Lupta, iunie 1887 (Anul 4, nr. 265-288)

1887-06-01 / nr. 265

2 JUSTIŢIA­­LA IAŞI Pr­­im din Iaşi următoarea ştire: Se vede că şi justiţia din Iaşi, gene­­ralmente vorbind, s’a molipsit de omul ce bîntue justiţia din capitală, adică a se lăsa in­fluenţată de administraţie. Voesc a ve vorbi de procesul d-lui Costea Balş incul­at pentru că ar fi şuerat pe capul statului. Acest proces urmează a se jude­ca la tribuna I secţia I-a, termenul pentru judecarea afacerei a fost fixat întâiaşi dată la 16 Iunie, apoi schimbat nu ştiu după a cui insistenţă, de­sigur nu a in­culpatului pentru ziua de 11 Iunie, şi în fine iarşi schimbat la 6 Iunie tocmai în ziua în care d. Balş are un proces îna­intea judecătorului ocolului I, tot în urma unei înscenări poliţieneşti, aşa că d. Balş este pus în po­­ţiune­a ce prezen­ta în aceiaşi zi înaintea a doua instanţe diferite, fiind că prin procurator nu se poate cineva prezenta în materie penală, când faptul imputat atrage după sine pedeapsa înd­vsarei. Ia faţa acestora, întrebăm pe d. Pre­şedinte al Asecţiei l-a, care este singur in drept a fixa termenele de judecată . După a cărui cerere a schimbat de trei ori termenul de judecare al procesului falş? In adevér, d. Vos de Vael, vădfind că liberalii simt dispuşi să facă concesiuni, s’a grăbit a cere suprimarea celor două puncte principale din propunerea d-luiStha­­epman, anume neutralitatea şcoaleî publice şi cestiunea subsidiilor. Câţi­va liberali se grupară în jurul conservatorilor, aşa că a­­ceştia obţinură o majoritate de 45 voturi contra 39,—şi ast­fel instrucţiunea publică primi o mare lovitură. Partidal liberal, care îi-a opus destulă rezistenţă împotriva acestui atac venit din partea conservatorilor, va trebui să lucreze mult şi mult timp până să recâştige ceea ce a pierdut acum cu atâta uşurinţă. Liberalii Olandezi mai au încă o sin­gură speranţă. Ei cred că cea-l­altâ Ca­­meră nu va aproba votul Camerei elective. Alergările de cri Ieri Duminică 31 Marți, s-a făcut a doua alergare de cai din Bucureşti la Băneasa. Lume a fos mai puţină decât la întâia alergare ; pricina erea în nesi­guranţa timpului şi în ploaia care că­zuse câte­va ore mai înainte. Rezultatul a fost : I. Premiul Nncet, alergare pentru cai de preumblare sau de serviciu militar, încălecaţi de ofiţeri şi aparţinând lor cel puţin de la 15 Mai­. Premiul I, 700 lei, Il-lea 200 lei, IlI-lea 100 lei. Au eşit: 1 Pilgrim al d-lui locotenent Văcărescu, călărit de d. colonel Vi­do­­ianu, 2 lea Cicoş al d-lui s.lt. Constan­­tinescu, călărit de d. Holban, 3 -lea Bom­­bond al d-lui s. lt. Mancaș, călărit de pro­fi Mar. II. Premiul Queen Mary pentru ar­măsari şi epe de pur sânge din ori­ce ţară de 3 ani. Premiul I, 2500 lei, II-lea 500 lei. Au eşit : 1 P. L. M. din herghelia Păşcani, 2-a Vijelia, idem. III. Premiul Canotier, pentru armă­sari, epe şi jigane de ori­ce rasă şi de ori­ce proveninţă. Greutatea 3 ani 62 ki­g., 4 ani și mai sus 701.2 kig. învin­gătorul de vânzare pentru 3000 lei Ca­lul pus de vânzare pentru 2000 va primi 3 ki­g, descărcare, pentru 1500 lei 5 kiig , pentru 1000 lei, 8 kiig., pentru 500 lei, 11 kiig. Caii care n’au câștigat în 1887 în sen­sul art. 23 din regulament, primesc o descărcare specială de 2 kig. Jock­y ro­mâni care n’au câştigat două curse pri­mesc 2 la ki­g. învingătorul de vânzare în quartul de oră ce urmează cursa ; jumătate din pri­sos la calul al 2 lea până la concurenţa maximum de 500 lei; jumătatea cea­ alta şi pris­osul peste 500 iei fondului curselo’’. Distanţa 1600 metri. Un singur premiu 1500 lei. A ieşit Qood-Bye din herghelia Paşcani Calul a fost cumpărat cu 2500 lei de către d. M­­axa. IV. Alergare în treapât călare. Dis­tanţa 3000 metri. Premiu! I 500 lei, II- lea 100 lei, 111-lea 75 lei. Au alergat 10 cai. Au eşit: I in Donato al d-lui sub-locot. Pavelescu, 11-lea Donna a d-lui locot. Ma­­nolescu, IlI-lea Fulger al d-lui Mend!. V. Alergare de obstacole. Premiul I 1500 h­­, II-lea 2/a din intrări, IlI-lea 2/a din intrări. Au eșit: I Last­ Love al d-lui A. Ca­targ!, Il-lea Mignonette al d-luî M­­nd', III- lea Ouragan dia h­rghelia Paşcani. VI. Alergare suplimentară pentru ca, de ori­ce proveninţă şi ori­ce vîrstă, în­hămaţi câte unul la trăsuri uşoare de cursă cu 2 safi 4 roţi. Premiul I 300 lei, 11-lea 100 lei. Au eşit: I Vlaica a d-luî C. Parrimno, II-lea Horosch a­ d lui maior M­­escu. VII. Alergarea birjarilor pentru tră­suri de birjă, fă­sad obicinuit serviciu­ public în piaţă. Alergare în treapăt în­hămat în doi. Distanţa 2500 metrii. Premiul I 200 lei, Il-lea 100 lei, II lea 50 lei. Au eşit: Anton Ivanof birji No­ 151 cu 2 cai murg şi roib , II Carp Urnit­f birja No. 28 cu 2 armăsari albi, III Alex Porumbaru birja No. 151 cu 2 epe murgi, avocat Kirnik spre a li se verifica crean­ţele lor.­­ Se vorbeşte că creditorii acestui faliment vor consimţi a­nahteia un concordat. * * * In numărul viitor vom publica sub a­­ceastă rubrică deriziunea înaltei Curţi de Cassaţie în procesul coi­pemenţilor de Îs Râmnicu-Vâlcea. Am citit această hotă­­re şi am văzut că este foarte bine motivată de consilierul Curţei care a redactat-o. * * Se crede că tribunalul comercial va de­clara îa această săptămână, din officiu, cn stare de faliment pe un mare comerciant din Capitală, care ar avea un pasiv de peste 80.000 lei. * # * Azi s’a declarat desrin­sa sesiunea Cur­­ţei cu juraţi din Capital. In urmă d. grefier a făcut apelul nomi­nal al juraţilor, din cari d. preşedinte a tras la sorți 12 cari vor forma juriul în procesul ca­­re a se judeca azi. # # După o dispoziţie luată de preşedinţii secţiunelor Curţei de apel din Capitală, pro­­cesele civile cari se judecau până acuma în zilele de Marţi, Joi şi Sâmbătă, se vor judeca de acum înainte în cele­lalte zile ale săptâmâor­i. * # Toate procesele cari sunt a se judeca de Curtea de apel în diverginţă, vor tre­bui să fie amânate din cauză că mai mulţi c­onsilieri sunt delegaţi de a presida Cur­ţile cu juraţi din arondismentul acestei Curţi. *’ * Tribuna­ul comercial din capitală 83 va pronunţa azi asupra omologării concorda­tului încheiat a’aită­eri da creditorii fad­ul-ritului O brii h. S. Ştiri Judiciare La 15 iunie, secţiunea a 2 a Divi Cel de Cassaţie va judeca recursul casse­ Coats, fa­bricant de aţă din E­ghtera, contra deci­­ziunei Curţii de apel din capitală care i-a respins cererea de preferinţa asupra unei sume de una sută de mii de lei din massa falimentului fraţilor Levinson. Acest proces nu este de cât o urmare a unui alt proces mult mai însemnat şi des­pre care s’a vorbit mult în lumea comer­cială şi pe care proces cassa Coats la câş­­tigat după mari trude. Cassa Coats va fi representată de d-nii avocaţi C. Boerescu şi D. G­atii iar fraţ­i Levinson de d-nii avocaţi Missir, Pa­­he Protopopescu şi alţii. Vom da la timp rezultatul acestui proces * * 11c Creditorii falimentului A. I. Kaufman, croitor din calea Victoriei N. 37, sunt con­vocaţi a se presenta înaintea sindicului d L­A­P­T­A ROS­­OM­A ,IN JUMA HNFORMAŢIUNI Aducem la cunoştinţa cetito­rilor ziarului nostru, că pe tim­pul sezonului băilor facem abo­namente lunare pentru toate sta­ţiunile balneare din ţară şi strei­­nătate. Preţul pentru o lună în ţară 4 lei, în strei­nătate 5 lei. A­­bonaţii noştri­ din ţară care vor voi să primească ziarul în vreo localitate din străinătate sunt rugaţi a ne anunţa din vre­me trimiţându-ne şi diferenţa costului de transport în timbre poştale în sumă de 1 fr. pentru o lună. Administraţia î­­ înştiinţăm pe abonaţii noştri­ din capitală că cu începere de astă­zi 1 iunie ziarul le va fi ser­vit la domiciliu prin împărţitori, primind în fie­care seară cu în­cepere de la ora î­ 9 cel mult e­­diţia a II a din acea zi.­­ In cercurile guvernamentale există temere de un trist eveniment ce se poate întâmpla în urma agravărei să­­nătăţei împâratuluî german. De Sâmbătă încoace au sosit maî multe ştiri neliniştitoare de la Berlin.­­ Ni se comunică că d. prim procu­ror Andronescu, care deţine de peste patru sâptămânî la dânsul dosarul In afacerea vestitului escroc Andronic pentru a face rechizitorul său, a dat un rechizitor prin care a declarat că nu este caz de urmărire. Se zice că d. Stătescu, judecătorul de instrucţie care a instruit această afacere, fiind constrâns şi d-nia sa de a da o ordonanţă de neurmărire în această afacere, ar preferi mai bine ca să-şi dea demisiunea sa, de­cât să se facă instrument în această, a­­facere, care este foarte dovedită.­­ D. Radu Mihaiu, ministrul de in­terne, a plecat supărat la moşia sa văzând că preşedintele consiliului nu vrea să urmărească pe opoziţia din Galaţi. D. Radu Mihaiu, ameninţă cu de­misiunea in caz când preşedintele consiliului va persista în hotărârea de mai sus. ***** * Monitorul Oficial de mâine va pu­blica raportul comisiei de anchetă de la Galaţi. Acest raport a fost trimes încă de Sâmbătă la Monitor spre a fi pu­blicat. D. Stătescu, ministru de Justiţie, care a fost la Sinaia spre a supune la cunoştinţa regelui raportul comi­­siunei de anchetă de la Galaţi, s’a întors în capitală. Suntem curioşi a şti opiniunea ce ’şî-a dat regele asupra acestei an­chete. „ De azi consiliul comunal al capi­talei începe a judeca contestaţiunile ce ’i s’a adresat şi care i se vor mai adresa contra proceselor verbale încheiate de comisiile de recensă­mânt al taxelor comunale. Amintim că dreptul de contesta­­ţiune nu există de cât până la 10 iunie. §­ D nul general Fălcoianu, colonel Carcaleţeanu şi maior Bereşteanu, sunt delegaţi de ministrul de rezbel de a­­forma comisiunea de examen al şcoalei de aplicaţie de geniu şi artilerie din capitală. D. Mantoff, prefectul din Rusciuk, soseşte mâine dimineaţă în capitală. D. Mantoff va sta în capitală până la 6 iunie când va veni înaintea Curţei cu Juraţi din capitală, procesu atentatorilor contra vieţei sale. „ De azi înainte deschidem în jur­nalul nostru o nouă rubrică, sub ti­tlul de Cronică ,­ de Ştiri judiciare. Este bine ca lectorii noştri­ să ştie din când în când ce se petrece şi pe la tribunale. „ Mitropolitul Primat a plecat azi dimineaţă la Ploeşti în inspecţie. Mitropolitul va inspecta şi monas­­tirea Ghighiu din judeţul Prahova.­ ­ Sâmbătă noaptea nişte pungaşi au încercat să spargă biserica de la sf. Visarion. Fiind surprinşi la timp ei au fost arestaţi. Sâmbătă a sosit în capitală din Constantinopol, Hobart-paşa împre­ună cu alţi zece ofiţeri din armata turcească. După o şedere de o zi, când au descins la hotelul Regal, ei au ple­cat eri seară la Viena şi Petersburg, unde au mai multe misiuni. Peste zi ei au primit vizita mi­nistrului turcesc în capitală.­­ D. maior Mongin, construitorul cu­polei franceze, a cărui sosire în ca­pitală am anunţat-o, a fost eri la Sinaia, unde a fost primit în audi­enţă de către rege. „ Esamenul de căpitani pentru gra­dul de maior va începe mai intâiu la corpul al 4-lea de armată ce este în Iaşi. De la Iaşi comisiunea de esamen va merge la Galaţi, de aci la Cra­iova şi apoi la 20 iunie va începe esamenul in Bucureşti pentru cor­pul al 2-lea de armată. La Bucureşti se va esamina şi toţi căpitanii de cavalerie şi geniu. „ Suntem pozitiv informaţi, că d­­director Herescu al liceului sf. Sava percepe de la fie­care elev al cl. V, 85 bani sub motiv că trebueşte să repare băncile ce s’au stricat de a­­ceştî elevi. Dacă lucrul este adevă­­rat, ne mirăm de această procedare a acestui director. Cum se poate ca el să impue elevilor a plăti o sumă neprevăzută de nici o lege, mai cu osebire că elevii sunt ameninţaţi a nu li se face mediile până ce nu vor plăti aceşti bani. Nu este oare un fond in bugetul statului pentru a se face asemenea reparaţiuni, ori lo­­gofetui de la instrucţiunea publică e­­puizând fondurile ce le are în această privinţă, aleargă a scoate bani de la bieţii elevi ? Cerem cu stăruinţă a ni se des­­minţi prin foaia oficială dacă nu este adevărat şi nu s’a perceput acest in­direct impozit de la elevi. TELEGRAME Paris, 12 iunie.—­Azi dimineaţă un duel a avut loc între dd. Clamenceau şi Fou­­ther, acest din urmă redactor al ziarului „Naţional“, în urma unei polemice de jur­nale. Două gloanţe au fost schimbate fără resultat. Berlin, 12 iunie.—împăratul a dormit bine; durerile au scăzut. Strasburg, 12 inie. — După „Land*» Zeitung“ ştirea Jdespre exilul deputatului Lalar­ce din Mullhuse nu este confirmată. Constantinopol, 11 Iunie.—Expediţu­­nea cerealelor prin portul Samsun este o­­prită. 1. Constantinopol, 11 Iunie.—(esle in­directă). Răspunzând la ultimul demers al FOIŢA ZIARULUI „LUPTA“ SEPTEM ANA UTER­ARA XVII Una din caracter­isticele literaturii româneşti. I­ipsa de un sistem de a scrie. Cauzele determi­nante Educaţunea noastră literară. — Cu alt prive­j am atins în treacăt şi am constatat faptul lipsei unei şcoli în literatura românească. Aproape nici un scriitor nu e procedat după o anumită şcoală, scriind după un sistem anume determinat. Luând pe fie­care scriitor român în parte şi ana­­lizându-î lucrarea în general, suntem sur­prinşi, nu de lipsa de originalitate—care fără care caii iaudabile escepţiuni, este generală — dar de această profuziune de sisteme. In opera unui artist român găsim toate sistemele încercate și imitate. Nu putem însă găsi urmărirea continuă a unui prin­cipiu literar. Nu pretindem, zic, ca să nu să dea un nou­ sistem, o şcoală inaugurată de scriitorii români, ceea ce este curios este lipsa unei consecinţe literare. Să pare că acest defect este o caracte­ristică a oaţionalitaţei noastre, căci această neconstanţă să observă în toate: în lite­ratură, în artă, în politică, în viaţa socială la general. Idica acestui subiect­­an a venit vizitând expoziţiunea pictorului Grigorescu. Acest artist pare a rezuma caracterul neamul­ nistru. In general expoziţiunea sa este o colecţiune gentilă. Insist asupra cuvântului gentil pentru a să espira. Opera d-lui Gr­igorescu, luată în general, este o lucrare de artă uşoară, gingaşe, care place, dar că­reia li lipseşte originalitatea, soliditatea pe care o vedem în lucrării maeştrilor. D-sa pe lângă că nu a adus nici un procedeu nou, dar a insistat mi să pare asupra pro­­cedeurilor banale. Opera generală a d-lui Grigorescu prea îţi lasă o impresiune al­bastră şi ro­e-tendre. Luată în particular lucrarea d-sale, se poate găsi în ea pro­­cedeurile tuturor şcoalelor. Găsim tablouri după şcoala clasică găsim tablouri după şcoala impresionistă, genul lui Hunuer, şcoala o­­landeză, găsim imitate­­a d-lui toate genu­rile pictorilor mari şi mici. Zadarnic vom căuta pe Grigorescu în expoziţiunea sa, vom găsi pe om­ şi cine altul, afară de d-sa Ca lucrător de sigur d. Gr­gorescu este un lucrător dibaciu, îşi cunoaşte meşteşu­gul, dar atâta tot. Ceea ce găsim în expoziţiunea d-lui Gri­gorescu în mic, găsim ca notă caracteris­tică în literatură română, cu singura prin­cipală deosebire, că în operele mai de că­­petănie a literaturei româneşti dacă gă­seşti amalgamul de şcoli şi de sisteme, de care este vorba în expoziţiunea sus numită, găseşti însă şi mai multe note originale, cel puţine în autorii talentaţi. Care să fie cauza acestui fenomen, care, repet, să manif­etează în toate părţile vie­­ţei noastre sociale ? Duupă mine, trebue să fie o mulţime de cauze, a căror rezultantă este fe­nomenu­l de care vorbesc. Nu voi­ atinge de­cât pe unele din aceste cauze pe cele mai deter­minante. Mă în rân­l de toate, vice­lipsa unei edu­­caţiunî literare solide, lipsa unui anumit cu­rent literar, lipsa prin urmare da convin­geri şi deci de pasiune literară. La şcoală educaţiunea noastră literară să face din punctul de vedere clasic. Vorbesc de lecţiunile relative la limba şi literatura română. Modelele de stil ce ni să dau acolo sunt de­sigur din acele mai proaste şi lu­ate din autorii cei mai păcătoşi. Pe lângă aceasta autorii acestor aşa zise Retorici nu au avut măcar puterea şi inteligenţa de­ a alege cel­ puţin lucruri potrivite pen­tru e­­­semplele lor. Dacă elevul care iese din liceu cu di­ploma de bacalaureat s’ar crede destul de destoinic ca să scrie după preceptele în­văţate în şcoală, opera lui ar fi un cap de operă a prostiei omeneşti. Din fericire e­­ducaţiunea această oficială este atât de ineptă în­cât nu a putut fi luată în serios chiar de cătră cel mai buchen din scriito­raşii noştri­. Pe lângă educaţiunea literară oficiali, la şcoală se face o altă educa­ţiune cu mu­t mai periculoasă. Este acea luptă din ro­­macurile citite într’ascuns şi care educa­­ţiune coostă îa sorbirea lacomă a tot ce’i mai inept în literat­urile străine. Ia gene­ral, şcolarii ne­ştiind bine franţuzeşte, să îndeletnicesc eu citirea romanurilor traduse în limba românească. Aceste romanuri sunt de două feluri: unele mai vechi, luate din biblioteca părinţilor, sunt tradi­ţiuni după Dumas tatăl, George Sand, Eugene Sue, Victor Hugo şi alţii din şcoala romantică. Aceste sunt cel puţin opere literare de merit de şi eşite din uz. Pe lângă acestea vin romanele mai noul, ale căror autori sunt Poi­son-de-Terail, Xavier de Montepin şi cei alţi foiletonişti care falsifică şi mai mult gustul literar al tinerimei. Un tânăr care ar eşit cu bagagiul literar şcolar şi care ar voi să scrie, ele sigur nu ar putea produce de­cât opere care să se­mene ca acele cari au alcătuit educaţia­­lui literară. Fie­care din noi când­­ am în­ceput a scrie poezii, nu ara debutat prin a imita pe Bolintineanu, pe Alexandri şi pe cei al­ţi care alcătui­seră tot bagagiul nos­tru literar ? In proză dar tineretul nostru s’ar apuca de scris lucruri teribile, oribile şi îngrozitoare, crime înspăimântătoare, cu pumnale pline de sânge, cu umbre, cu eroi extra­ordinari, cu fraze bombastice, cu stri­găte, cu zbierete, cu toate lucrurile şi m j­oacele literare întrebuinţate de foileto­­niştii fără talent francezi. Educaţiunea literară a tinerimei din fe­ricire n- să mărgineşte aici, începând să citească franţuzeşte el diff peste cărţi cu adevărat de valoare, peste scrieri ro­­derne şi scrise în spiritul timpului. In literatura franceză contimporană sunt însă mai multe şcoli. Tineretul nostru nu poate încă alege. A citit mai multe scrieri de­cât critice li­terare, căci educaţiunea lui literară să face pe apucatele, fără direcţiune, după cum să întâmplă. A citit pe Dumas, a citit pe Pou­­sac-de-Terail, a citit pe Victor Hugo, a citit pe Ohnet, a citit pe Zola. Dintre toţi aceştia el nu are putere de a alege. Fie­care din aceşti scriitori or să le iasă ceva în amintire şi la acel ava se va gândi el când va lua condeiul în mână. Dacă e om de talent, ca toată aceasta pestre ţeală de sisteme­­şi de mij­oace literare, va putea să parvină să scrie ceva mai în­semnat, de­şi un lucru tot d’a una se va vedea în compoziţiunea sa : ama’gamarea tuturor acestor sisteme îţi va da ideea ge­nerală ce ’ţi ar lăsa-o impresiunea unei sta­tui care în loc să fie alcătuită dintr’un sin­gur bloc de marmoră, este făcută din mai multe bucăţi de marmoră deosebite. Cu alt prilej am dat exemplul Nuvele­lor din Popor a d-lui Slavici. Şu­aui acest exemplu pentru că el dovedeşte şi ilustrează foarte bine părerea mea. D. Slavici este in­contestabil un om de talent. Impresiunea generală care ’ţi-o lasă însă lucrarea­­ sale artistică este că d-lui a lucrat sub impre­siunea a două mijloace literarii deosebite. Intr’o lucrare de artă se deosebesc două lucruri: maî lat din cadrul general, schiţa, firul, spaţiul îa care se mişcă acţiunea şi al doilea particularităţile, detailurile lucră­­reî de artă.— Intr’un tablou d. ex. să deo­sebeşte fondul tabloului şi personajele sau subiectul principal. Intr’o nuvelă, într’un roman este firul istoric, cadrul general al lucrăreî, canavaua pe care scriitorul brodează şi broderiea, particularităţile, de trilurile. In scrierea d-lui Slavici broderia este cât vr - A­ V V

Next