar­cinilor de producție. Datorită mai bunei organizări a procesului de producție și a in­troducerii unor inițiative prețioase ale stahanovistului Low Max — președintele cooperativei, producti­vitatea muncii a sporit cu mult în ultimul timp, iar sarcinile de plan sunt realizate înainte de termen. Astfel secția țesătorie și-a realizat sarcinile de plan pe luna Iunie cu 4 zile înainte de termen, iar­ sec­­țiile invidit și preparație cu 5 zile înainte de termen. Un ritm mai viu a luat în ulti­mul timp și activitatea ce se des­fășoară în secția finisaj unde mun­citorii caută să asigure produselor un aspect cât mai frumos spre a fi apoi distribuite pe piață. Prin activitatea lor rodnică, muncitorii și tehnicienii cooperati­vei de producție „Progresul” gură astfel cantități tot mai ași­im­portante de bunuri de larg consum pentru aprovizionarea populației muncitoare și contribue astfel la consolidarea succesului^ rtfoxinei bănești. , filarea serbare populară de la Pașcani în cinstea prieteniei româno-sovietice Pașcanii au cunoscut Duminică clipe de intensă sărbătoare. Din toate satele raionului, colectiviștii din Stolniceni-Ghițescu și Cristești și țăranii muncitori din Tătăruș, Heei, Ruginoasa, Miroslăvești, s’au îndreptat spre centrul de ra­ion, spre a prăznui împreună cu muncitorii din Pașcani și numero­șii delegați ai oamenilor muncii din Iași, marea prietenie româno­­sovietică. Dela un capăt la celălalt al târ­gului, pas cu pas întâlneai bucuria, entuziasmul, sărbătoarea marii prietenii. Oamenii au împodobit ex­teriorul clădirilor cu covoare, stea­guri, flori. Flori purtau cu ei și miile de cetățeni de toate vârstele care au populat­­ stadionul și Obo­rul, unde s-au desfășurat grandioa­sele serbări populare. Erau florile recunoștinței oamenilor muncii din țara noastră pentru glorioasele po­poare sovietice care ne-au eliberat Patria, și ne ajută să zidim viitor fericit. " ‘­ Intr’un colț al Oborului s’a în­cins o horă. In acordurile fanfare­lor M.A.L și M.F­ A. din Iași, jucau și cântau sute și sute de cetățeni: Rugină Const., secretarul organi­zației UTM din Heci, Slătineanu Octavian, marinar, venit în permi­sie, Gorea Ileana, muncitoare din Iași, Rotariuc V, turnător la ETACS, Lungu Valerian, țăran muncitor din Heci și mulți, mulți alții. La serbările­­ de la Pașcani s-a desfășurat un bogat și reușit pro­gram artisitic. După cuvântul de deschidere ținut de tov. Albu Gh., a conferențiat tov. Avarvarei Constantin, președintele filialei locale A. R- L. U. S., despre : „Prietenia cu Uniunea Sovietică, chezășie a independenței noastre naționale și a construirii socialis­mului în țara noastră”. Corul căminului cultural din Heci s’a produs apoi cu numeroa­se cântece populare. In timp ce la stadion aveau loc întrecerile spor­tive de baschet și atletism între muncitorii din Iași și Pașcani, la Obor, corul căminului cultural din Blegești și echipa de jocuri și co­ruri a căminului cultural din Paș­cani au susținut un variat pro­­­gram compus din cântece populare românești și sovietice­­. Toată ziua Pașcanii au fost nu­mai freamăt, veselie, entuziasm clocotitor, exprimând simțămintele noastre de bucurie față de priete­nia cu Uniunea Sovietică. Jocurile­­ de handball și volei, corurile exe­cutate în continuare de Teatrul E­­vreesc de Stat Iași și Ansamblul artistic al Regionalei CFR Iași au strâns și după amiaza pe terenul­­ de la Obor și la arena sportivă sute și sute de cetățeni. Până seara târziu, oamenii mun­­­cii au sărbătorit în cântece și jo­curi marea prietenie cu URSS. Programul s-a încheiat cu viziona­rea în aer liber a filmului „Ca­zacii din Cuban” și organizarea forurilor de tabără pionierești.

Next