Lupta, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 106-117)

1885-10-02 / nr. 106

LAPTA mândria momentan prea urcată a monarhiştilor. Azi înainte de ameazi s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţa luî Grevy. Nici un mi­nistru nu şi a dat demisia. Cabinetu remăne la postu său şi numai după balotajurî îşi va sta­bili conduita. Şefu cancelariei militare a preşedintelui Re­publice­ a confirmat într’o convorbire cu un ziarist, că Grevy a fost tot­ deauna un adver­sar al scrutinului pe liste, a căutat chiar pe Gambeta să’l desbaere de această ideie. Preşe­dintele ar disolva Camera deputatelor numai a­­tuncî, cănd nu s’ar forma o majoritate. Grevy nu ’şi va pune candidatura la preşedinta Re­publice), dar dacă Congresu ’îi va încredinţa din nou acest post, l’ar accepta mai ales pentru că această demnitate a devenit acum un post de luptă. Resultatele, complecte a alegerilor din Franţa a scrutinului din duminica trecută a fost ur­mătoarele : 127 republicani şi 177 conserva­tori aleşi, iar 270 balotage. Se telegrafiază din Paris cu data de 9 oc­­tombre, resultatul alegerilor din Paris şi din întreaga Frand­ă . Chiar acum, la 11 ore 50 minute noaptea, s-a anunţat resultatul oficial al alegerilor din Paris. Voturi valabile au fost esprimate 430,755; prin urmare majoritatea absolută este de 215,378. Aleşi sunt d-nil Lockroy cu 272,850 voturi, Floquet cu 263,722, Anatole de la Forge cu 222,334 şi preşedintele consiliului Brisson cu 215,813 voturi. Pentru cele­lalte 31 fotoliuri de deputaţi se vor face la 18 Octomvre balo­­tagii. După aceşti patru aleşi, vine d. Clémenceau cu cele mai multe voturi, adică 202,443, după aceea urmează cei­lalţî candidaţi în următoarea ordine: d-niî Borodet, ministrul Allain-Targd, Raspail, Maret, Tony Revillon, Sigismond La­croix, Ernest Lefevre, Georges Perrin, Canta­­gret, de Lanessan, Yvres Guyot, Frébault, De­­lattre, Mathé, Forest şi Dreyfuss, cari s’au pre­­sentat toţi ca radicali şi au avut de la 153,000 până la 210,000 voturi. Apoi vine d. Paul Bert cu 148,000 voturi, apoi d-nii Lafont, Bour­ne­ville, Germain Capse, Roque de Fillol şi Ro­chefort cu 131,465 voturi. D. Rochefort este cel d’al 29-lea pe listă. In fine vin d-nii Bas­­ly, Laisant, Camenilat, Pichon, Villeneuve, Mi­chelin, Farcy, Heredia şi Frederic Passy, iarăşi radicali. Cel din urmă are 103,000 voturi. Printre aceşti candidaţi se află unii cari sunt priviţi ca oportunişti, fiind­că se aflau pe lista „Alianţei republicane“; ei s’au presintat însă ca radicali şi în cea din urmă Cameră făceau parte din oposiţiune. Adevăraţii oportunişti d-niî Spuller şi Ranc n’au avut de cât 103.000 voturi şi 102,000, şi nu se mai află printre cei 38 d’întăiu. Dintre reacţionari a avut d. Hervé, orleanist, 90,000 voturi şi cei­lalţî de 80,000 până la 86,000 voturi. D. Derouldde a avut 60,000 voturi, pe care le-a dobândit prin cuartierele mai însemnate, căci prin cuartierele radicale n’a avut de­căt foarte puţine voturi. Numărul baloragielor de prin provincii cre­­ste pe fie­care zi. Eri a sosit scirea că au fost aleşi numai 123 republicani şi 177 reacţionari, deci mai rămăn de ales încă 284 deputaţi. O depeşă privată spune că ducele de Brog­lie, care se zicea că este in balotagiu, ar fi fost ales ; această scrie n’a fost încă confirmată. Prin provincii se efectuează pretutindeni u­­nirea republicanilor. D. Clemenceau indeamnă pe radicali ca, acolo unde sunt in minoritate, nu numai să se retragă, dar încă să lucreze pentru oportunişti. O altă depeşă din Paris, cu aceiaş dată, mai anunţă următoarele : Numărul republicanilor ce se zicea că sunt aleşi a mai scăzut cu cinci, de vreme ce în ur­ma unei socoteli exacte a căzut in departamen­tul Ille-et-Vilaine nu numai fostul ministru de interne d. Yaldeck-Rousseau, ci şi fostul mini­stru al instituţiei d. Martin­ Feuilly, precum şi preşedintele „uniunei republicane“ d. Lelievre şi încă do­i candidaţi oportunişti. Din multe departamente sosesc scris că radi­calii îşi retrag candidaţii lor în favoarea opor­tuniştilor şi oportuniştii în favoarea radicalilor, după cum unii sau alţii au un mai mare nu­măr de voturi. In consiliul de miniştrii a comunicat chiar ministrul de interne că, din rapoartele trimise de prefecţi, decurge că republicanii de prin de­partamente se unesc şi că pentru ziua de 18 octombre, destinată pentru balotagiî, nu sunt de temut perderi mari. Monarchiştii din con­tră afirmă că vor mai câştiga încă multe de­partamente. -------------- Bijoags.-----------------­ Evenimentele din Bulgaria Se scrie din Niş, emigranţi din Bulgaria au ocupat o poziţie la dealu Rîtang şi la Vrska- Kuka, de unde pleacă la jaf. Jandarmi i-au im­­presurat. In cercurile competente din Constantinopol se vede tendinţa de a înfăţoşa ca exagerate şti­rile despre concentrările de trupe turceşti, zi­când că concentrările se fac numai pentru a­­sigurarea graniţei contra atacurilor tâlhăreşti. Se telegrafiază din Atena că toţi represen­­tanţi puterilor s’au dus împreună la d. Delyan­­nis pentru a reînoi consiliile lor de prudenţă Regele a semnat o ordonanţă care chiamă încă trei clase de rezerve. Reprezintările făcute de puteri n’au modifi­cat de loc dispoziţiunile guvernului elenic. Publicul consideră chemarea celor trei clase de rezerve ca un răspuns la reprezintările pu­terilor. Ieri după primirea miniştrilor plenipo­tenţiari, d. Delyannis a trimes prin telegraf in­­strucţiuni agenţilor elenic­i din străinătate. El lasă să se întrevază că Grecia n’ar putea să accepte unirea bulgară, fără aşi da silinţele ca să restabilească echilibru oriental. Sfirele sosite din Constantinopole spune că cîteva puteri au făcut obiecţiunî contra decla­­raţiunilor ambasadorilor. Ea nu va fi deci remisă fără să-i să facă­ prealabil însemnate modificări. E inexact că ambasadorii ar fi luat o atitu­dine definitivă în ce priveşte soluţiunea de dat fondului cestiuni. Nu se cunoaşte încă gându diferitelor cabi­nete în această privinţă. O depeşă din Berlin adresată ziarului „Le FOILETON DON­ JUAN de la VIRELOTIP 7 — Din nume numai... El trece de un om de petrecere şi îndatoritor. — Este cel mai bun om din lume, zise Mariana căpătînd curaj puţin cîte puţin ; el îi măncăcios ca şi mine şi facem împreună mese mari cu fragi pe cari îi găteşte cu smântână. — Aşteaptă! strigă Santenage, am şi eu sroîntînă,.şi încă foarte proaspătă, strînsă de azi dimineaţă. El aduse răpede două linguriţe, două farfurii şi o strachină plină cu smăntănă groasă şi un­­toasă. După ce depuse toate pe masă, începu să aleagă fragii, insă aşa de neindemnatic in căt Mariană rîse şi ea de dansul luăndu-i ca­stronul. — Asta mă privește pe mine, zise ea, am să-i aleg eu pe toți—până cănd d-ta vei pi­sa zăhar. — Jean holbă ochii. — Zahăr, repetă el confuzat, oh, ce ticăloșie căci nu am ! El avea aerul atât de dezolat in căt Maria­nei îi fu iarăși rușine. — Nu, nu, strigă ea, putem să ne lipsim de zăhar ! Insă el căuta cu furie in toate părțile și răscolia tot prin dulapul său. In cele din urmă, scoase un strigăt de triumf și invărti in mană o garafă colbăită. — Ah! esclamă el, iată ceia ce va îndulci fragii!... Un vechiu vin de Ispănia... Mariana, obișnuită cu calicia de la pension, privi pe gazda sa cu un aer ispitit și înspăi­mântat tot­odată . — Vin curat! murmură ea, o! nu... Nu beau nici­odată. — Aș! îi dulce ca laptele, zise Jean. Cu o bucurie de copil, el aduse pahare, forță pe Ma­riana să steie și turnă crema prin farfurioare. Era atâta sinceritate şi bună voinţă in manie­rele lui in­căt fata se simţea acuma cu totul mulţămită. El se pusese la masă in faţa ei şi umplea paharele. Afară timpul se mai inseninase, se auziau pi­­tulicele ciripind, şi prin obloanele ferestrelor soarele apuind strecura raze oblice, cari colorau in roz figura Marianei și făceau să-i toace in cap ochii ei cei albaştri. După ce mancă o lin­guriţă de fragi, și sorbi câteva picături din a­­cel vin vechiu de coloarea topazului, ea își tre­cu limba ca o mâţă pe buzele ei cele umede. — Sunt buni! zise ea cu convingere.

Next