Lupta, decembrie 1887 (Anul 4, nr. 411-435)

1887-12-03 / nr. 413

zerabilă şcoală, este o alta, şcoala cratică. Această şcoală pur^de de la princi­­piul instrucţiune*^ m%ra/e pe cât e cu putinţă. ^,upâ această şcoală, care este p. Luptei, pentru ca cine­va să fie un *om­ cetăţean nu este destul de a ’l în­văţa meseria lui şi de a’l reduce la un rol mecanic, mai este de nevoe a’l eman­cipa intelectualmente, a’l face cetăţean, a’l arăta nedreptăţile sociale, a’l dezigna rolul lui, a’i da mijloacele ca odată ce­tăţean să revindice drepturile sale în­călcate şi să ceară suprimarea unei stări economice şi politice care îl apasă. După principiul liberal instrucţia are menirea a menţine pe cetăţeni în un fel de caste, a da fie­căreî clase instruc­ţia meseriei ei. După principiul demo­cratic, toţi cetăţenii, independent de me­seria şi de ocupaţiele lor, trebuesc a că­păta o cultură intelectuală care să’i u­­nească, să’î apropie unii de alţii, şi să-i prepare a fi campionii reformelor sociale. Este interesant de a vedea declama­­toaiele clasei dirigente. Aşa, ştiţi ce ar­gument ea aduce în contra instrucţiei in­tegrale ? Următorul: prin o instrucţie in­tegrală să formează un proletariat inte­lectual, de funcţionari, de declassaţi. De apoi bine , ce voim noi alt­ceva ? Apoi noi tocmai aceasta voim. Voim da, un proletariat intelectual. De cât ştiţi pentru ce îl voim ? Pentru că reformele politice şi economice ce dorim, nu să pot face de cât creându-se acest proletariat, adică deschizându-se mintea şi capul mas­­selor populare. Cât timp ţăranul să va crede că este destinat a fi un instrument de muncă în mâinele boerului, cât timp lucrătorul va crede că este destinat de la c-zeu a munci pentru patron, pe atât timp ori­ce reformă este imposibilă. Şi la acest statu-quo tinde instrucţia fragmentară. Numai când fie­care om va deveni un proletar intelectual, adică va fi în stare să -şi dea seamă de situaţia lui inferi­oară socială, de nedreptăţile economice şi politice da cari suferă, numai atunci reformele democratice vor fi cu putinţă. Acest lucru ’l-a înţeles actualul Ţar al Rusiei, de acea a răstrâns mijloacele de cultură integrală; acest lucru ’l-a simţit Carol colectivistul, de aceea lasă pe igno­bilul Sturza a răstrânge chiar mizerabila instrucţie primară. Deci departe de a ne întrista că şcoa­­lele noastre produc proletari, din contra să ne bucurăm. Toţi aceşti copii arun­caţi a doua zi pe stradele oraşelor, toţi fii de ţărani cari crescuţi în idei mai superioare vor vedea mizeria lor şi a semenilor lor, toţi aceştia sunt şi vor fi luptătorii cauzei drepte, reformelor de­mocratice. lăţenii au ferma convingere că d. Burada, nu va fi un al doilea Sărăţeanu şi va cauta cât să poate în limitele sale, a evita poli­tica militantă, fiind în această funcţie tot ceea ce a fost când ocupa acest post de procuror general. Finesc parentezul prin a zice că dacă Sărăţeanu va veni în Galaţi în locul d-lui Henţescu, ştiut să fie că toţi judecătorii atât de la Curte cât şi de la tribunalul de Galaţi, vor demisiona. Aceasta e opiniunea Gălăţenilor. Nu să mulţumeşte banda neagră de a spune numai aceasta, mai bârfeşte şi ur­mătoarele că , cu permutarea lui Sărăţeanu tot grupul liberal-naţional din Galaţi s'a stricat şi pentru toate acestea nu va fi de vină de­cât prefectul Peridis, sau cum îl califică Mohoî prin Urzica (creatura şi o­­mul lui Sărăţeanu) prefectul Perfidis. Toţi cari aud pe aceşti indivizi, suspecţi societăţeî gălăţene, le întorc dosul şi le a­­rată dispreţul cuvenit. Cu un cuvânt, Să­răţeanu plecând din Galaţi, s’a mai cură­ţit puţin atmosfera şi sunt convins că a­­ceste tipuri în No. de 25 sunt moralmente morţi, căci tot Galaţul ÎI despreţuesc. Ceea ce e adevărat Însă, lui Sărăţeanu Îi va rămâne numele cunoscut în Galaţi, chiar copii ereau curioşi a şti şi cunoaşte mutra veninoasă a acestui bandit de tristă memorie, a autorului scenelor de la 11 Marti. El plecând a avut tupeul de a trimite la toţi cărţile de vizită, însă nenorocitul nu ştie ce au făcut Gălăţenii cu cărţile lui de vizită... N’a înţeles putregaiul colectivită­ţii că Gălăţenul cari ’l-a închis uşile de la 11 Maiu nu pot uita mişeliele lui, că el prin faptele lui murdare devenise antipa­tic şi insuportabil tuturor, că era huiduit şi îndepărtat de toţi, că nu mai putea duce viaţă în Galaţi. Şi mai vine la urmă şi prefectul Peride care ’l-a făcut zile amare, gonindu’l ca o şarjă din Galaţi. Intr’o viitoare corespondenţă voiu vorbi de prefectul Peride. Gălăţeanu Sărăţeanu şi Gălăţenii (Corespondenţa specială a „Luptei“) Galaţi 1 Decembre 1887. De Sâmbătă 28 Noembre, cum s’a răs­pândit prin oraş ştirea că vestitul şi hidra de Sărăţeanu este înlocuit, nu se vedea pe feţele Gălăţenilor de cât veselie, iar pe murdarul obraz al celor 25 de indivizi din banda neagră, tristeţea. Un Cavalioti, antipaticul societăţei gă­­lăţene, beţivul ordinar dl. Mihail loan, car­toforul, ucigaşul şi apanagistul Malaxa mamelucul de Hagi Nicola, idiotul de Co­­dreanu, murdarul şi imoralul de Radu alias Hossu, precum şi cei 19 bandiţi, ştiuţi de lectorii Luptei, din corespondenţa ce v’am trimes’o sub titlu de banda neagră din Ga­laţi, cu toţii la îun loc îi vezi adunaţi prin localuri publice ca: cafenele, cofetă­rie, birturi şi cârciumi, cu figurele lor si­nistre şi posomorâte, propagând, în râsul ironic al cetăţenilor şi străinilor, condo­­lenţe şi regrete pentru plecarea şefului lor, mizerabilul de Sărăţeanu, şi având cura­­giul de a declara că, în curând Sărâ­­ţeanu va veni în Galaţi ca prim-pre­­şedinte al Curţii de apel, în locul o­­norabilului şi stimatului de toţi d. Hăn­­ţescu, pe care Sărăţeanu îl urăşte şi Îi face toate intrigile voind cu ori­ce preţ a’l lua lo eu. Deschid un mic parentez: toţi judecăto­rii, atât de la tribunalele, nu numai din Galaţi, dar din toată circumscripţia Curţii de apel din Galaţi, precum şi de la Curte, simt şi ei o fericire că au scăpat de Sără­­ţeanu, şi la toţi le pare bine că e înlocuit de d. Burada, un magistrat integru şi unul ce din funcţia sa nu voeşte să abuzeze şi să se facă de rîs. — D. Burada, în Galaţi e cunoscut şi se bucură de simpatie, şi Gă­ CRONICA DUELURILE Mai­eri, plimbându-mă pe stradă.. Un bun prieten de-al lui Moruzi Prin buzunar, voind să-mi vadă La ceas năvală, dădu hursuz!.. Când spăimântat, ’l-apuc de mână Spuindu-i: hoţulel pe ei!... — Al mă insulţi ? dânsul îngână:... Hai la duel! * * * Dau pe o stradă mai lăturaşe... Şi cad în mâna lui Toboc Care'n beţia-i pătimaşe Mă şi opreşte atunci pe loc. — Ce vrei? nu da, îi spun îndată Ce bătăuşi eşti, ce mişel... — A mă insulţi ? ei bine aşteaptă: Hai la duel! # * * De Andronic şi de Gherey Vorbind odată în ziar, Me şi trezesc pe cap cu ei Că zbiară şi la mine sar — Eschrochi numitu-ne-ai Perciune? Şi mizerabili, fel de fel Ei bine, avem onoare a’ţi spune: Hai la duel! * * * De multe ori, am lăudat Pe Girodel şi pe Fănică, Şi lumei veste-am buciumat Că sunt samsari şi alt nimică — Samsari ?... ai îndrăznit a spune De Belu şi de Girodel, Ei bine aşteaptă, tu, Perciune Hai la duel! * * * De Stancu Lupu într'o zi Am spus că-i hoţ de drumul mare Căci gura, omul a’şi păzi Nu ştie fie­care... — Eu hoţ. . ei bine lasă aşteaptă De va scăpa, siracul, el Ce sufleţelul o să-ţi paţă: Hai la duel! * * * Pe stradă, noaptea într’un târziu, O Venere de trotuar Cu ea voeste ca să vin... Intr’al iubirilor altar... — Prostituată ! fugi de aici! Iară clienta lui Girodel Fără de veste îmi și zice: Hai la duel ! * * * M­­­eri, plimbându-mă pe stradă. Un bun prieten de-al lui Moruzi Prin buzunare, voind să-mî vadă La ceas năvală, dădu hursuz!.. Când spăimântat ’l-apuc de mână Spuindu-i: hoțule! pe el!.. — A ! mă insulți? dânsul îngână:... Hai la duel! Nichi-Perciun. Sătenii nedreptăţiţi Iată o denunţare a unui sătean. O dăm întocmai protestând din toate puterile noastre împotriva acestor ne­dreptăţi . Domnule director, Sub­semnatul locuitor în comuna Creţeş­­tii Sinteşti din plasa Sabar judeţul Ilfov, cu onoare vin a vă ruga să bine­voiţi a publica în ziarul d­v. următoarele: In anul 1886 de către fostul primar Panait Mihăiţă, care astăzi se află deţinut în penitenciarul Văcăreşti, în complicitate cu d. Ioniţă Va­­silescu, arendaşul moşiei statului Creţeşti, fără nici o judecată sau hotărâre rămasă definitivă, îmi ridică 30 clăi de grâu din câmp, fapt cu totul în contra legei. Ca şi în mai multe rânduri am reclamat d-lui ministru de interne, acest caz, şi s’a tri­mes ordin către d. Nae Perieţeanu, sub-pre­­fectul plăşei Sabaru, dar fiind unit cu nu­mitul arendaş şi cu notarul Iancu Temis­­tocle ascund ordinele date de d. ministru fără a face vre-o satisfacere legală. Iată dreptatea ce avem noi ţăranii şi agriculto­rii. Muncim toată vara şi în urmă d-nii a­­rendaşi ne răpesc productele şi ne lasă mu­ritori de foame, familia şi copilaşii, de­şi d. ministru ne pune sub­ prefecţi dar nu pentru noi ţăranii, căci suntem sărmani, ci pentru arendaşi, pentru care vă rugăm ca toate acestea să se publice în ziarul d­v. Cu respect, Tănase Mihai Vlad. “E­DITIA I-la NOUTATILE DIN URMA Când am anunţat că lumea vorbeşte că la societatea Macedo-Română „Lu­mina“ să petrec lucruri grave, şi că u­­nii acuză pe d. Gr. H. Grandea, cunos­cutul gazetar desidor poliţiilor, care e preşedinte al societăţi, că ar fi sfeterisit bunici ca sumă de peste 1.000 fr. d. Grandea ne a trimis o jalbă, prin care declară de calomnioase acele ştiri şi ne învită să luăm parte la şedinţa so­­cietăţei în care va dovedi corectitudinea sa. Acea şedinţă a avut loc încă de a­­cum două săptămâni. Societatea, după propunerea atât a d-lui Grandea cât şi a altor membrii, a ales o comisie de trei cări ca să ’i dea d. Gran­dea dosarele societăţeî ca să cerceteze starea lucrurilor. Comisia s’a presentat a doua zi la d. Grandea şi d sa a refuzat să ’i dea do­sarele, spunând : „Acum m’am gândit că aşi face o prostie dacă v’aşi da dosarele pe mâini“. Comisia s’a retras în faţa acestui re­fuz. Comitetu societăţeî—în parte—a cer­cetat compturile şi a găsit că d-na Gran­dea are asupra sa suma de peste 1.200 fr. D-sa a promis că alaltăerî Duminică, când se ţinea şedinţa societăţeî, va a­­duce chitanţa casei de depuneri, prin care va dovedi că banii societăţeî sunt depuşi, însă n’a venit la şedinţă. Da ce? Pentru că nu avea acea chitanţă ? Pen­tru că banii nu sunt depuşi la casa de depuneri ci în stomacul d-sale ? Credem că la toate aceste întrebări putem da un răspuns afirmativ. Am spus d-lul Grandea că cea mai bună dovadă de onestitatea sa ar fi să dea casierului — conform statutelor—banii ce’i deţine fără drept. N’a făcut aceasta, deci avem dreptul să'i spune că banii ’i-a mâncat. NFORMAŢIUNI Circulă sgomotul in unele cercuri militar­e că în urma concentrărilor însemnate de trupe de către Rusia şi Austria, guvernul nostru ar avea şi el de gând de a întări unele punc­­turi de la graniţă, prin concentrări de trupe. Se zice chiar că guvernul nostru ar fi primit şi poruncă în această privinţă, de la Viena şi Berlin.­­ Până acum încă nu s’a luat de primul-ministru vre-o hotărîre în pri­vinţa viitoarei remanieri ministeriale. Se vobeşte că d­nia sa ar vrea să introducă în viitorul cabinet elemente cu totul m­ou, dar că la aceasta se opun serios miniştrii Stătescu, Sturza şi Radu Mihaiu. Primul-ministru ar fi însă susţinut în această idee de către regele. „ Ieri seară se vorbea între depu­taţii guvernamentali că decretul pen­tru disolvarea Corpurilor legiuitoare se va citi chiar în săptămâna a­­ceasta. Aceasta s’ar fi decis în consiliul de miniştrii ce s’a întrunit ieri sub preşedinţa primuluî-ministru.­­ D-nii Al. Lahovari, P. G­rădişteanu, N. Fleva şi G. Vernescu vor merge la Craiova pentru a lua apărarea ti­nerilor de la Vâlcea, înaintea Curţii cu juraţi în ziua de 7 Decembre. Partea civilă se zice că va fi a­­părată de d. Michail Kornea. „ Suntem rugaţi a face următoarea întrebarea celor în drept: Ce s’a făcut cu amenda ce consi­liul comunal al Capitalei a decis ca societatea de construcţiuni să plă­tească, pentru neterminarea la timp a lucrărilor de la Arcuda ? £ D. Radu Mihaiu va numi zilele acestea pe d. Moruzi, directorul pre­fecturei din Constanţa şi fratele pre­fectului poliţiei Capitalei, într’o func­ţie de prefect al unui judeţ din Moldova. £ D. Populeanu, procurorul general al Curţei de apel din Capitală, va fi zilele acestea avansat ca procuror la Curtea de casaţie. înlocuitorul d-luî Populeanu ar fi d. Cocaş, procuror de secţie pe lângă aceiaşi Curte.­­ Se atribue d-lui deputat Poenaru­ Bordea intenţiunea de a susţine la viitoarele alegeri din Ialomiţa, can­­ditaturile mai multor membrii mar­canţi din opoziţiune. Graţie influenţei ce d-na Poenaru are în acest judeţ, se crede că can­didaţii­­guvernamentali cari vor fi combătuţi, vor cădea.­­ Se vorbeşte deja după acuma că procesul escrocului Andronic va fi amânat la înfăţişarea de la 14 De­cembrie. Până atunci escrocul umblă să ia de avocaţi pe unii membrii din o­­poziţie. Credem că aceştia nu se vor lăsa să fie păcăliţi. „ Numirile şi transferările în cor­pul diplomatic ar fi fost revocate sau amânate, după cât ni se comu­nică de către o persoană bine in­formată, pentru cât­va timp, din cauza unor cestiuni exterioare. „ Astăzi se judecă la Curtea de a­­pel din Bucureşi, secţia IlI-a, pro­cesul d-lui Leonida Sterie din Ga­laţi, care este inculpat că ar fi ca­lomniat pe prefectul de la Tulcea, Stătescu. Se ştie că Curtea de Casaţie a ca­sat deciziunea Curţei din Galaţi găsind nelegală condamnarea d-lui Sterea. „­­ri seară d. senator G. Mârzescu a avut lu­ngă întrevorbire cu d­­ascar Catargiu. In urma acestea d. Mârzescu va pleca diseară la Iaşi. „ Azi dimineaţă, prefectul poliţiei s’a dus la cazarma gendarmilor că­lări şi a comunicat ofiţerilor ca să cumpere mai multe oca cu rachiu de drojdii, cu care să se spele sol­daţii la ochi spre a se oferi de con­­juctivită granuloasă. Alt­fel, e foarte ocupat Kneazul. CERCUL MUNCITORILOR 8 Strada Doamnei 8 (Casa Maior Mişu vis ii-vis de Poştă) Mare întrunire a tuturor breslelor pen­tru a se consfatui asupra intereselor lor. Toţi muncitorii dar sunt invitaţi a se în­truni în ziua de Joui 8 Decembre, orele opt seara. EDIŢIA A ll-A Cronica parlamentara SENATUL Şedinţa de Mercuri 2 Decembre 1887 Şedinţa să deschide la orele 2 sub pre­şedinţa d-lui general Cernat. Presenţi 86 senatori. Mâncaţi 2150 fr. Să acordă mai multe congedii la dife­riţi senatori. D. Mitiţă Sturza depune 7 mesagii pen­tru indigenate. D. Eugenie Stătescu depune proectul pen­tru reforma magistratura (aplause colecti­viste) și cere ca să fie trims înaintea unei co­misii speciale. Propunerea să admite: Numărul mem­brilor comisii să hotărăște să fie de 5. Interpelarea d-lui D. Giani să amână pe mâine, interpelatorele fiind bolnav, după ce d. Ioan Leb­escu comunică senatului că a fost azi la d-na Giani, pe care­­l-a găsit bolnav, şi l-a rugat să ceară senatului să­­ amâne interpelarea pe mâine. D-nu Vârnav dă citire raportului şi pro­­ectului de convenţie cu Turcia. Legea să ia în consideraţie şi să votează fără discuţie cu 80 bile albe, unanimitate. Şedinţa se suspendă pe 5 minute, pen­tru ca să aleagă membrii comisii pentru studiarea proectului de lege al reformei ma­gistratura. Rezultatul votului Votanţi 66—Au întrunit majoritatea . D-nii: Polizu-Micşunescu, D. Rosetti, Meitani, Sava Şomănescu şi Gogu Ştefâ­­nescu. La ordinea zilei indigenate. Să votează indigenatele d-lor Heinrich Bieltz, Gheorghe Ştefanidis, Haris Daca. In privinţa indigenatului d -lui Solovschy votul e nul. Şedinţa se ridică la ora 4 fără 10. Reporter- CAMERA Şedinţa de la 2 Decembre 1887 Şedinţa se deschide la ora D­a sub pre­şedinţa d-lui general Leca. Răspund la apelul nominal 108 deputaţi. Sustraşi 2700 lei. Bietul Cler!! D. D. I. Sturza (Bârlad) roagă pe gu­vern să vină în ajutorul popilor mireni lirici­siţi de mijloace, de­oare­ce în anul ace­sT" nu se va putea vota legea pentru îmbună­tăţirea acestui cler. D. I. C. Brătianu spune că această lege e depusă în Cameră, dar ca să nu se zică apoi, că guvernul face aceasta ca propa­gandă electorală, o va vota în urmă, căci se interesează mult de soarta clerului nostru. Ministerul de război ș. D. Ciocazan se miră că de ce nu s’a numit încă ancheta pentru a constata ghe­­șeftul de la ministerul de răsboiu. Dar averi personale D. G. Paladi arată că d-sa a instruit la Brăila o afacere de furt comis la poştă, iar nu a dat ordonanţă de neurmărire, cum a zis ieri d. Radu Mihaiu. D. Radu Mihaiu cedează cuvântul d-lui C. F. Robescu, care pe vremea aceea era şeful poştei la Brăila. D. C. F. Robescu povesteşte cum s’a să­vârşit acel fapt, şi vrea s’arate că d-sa a găsit pe hoţ şi banii furaţi. D. Paladi.—Uită d. Robescu, că ieă am arestat noaptea pe hoţ. Chestia ţstranuluî Cată să spunem dintru întâiă, că — pen­tru că e vorba de starea ţăranului — doi. deputaţi se plimbă prin culise, miniştrii lipsesc afară de doî şi oratorii vorbesc cu băncile. Grozav iubim pe ţăran!!! D. Cerchez raportor, dă citire proectu­lui de lege privitor la cei 3.000.000 lei destinaţi a se da ca ajutor sătenilor. D. N. Pop face tabloul mizeriei în care"­­se găseşte ţăranul, critică actele guvernu­lui şi zice că ar trebui ca guvernul să în­grijească mai mult de ţărani, de cât să to­lereze asasinate, crime, procese scandaloase. (Aplauze, întreruperi, sgomot). D. Chiţu: La porumb ! La porumb ! La chestie. D. N. Pop urmează ’nainte a face ta­bloul relei stări a populaţiunei rurale. D. N. Voinov într’un escelent discurs, arată starea nenorocită în care se găseşte ţăranul, zice că d-sa e de acord cu acest proiect, critică pe opoziţiune, care pretinde că ţăranii să dea procente pentru aceasta. D-sa se ridică în contra măsurei cerute de guvern ca porumbul ce se va cumpăra din aceste 3.000.000 de lei, să se cum­pere de o comisie compusă din trei boeri cari vor căuta a ’şi face treburile lor. Se mai ridică şi în contra hotărîrei ca împăr­ţeala să se facă de către funcţionari, căci s’au văzut prefecţi, cari au intrat în slujbă fără ghete şi azi au averi... De unde ? O spun pe onoare şi pe conştiinţă au furat. (Aplause). D. Radu Mihai. Vorbeşti de mine ! (Rî­­sete omerice). D. N. Voinov. Mă mir, că d. Radu Mi­hai declară aceea ce eu nu îndrâsneam să’!

Next