Lupta, februarie 1886 (Anul 3, nr. 12-23)
1886-02-23 / nr. 21
prin cap botezindu-le cu „cele din urmă rezultate a cunoştinţilor in istorie.“ Primul ministru, trebue să mărturisim, a spus de aseminea cîteva adevăruri solide şi in afară de orice indoială. Pentru a fi drepţi să cităm unul. Era vorba care dintre Românii Transilvăneni sau Romînii de dincoace au lucrat mai mult pentru cultură. D-nu I. Brăteanu in un nobil elan zice: „Dar această Academie Romînă, in care elementele din Transilvania ce sunt intr’insa „joacă un rol important, de cine este fondată „dacă nu de noi?“ Academia din ţara noastră este fondată de noi dar nu de Transilvăneni! . . Cu asemenea adevăruri nu va găsi nici o dată nici un contradictor. Dar este un punt in acest celebru discurs care ne-a ingrozit. Pănă acum niminea nu ştia ce fel de agitări tenebroase şi periculoase făceau cei şepte Transilvăneni expulzaţi nici care le era criminalul lor plan. Primul ministru ne-i spune. Să cităm căci bucata merită a fi cetită. „Dar credeţi că se făcea numai atîta? In „acelaşi timp cînd agitaţiunea se incerca a „prinde temei aici, se lăţea şi prin judeţe, „se îndemnau oamenii să se scoale şi se treacă „Carpaţii, şusciţi ce li se spunea ? Li se spunea că au arme multe gata ca să treacă „in Transilvania. Va să zică putea să ne faci „şi încurcătura aceasta, căci dacă ar fi trecut „peste frontiere numai zece inşi cu arme cît „de ruginite, vă inchipuiţi d-voastră la ce consecinţe ne puteam aştepta.“ Va să zică aceşti agitatori voiau să ia Transilvania! Ei erau aproape de a rescula ţara şi a trece cu 10 oameni peste munţi!... Dacă lucru îi aşa atunci totul să schimbă, atunci d-nu I. Brăteanu nu putea să stea cu braţele incrucişate!... Să se găsească un om care să vorbească asemenea copilării, este deja trist lucru. Ce să mai zici cînd te gîndești că copilul la minte care spune asemenea lucruri este Prim ministru de zece ani?!... LAPTA Dili STRĂINĂTATE. CHESTIUNEA ORIENTULUI. Se telegrafiază din Belgrad că reprezentanţii marilor puteri au făcut la 1 Marte, D-lui Garaşanin reprezentaţii verbale, angajându-l de a primiproectul tratatului de pace propus de Turcia şi de a introduce in acest tratat o clauză privind demobilizarea din amîndouă părţile. Guvernul serb refuză de a dezarma imediat după ratificarea tratatului de pace, dacă se sfârşa prin inţelegere asupra redacţiunei sale, şi se crede că acest refuz este motivat de dorinţa Serbiei de a aştepta evenimentele care ar putea să se producă in Grecia. —Se anunţă că Dl Garaşanin a primit articolul unic al tratatului de faţă intre Serbia şi Bulgaria propus de Poartă, şi că a înştiinţat pe Dl Mijatovici, reprezentantul guvernului şerb la conferinţa din Bucureşti. Acest articol este reditat astfel cu: „Pacea intre Serbia şi Bulgaria este restabilită la data semnăturei prezentului tratat. Ratificaţiele vor fi schimbate la Bucureşti in curentul celor patrusprezece zile, sau mai degrabă dacă se poate.' —„Gazeta Germaniei de Nord“ spune că guvernul şerb refuză pănă acuma de a primi contra proectul turc al tratatului serbo-bulgar (proectul, de altmintrelea, conţine aceleaşi stipulaţiuni ca şi textul serb) pentru că menţionează restabilirea relaţiunelor de prietenie intre Serbiea şi Bulgariea. Această obiecţie aduce bănuială cum că există incă la Belgrad o vie ixitaţie contra Bulgariei, iritaţie care după chiar părerea guvernului şerb, ar face cu neputinţă pentru moment restabilirea păcei exterioare. ANGLIA. O mare tempestă de ninsoare s’a lasat asupra Bretaniei mari. In oare-care regiuni, ea a întrecut in violenţă pe toate celelalte ce s’au văzut de mulţi ani. In Londra, ea a fost comparativ slabă, dar in Ţara Galiei mai multe trenuri au rămas blocate de omăt. Pe cîteva linii mari circulaţiea a fost suspendată pe timp destul de mult. Curierii din Dublin la Londra şi de la Londra la Holy-Head au avut mari greutăţi de a ajunge la destinaţie. In mai multe oraşe, circulaţiea tramvaiurilor a fost întreruptă. La Birmingham, doi oameni au fost victimele tempestei. Uraganul de asemenea a bantuit şi pe coaste. Totodată afară de naufragiul lui Missuri, intîmplat aproape de Haly-Head, nu s’a semnalat cazuri grave. Missuri n’avea pasageri, iera cu vite. Din 395 capete de vite, o sută au trebuit să fie aruncate in mare pentru a ușura nava. ISPANIA „Corespondeneia“ organ ministerial, anunţă că doctorii au examinat eri pe ducele de Sevila la infirmerie. Iei au declarat că nu este bolnav, dar numai surexcitat, şi că poate fi transferat la închisoare. Din pricina acestui verdict al doctorilor, ducele Sevilei va fi indreptat in cîte va zile spre Valenţa, unde trebue să sufere pedeapsa sa. GERMANIA In consiliul de miniştri unde s’a discutat proectul de lege privind cumpărarea pămînturilor in Polonia de guvern, Dl Bismark a cerut ca expropriarea proprietarilor polonezi să fie permisă. Dar toţi colegii cancelarului protestară, şi Dl de Bismark n’avu ce face ELVEŢIEA După o informaţie a agenţei Reuter, guvernul cantonului de Friburg ar fi hotărît definitiv crearea unei Universităţi catolice la Friburg. ITALIEA Senatul italian a adoptat ori, fără discuţiune, tratatul Londrei pentru garanţie a împrumutului egiptean şi a aprobat convenţia poştală cu Portugalia. Evenimentele din Orient Astăzi cu ocaziunea semnărei tratatului de pace intre Serbia și Bulgaria, s’a celebrat un tedeum in catedrala din Sofia. Pe de altă parte prințul a emis o procla- FOILETON CLEOPATRA Veteranul de la 1812 avea un aer aşa de nobil că nici o glumă de rău gust nu putea să fie făcută in faţa lui. In acel moment, o escelentă orchestră indosită in grădină incepu un menuet de Mozart şi muzica continuă de a cânta toată sala. Un supeu de două sute de persoane reţinu lumea pănă după miezul nopţei. Obiceiul wrofc sueminea cas de a se retrage cineva după un sfert de oară, insă generalul prevenise musafirii, şi ei stăteau de curiositate. Astă nuntă sămăna aşa de puţin cu altele! Lumânările se consumau, florile se veştezau de căldură, cănd invitaţii părăsiră casa, in sunetele Marşului Nupţial a lui Mendelssohn. Cei din urmă oaspeţi uităndu-se indărăpt, putură să vadă pintre uşele mari deschise pe generalul inclinîndu-se ceremonios înaintea femeiei sale pentru a-şi lua buna-sora. — Doresc, îi zise el, că această serată să-ţi lase acest suvenir ca şi mie. Serbătoarea a fost pentru d-ta, doamnă, şi nimic nu este destul de frumos pentru a-ţi fi oferit. Scuză greşelele autorului, cum zic spaniolii, şi află că ai in mine un amic fidel, un supus şi devotat servitor. El o conduse pănă la uşa odaiei care-i era destinată de la pragul ușei o lasă și ea intră singură la dînsa. Abia era prin mijlocul casei cănd o cameristă alergă. — Escelența sa întreabă pe doamna contesă dacă puțină musică nu i-ar fi incă agreabilă ? — Da, neapărat, respunse Cleopatra. Cameristele disfăcu pe mireasă de găteala ei cea grea. In curând ea fu singură, îmbrăcată intr’un capot de matasă albă, uşor şi împodobit cu lungi dantele strămoşeşti, cam ingâlbinite. Candela ardea intr’un colţ. Cleopatra stinse luminările şi veni de a se aşeză la fereastră. Un patrar de lună in descreştere dispărea in dosul teilor din parc, care desinau o mare gramadă neagră, tare imposantă. Noaptea era răcoroasă, eliotropul şi rozeta din grădină mirosiau foarte plăcut; violinile continuau a căuta din Mozart, insă mai incetişor, ca cum ar fi voit să pregătească pe nesimţite urechia pentru tăcere. O slabă lumină țişni din inelul ce avea Cleopatra pe mîna stăngă. Aceasta era un diamant mare, cadou de la bărbatul său . . . Inelul de aur strălucia la măna ei dreaptă. — Sunt măritată, își zise ea, totul samănă ca in povești, și cu toate acestea e pre- 32