Lupta Sibiului, iunie 1950 (Anul 7, nr. 251-276)
1950-06-17 / nr. 265
i's grna 2 Căminele Culturale din Sibiu pe drumul unor frumoase realizări Căminele Cultrale din Sibiu, înţelegându-şi menirea în acţiunea de culturalizare a maselor, depun toate străduinţele pentru ridicarea calităţii programelor şi al nivelului conferinţelor cu caracter politic, ideologic, ştiinţific şi sanitar. Sălile de festivităţi, au fost renovate şi amenajate, altfel ca echipele care îşi dau concursul la aceste cămine să-şi poată desfăşura programele în condiţii cât mai optime, iar spectatorii, în majoritate muncitori, să poată viziona programele în săli cât mai higienice şi aspectuoase. Aşa de exemplu s-a amenajat Sala de festivităţi şi sălile anexe ale Căminului Cultural „Ilie Pintilie“. Muncitorii din fabricile şi întreprinderile sibiene, au sprijinit aceste instituţii de cultură prin muncă voluntară şi prin materiale donate. Sala Căminului Cultural „Ilie Pintilie“, care înainte avea aspectul unei cârciumi, din cauza tejghelelor rămase de la vechiul proprietar, astăzi este între căminele cele mai frumos amertajate. La acestă muncă şi-au dat concursul muncitorii din fabricile „Independenţa“, „Ţesătura Roşie", ,,Iptolemn“ şi tehnicienii de la Teatrul de Stat. Merită toată atenţia colectivul Căminului „Mihail Eminescu“, care prin străduinţele depuse a reuşit ca prin muncă voluntară şi cu bani puţini să amenajeze un local frumos pavoazat şi cu tot mobilierul necesar. Acest cămin are şi echipe proprii de cor, dansuri şi teatru. Căminul „Vasile Boaită“ şi-a inaugurat noul sediu, unde muncitorii din cartier se vor putea destinde după terminarea lucrului din fabrică, citind cărţi din bibliotecă, făcând lecturi în grup şi jucând şah. La Căminul „Ştefan Gheorghiu“, s-a zugrăvit şi schimbat aspectul sălilor anexe. Biroul, care până acuma funcţiona în altă clădire a fost mutat în clădirea căminului. Acest cămin a reuşit să-şi organizeze şi un cor bărbătesc, singurul cor bărbătesc din Sibiu. Aceste realizări au fost posibile datorită sprijinului dat de Partid, care este permanent preocupat de ridicarea nivelului cultural al celor ce muncesc. ELENA cheregi coresp. La Sibiu a luat fiinţă pe lângă secţia de atletism Metalul IMS o echipă de mărşăluitori Pe zi ce trece tinerii şi tinerele din Sibiu încep să îndrăgească tot mai mult atletismul. Aceste lucru îl dovedeşte în primul rând participarea destul de numeroasă şi rezultatele bune înregistrate în cadrul campionatului de atletism al RPR — faza judeţeană, în care atleţii şi atletele de la Metalul Sibiu au avut o comportare bună. La Sibiu a început să fie popularizat în ultima vreme şi marşul, care până acum nu era practicat de atleţii sibieni. Pe lângă secţia de atletism al Metalului IMS a luat fiinţă echipă de mărşăluitori, instruită de fostul campion Vasile Banea. In cadrul pregătirilor în vederea participării mărşăluitorilor sibieni la probele viitoare, Vasile Banea (Metalul IMS) a stabilit două recorduri regionale de marş pe distanţa de 5 şi 10 km marş. Rezultatele înregistrate de Vasile Fanea, în urma pregătirilor insistente pe care le-a făcut, sunt următoarele: 10.000 m: 49,52,04. 5000 m: 24,37,01. Printr-o pregătire mai serioasă şi cu concursul forurilor competente suntem siguri că noua ramură atletică introdusă la Sibiu va atrage numeroși sportivi care vor realiza rezultate din ce în ce mai bune. învingând Mediașa! Sibiul s-a calificat pentru turul II în Campionatul de tenis al RPM, și la categoria III Echipa de tenis a Colectivului Metalul, campioana Sibiului, a învins la Mediaș reprezentativa locală, Partizanul, cu 34:20,calificându-se astfel în turul II al campionatului de tenis al RPR. Turul II se va disputa la Sibiu în ziele de 16, 17 şi 18 iunie a. c., când Metalul va întâlni echipe campioană a Braşovului. De asemenea echipa I Progresul Sanitar din Sibiu — campioană locală la categoria III, la concursul pe echipe a dispus la Mediaş de echipa campioană Partizanul cu scorul de 3:2. Turul II are programat la sibiu în zilele de 16, 17 şi 18 iunie întâlnirea din cadrul aceleiaşi categorii, dintre campioana Braşovului şi Progresul Sanitar Sibiu. întreprinderea de Construcţii Nr. 5 - Grupul de Şantiere Sibiu, angajează ptr. şantierele din Sibiu, muncitori necalificaţi tinichigii şi parchetari Solicitanţii se vor prezenta la sediul Grupului din Sibiu, Str. Bălcescu 8 (lângă Palanul Telefoanelor) Cooperativa de producţie meşteşugărească I. C. Frau din Sibiu Str. 9 Mai Nr. 43. — Telefon: 2695 execută pentru instituţii şi întreprinderi tot felul de lucrări în branşele: lemn, mobilă, binale, lăzi de ambalaj, tapiţerie, împletituri de răchită, nuiee, paie, sticlărie, geamuri, rame, încadrări. Comenzile rugăm a fi adresate la biroul Cooperativei in Str. 9 Mai Nr. 40. „LUPTA SIBIULUI** ANUL II (VII) - Nr. 265 (1556) Recensie Vigilenţa popoarelor va zădărnici planurile aţâţătorilor la râzboiu — Editura Partidului Muncitoresc Român — Broşura cuprinde articolul cu acelaşi titlu, apărut în revista „Bolşevic’ Nr. 6, din Martie 1950, subsemnat ,la Observator. Ea începe p ’n a arăta că Uniunea Sovietică, care se află în fruntea lagărului democratic internaţional, prin succesele sate uriaşe realizate în domeniul cnstruirii socialismului, intar eşte opera de apărare a păcii. Ţările de democraţie populară, care zi de zi culeg succese însemnate atât pe tărâm pitic cât şi economic, constituese un factor esenţial în asigurarea cauzei păcii. Triumful revoluţiei din China,iastituirea Republicii Populare Chineze, a însemnat una din cele mai puternice torturi date planurilor agres îli imperialişti. Deasemeni, o mare importanţă în lupta lagărului democratic pentru pace o are întemeierea Republicii Democrat- Germane şi, în ultimul tin , a Replicii Democrate Vietnameze. In frunte cu Uniunea Sovietă,i, lagărul democraţiei şi socialismului duce o luptă neobosită pentru pacea şi securitatea oamenilor muncii de pretutindeni. In întreaga iunie puternica mişcare a partizanilor păcii se întăreşte, căpătând forme tot mai organizate şi cuprinzând masse tot mai largi. Comitetul Permanent al Congresulu Mondial al Partizanilor păcii cuprinde peste cincizeci de comitete naţionale, mii şi mii de consilii ale păcii activează pe aprafaţa întregului glob, desfăşurând o largă campanie împotriva înarmărilor, îmotriva războiului. Acţiunile pentru pace îmbracă forme din cote mai variate şi din ce în ce mai concrete. Meetingurile, manifestaţiile, strângerea semnăturilor pe apelul pentru pice de la Stockholm. împotriva cursei înarmărilor, ştafetele păcii, antrenează la lupta pentru pace mereu noul şi noul mase de oameni. In Franţa, Vietnam, în Italia, în Belgia şi Olanda, în Germania Occidental, muncitorii din porturi refuză din ce în c® mai dârz să descarce armamentul american. In Anglia şi în Statele Unite mişcarea de luptă pentru pace aue luat încă amploarea pe care o are în multe alte ţări capitaliste, dar datorită numeroaselor greve muncitoreşti a început să se pună ce pot politicii nebuneşti c® împinge America spre războiu. Muncitorii cer încheierea unui acord pentru interzicerea armei atomice, cer eliberarea ţării de uriaşa povară a înarmărilor, cer să se ia grabnice măsuri pentru a se duce tratative cu Uniunea Sovietică în vederea rezolvării tuturor problemelor, în scopul stabilirii păcii în lumea întreagă. Conducătorii ţărilor capitaliste însă rămân surzi la glasul popoarelor. Ei au refuzat să-i primească pe delegaţii Comitetului Permanent al Partizanilor Păcii, sau pur şi simplu i-au expulzat peste graniţă. Acolo unde, pe aşa zisa cale „diplomatică” nu reuşesc să impună linia lor politică de aprindere a unui nou războiu, imperialiştii americani pun în mişcare vastul lor aparat de spionaj şi comploturi. In fruntea acestui aparat se află banda de spioni şi asasini Tîto- Rancovici care prin mârşăvenia metodelor ei şi prin josnicia trădării de care zilnic dă dovadă, a întrecut chiar pe vecinii şi odioşii trădători ai etese muncitoare, pe social democraţii de dreapta. Dar cercurile conducătoare ale ţarilor capitaliste supraestimează forţe şi posibilităţile lor, neluând în seamă faptul deosebit de grav că lagărul imperialist este sfârşiat de contradicţii interne. Arătând, care sunt aceste contradicţii interne ale lagarului imperialist, broşura scoate în evidenţă lupta strâns unită a partidelor comuniste şi muncitoreşti din lumea întreagă împotriva agresorilor imperialişti. Intai o serie de ţări capitaliste acestea ocupi deja un lop hotărîtor în desvoltarea politică a popoarelor, sau desfăşoară omanei, încununată de succes în aceasta direcţie. Unitatea lor de resdruncinat, lărgirea şi întărirea frontului păcii înseamnă în aacelaşi timp o slăbire a lagărului aţâţătorilor la războiu. Dar acist. nu înseamnă câtuşi de puţin că primejdia războiului scade. Nicio clipă nu trebue să uitam că imperialiştii îşi înteţesc cu febrilitate pregătirile lor criminale. Oamenii sovietici au niţele cătata timp cât există imperialism, exista şi primejdia unei noni agresiuni şi în consecinţă este necesară o tupita activă împotriva aţâţătorilor la războiu. Acest lucru trebue bine înţeles de toţi oamenii muncii din lumea întreagă. Partizanii păcu nu treime la stea pasivi şi tare ameţească cu ’ fraze sforăitoare despre lupta pentru pace. A lupta pentru pac« înseamnă a lupta cu fapte concret», firii a ezita ta se ia măsurile cuvenite pentru a taiSmiei din timp orice încercare a agresorilor. „In două zile tractorul Lanz 45, va fi gata de a porni la secerat grâul“ In apropierea magaziilor de depozitare a tractoarelor, plugurile de tractoare, înşiruite în partea stângă a curţii, aşteaptă începutul campaniei de treerat pentru a punea spinteca imediat după seceriş solele gospodăriei Dealul Ocnei,Sibiu. Tractoriştii lucrează de zor la terminarea micilor reparaţi vii. iaii ajutorii de tractorişti, şterg şi ung maşinile. La 10 metri de magazia, unde cele 4 tractoare IAR, curăţite şi unse, sunt pregătite de muncă, tractorul Lanr.45, cu roatele dinainte demontate, îţi face impreuna că nu va fi reparat decât peste 10 zile. Dar, la el lucrează destoinicul tractorist Gh. Pocan, în vârta de 21 de ani, care nu se teme de muncă. El este UTM-ist şi şi-a luat angajamentul să-l dea în stare de funcţionare în termen de două zile. Mâinile sale apucă piesele cu pricepere, 1© exambrează, ia altele noui unde e cazul şi le montează la loc. „Pentru toţi oamenii muncii campania de recoltare este unul din cele mai importante lucruri asupra căruia trebue să n® concentrăm azi“ — spune el. Şi munca sa se vede plină de roade. Până în prezent a reparat încă un tractor în numai 5 zile şi 4 secerători— regători — în 14 zile, iar acum lucrează de zor la punerea la punct a tractorului p© care va lucra Vasile Barteş. „îmi place munca de tractorist şi lupt din toate puterile mele pentru a-mi duce cu cinste la îndeplinire sarcinile ce-mi revin în cadrul acestei campanii“, spune Gh Pocim, luând bucşa de etani, şeitate a motorului în mână şi montând-o. In munca sa este ajutat de tânărul Ion Berbescu care a terminat de curând şcoala de traditorişti şi căruia îi arată cum să aşeze piesele, explicându-i totodată importanţa lor şi grija mare ce trebue să o aibă pentru a termina cât mai repede reparaţia. Gh. Poca, nu se mărgineşte însă mimai la această muncă de tractorist, P© lângă că el şi-a luat angajamentul ca această lacrare să fie terminată în două zile şi să redea în stare de funcţiomne încă un tractor, peste tot pe unde merg« — duce o intensă muncă de agitaţie, lămurind ţărănimea muncitoare asupra importanţei catastrofiriî socialismului în ţara noastră, înainte de a deveni tractorist muncea cu părinţii săi, cîn greu, la pământ. Locurile care le aveau erau puţine şi părinţii săi cu gen puteau întreţine pe cei 6 copii, aşa că ei trebuiau să lucreze în dijmă la chiaburi, care îi exploatau până la sânge. „Lucram până cădeam pe brazdă la chiabur, iar la împărţeală noi luam o treime, iar chiaburul două treimi“. Ne mai putând să-l întreţină, părinţii I.au băgat servitor la chiaburul Apel Bariu din Ocna,Mureş, unde a muncit un an pentru un costum de haine şi un miel. „Hainele Ie-am purtat tot lucrând la chiabur, aşa că am slujit un an numai pentru un miel“, spune Gh. Pocan. Când a primit scrisoare de la fratele său, electrician la Bucureşti, să se facă tractorist, el n’a stat nicio clipă pe gânduri, ci bucuros că prin grija Partidului va scăpa de exploatarea chiaburului, s’a înscris în şcoala de tractorişti. „Muncesc eu drag şi oriunde. Acum abia aştept să înfig seceră , toarcă în grâul gospodăriei, care este de două ori mai bun decât cel din gospodăriile particulare, şi am să le spun tuturor ţăranilor muncitori cum pot scăpa de exploatarea chiaburilor“ — spune Gh. Pocan. Privirile sale sutnt hotărâte, iar braţele vânjoase, „La două zile tractorul Lanz-45, va fi gata de a porni la secerat grâul!...“ I. GAVRILA Examenul de admitere la Şcoala de Administraţie Economică de băieţi* Sibiu Direcţiunea Şcolii de Administraţie Economică de Băieţi din Sibiu anunţă că în ziua de 3 iulie a. c. ora 8 dim. începe examenul de admitere pentru anul I. Examen«l scris: Română, Matematică. Probe orale: Română, Matematică, Constituţia R. P. R, Ştiinţe Naturale şi Fizico-Chimice. Actele necesare sunt: certificat de 7 clase elementare, extrasul de naştere, certificatul de situaţia materială şi clasificare. Şcoala posedă internat. — Bursierii au întreţinerea gratuită. — înscrierile se primesc până în ziua de 1 Mie a. c. DIRECȚIUNEA Anga’âm urgent dactilografă perfectă Oferie la ziar PUBLICITATE POPULARA ’"mmmmmmmmmmmmmmmmmmaammmmmmmamtmmimmmmmmmmammmmm Pierderi In ziua de 8 Iunie a. c. cu ocazia unei demonstraţii ca aeromodel- planoare în comuna Porceşti (Tomu Roşu), un aeromodel planor de tip Benedek modificat, lansat la partia la ora 13,30, după auhor de 55 minute a dispărut în direcţia Râul Valumi, (Valea Oltului) la o înălţime de circa 2500—2800 m. Acri ce va găsi acest aeromodel planor este rugat a anunţa Comisia Judeţeană Aviatică Sibiu, str. I. V Ştefin Nr. 40, indicând şi locul unde a fost găsit. Căutăm 40 muncitori necalificaţi pentru Fabr. de cărămizi Gufteriţa. Adresaţi: Fabrica Record, Silv«, str. Molotov Nr. 29