Lupta, februarie 1888 (Anul 5, nr. 460-485)
1888-02-14 / nr. 472
EDITIA ALNTBJA ANUL V. SERIA II.—No. 472. Un an l/î an 3 luni Un an V* an 3 luni ABONAMENTE In ţară In străinătate 15 Bani Numerul 40 lei 20 . 10 „ 50 lei 9 Fi REDACȚIA (Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18,în curte Director politic, Or. PANSJ Calea BUCUREȘTI, DUMINICĂ 14 FEBRUARIE 1888. ANUNCIURI Anunciurî pe pagina III .... 1 leu linia . . . IV .... 25 bani , A SE ABRESA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Gonstantinopol. ADMINISTRAŢIA Victoriei 34 și strada Academiei 18, în curte întrunirea opozitiunei CAMERA COLEGIIVISTA Acea aglomeraţie de individe cu creerii diformi, acei permanenţi clienţi ai codului penal, acei oaspeţi trecuţi şi viitori ai penitenciarului, adunaţi din toate gunoaele şi plămădiţi din toate viţtele, au reînceput nesănătoasa lor operă în dealul Mitropoliei. Iarăşi a reînceput defileul gângavilor şi ramoliţilor, iarăşi se văd pornind spre urnă, în şireag de turmă, bătrâni cari îşi port culoarea politică pe vârful nasului, somnoroşi cu ochii vineţi şi cu obrajii stacojii, toţi jerpeliţii regimului şi toţi lacheii lui. Iarăşi a început d-rul Râmniceanu ca să întrerupă obraznic şi fără spirit, Dimancea să facă concurenţă uşierilor urlând, la vot şi ceata întreagă să zbiere, să aplaude, să se apelpisească, după trebuinţă. Şi întreagă această pleavă care e vânturată de cincizeci de ori într’o şedinţă de suflările îmbolnăvitoare ale palavragiilor iei, e condusă la toate asalturile date drept,ăţel şi legalităţei de către ministrul ramolit care îşi petrece activitatea întru a protege pe tâlhari şi a înălţa pe idioţi. Privind şedinţa de ieri a Camerei, se părea că bandele electorale pătrunsese în localul Adunarea, că acolo nu mai iereau miniştrii şi deputaţii, ci Ulmenii şi Tobocii. Dar ce le pasă colectiviştilor de forme, dânşii n’au de cât o ţintă, n’au de cât o dorinţă, să stea cât mai îndelung la putere, să se îmbogăţească cât mai mult din operaţii ce nu cer muncă. Deocamdată s’a pus în practică sistemul suspendarilor care va fi urmat de acela al invalidărilor. Iată ce însemnează a lupta pe calea legală în ţara Românească, iată ce însemnează a te încrede în cuvântul regelui că alegerile vor fi libere. Lupta, a fost singurul organ al opoziţiunei care a fost sceptic dar, care, din nenorocire, a prevăzut toată comedia. Pe când confraţii noştri de lupta puneau temeiu pe declaraţia regelui pe care o publicăm cu litere mari, iată ce scrieam în Lupta de la 4 - 5 ianuarie supt titlul: Delaraţia regelui : Ziarele opoziţioniste publică cu litere mari declaraţia, pe care se zice că regele ar fi fâcut-o d-lui Constantin Grădişteanu. Se spune că regele ar fi declaratcă alegerile vor fi libere şi că le garantează densul personal“. Nu ştim dacă regele a făcut declaraţia tocmai în aceşti termeni şi cu nuanţele întrebuinţate de parte din presa opoziţiunei, ştim numai că regele a mai făcut încă şi o altă declaraţiune : aceea că nu voeşte să schimbe ministerul şi că nu voeşte ca alegerile să se facă sub un minister de tranziţie. Nu ştim, apoi, în ce chip regele va putea garanta personal libertatea alegerilor în contra unor miniştrii hotărîţi pe ingerinţe. Nu ştim cât femeia se poate pune pe o asemenea declaraţiune a regelui. Opoziţiunea, bunăoară, face cea mai mare greşală când îşi dă aerul de a crede cum că făgăduiala regelui e sinceră, căci îşi răpeşte singura putinţă de a protesta mai in urmă. Negreşit, astăzi o parte a opoziţiuneî, adică acea unită, publică cu litere mari făgăduiala regească dar n’o însoţeşte de nici un comentariu, nu face nici o rezervă asupra eî. Această purtare e, cel mal puţin, imprudentă. Mâine, dacă alegerile nu vor fi libere, precum suntem încredinţaţi, opoziţiunea aceea pe care o costă să atace pe regele, va fi nevoită, sau să tacă din gură şi să ’şî pue cenuşe pe cap, sau să intre într’o campanie desperată în contra regelui, să ’l denunţe ca pe un mincinos, ca pe un om ce nu să ţine de cuvânt. Ieste hotărâtă opoziţiunea pentru o asemenea atitudine şi campanie viitoare ? Alternativa îi convine ? Noi înţelegem însă şiretlicul, înţelegem ce vrea să pescuiască unii, din această atitudine în doi peri, din această prefacere că cred în declaraţia regelui. O înţelegem şi o prea înţelegem Numai vremile se schimbă şi nu se mai repetă. Ceea ce a prins la 1876 nu va mai prinde la 1888. Şi cel mai bun lucru pe care ’l-ar putea face opoziţiunea ieste să nu treacă în ochii lumei drept o naivă. Iată dar că am avut dreptate, iată că prevederile noastre s’au realizat. Alegerile n’au fost libere, regele n'a spus adeverul, opoziţiunea n’a fost garantată în faţa guvernului şi alegerile din urmă nu s’au deosebit prin nimic de toate cele făcute de către d. Ion Brătianu. Dacă rgele ar fi fost sincer şi dacă ar vrea ca în adevăr alegerile să fie libere şi ca opoziţia sa pătrunză în Cameră, apoi astăzi ar avea prilejul sâ’şi manifeste într’un chip real aceste constituţionale sentimente ale sale. Ca să controlezi, tu rege, într’un chip perfect, dacă alegerile sunt libere până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţarei, poate lucrul să fie cam greu ; astăzi insă când n’ai de controlat de cât Camera, lucrul e ţi e foarte uşor, fiindcă parlamentul îţi stă sub nas. Prin urmare, afacerea e limpede : regele a poruncit sincer guvernului ca alegerile să fie libere ? Ei bine, să poruncească astăzi guvernului ca să nu invalideze fără nici un drept pe deputaţii din opoziţiune. S’o facă aceasta regele şi atunci vom crede şi noi pe cuvînt! Până atuncea, Ilhanand în Rumolia, d. Stambuloff făcut să se publice, puţine zile înainte de aceste spuse, un rescript prinţiar rugându-l să mulţumească populaţiunei provinciilor ce a străbătut şi ale căror recepţiuni călduroase şi strălucite vor rămânea întipărite în inima sa. ------- ----- SERVICIULTELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS * St Petersburg, 24 Februari.— Journalele St Petersburg, dezminte că, o notă ar fi fost trimeasa Puterilor de către Rusia și face să reiasă caracterul împăciuitor al comunicatului publicat ieri. Paris, 24 Februarie.— Buletinele oficiale transmise din San-Remo, asupra stării sănătăţii Kronprinţuluî, sunt favorabile , pe când ştirile primite din sorginte privată sunt alarmatoare. Berlin, 24 Februarie. Gazeta Germaniei de Nord, vorbind de declaraţiunea oficială a Rusiei, zice ca dacă guvernului Ţarul s’a decis să facă această manifestare eminamente pacinică tocmai în acest moment, aceasta probează pe deplin dorinţa sa sinceră de a linişti Europa asupra intenţiunilor sale, şi de a goni neliniştele permanente în privinţa unui războit apropiat. Valoarea intrinsecă a propunerilor rusti pare puţin altirată prin îndoelile manifestate din altă parte. Gazetarepetă că ar fi o eroare de a crede că propunerile ruseşti ar avea trebuinţă de sprijinul tuturor puterilor, pentru a fi acceptate de Poartă. Sofia, 24 Februarie. — Ştirea răspândită de Temps, care spunea că guvernul s’ar teme de turburărî, din causa nemulţumire! garnizoanei din Rusciuk şi din Varna, e cu totul greşită. Cu toate ştirile Corespondenţei de Est care nu Credeşti primirea voioasă făcută prinţului Firdi , Ziua Parlamentară Ne-a fost dat, să asistăm ieri la o scenă din cele mai scârboase. Se discuta în Cameră validitatea alegerea d-lui Dumitru Brătianu. Acesta sta pironit la locul sau, neintervenind în discuţie, neamestecând lise şi în cele din urmă abţinându-se chiar de la vot, din cauză că persoana lui era pusă în desbatere. In schimbul acestei modestii, după noi chiar prea exagerată, mai ales faţă cu nişte colectivişti lipsiţi de demnitate, de ruşine şi de bun simţ, primul ministru, fratele mai mic al d-lui Dumitru Brătianu, susţinea pe faţă invalidarea acestui din urmă. Ca cel mai de rând agent electoral, sinistrul bătrân, hoţul hoţilor, şeful bandei de jefuitori şi condupători, siluia pe deputaţi săcombată. venerabilul, Dumitru Brătianu. Cu o neruşinare incalificabilă şi care a produs o impresiune din cele mai scârboase, tovarăşul bandei Carada-Anghelescu-Maican, apostrofa pe d. Agarica care a îndrăznit să cheme majoritatea la loiaitate şi la respectul datorit regulamentului Camerei şi obiceiurilor parlamentare. Cine a mai avut cea mai intimă urmă de iluziune asupra caracterului lui Ion Brătianu, a pierdut-o desigur ieri la priveliştea ce înfăţişa purtarea scârboasă a acestui vulpoi bătrân şi neruşinat. Contrastul atitudine! acestor duo! fraţi — ierte-ne d. Dumitru Brătianu acest cualificativ,—a fost uimitor. Şi tocmai teama de acest contrast a făcut pe primul ministru să uite orice urmă de bună cuviinţă şi demnitate de sine, şi să lupte cu atâta furie sălbatică împotriva fratelui seu La ideea că d. Dumitru Brătianu, rămâind în Cameră, stă în capul a 50 sau 60 deputaţi, hotărâţi a controla de aproape nelegiuirile şi jafurile colectivităţii, primul ministru este apucat de un fel de epilepsie. Minoritatea d-lui Dumitru Brătianu poate din zi în zi să devie majoritate şi să trimeată astfel pe boţi la puşcărie şi pe bănuiţi la carantină. Şi să ştie că colectivitatea nu se compune de cât din boţi şi bănuiţi... Sinistrul bătrân şi-a dat deci erî arama pe faţă, el s’a descoperit cu totul şi s’a vezut de toată lumea că este, ceea ce a fost în tot-d’auna, capul bandei de la guvern, instigatorul tuturor jafurilor, conrupetorul conştiinţelor, cu un cuvînt fiinţa cea mai scârboasă şi mai neruşinată dintre colectivişti. ------------------------------------------- Intmnirea_ Opoziţiei După cum s’a anunţat, aseară a avut loc, în localul clubului „Unirea“ întrunirea provocată de opoziţiunea unită, încă de pe la orele 7, cu tot timpul urît şi ploios, o mulţime de cetăţeni din toate clasele umplea saloanele clubului. Reprezentanţii inteligenţei, ai comerciuluî, ai muncitorilor veniseră în immer destul de mare. La orele 8 când s’a început întrunirea mulţimea cetăţenilor umpluse atât camenirile cât şi sălile şi intrările localului. Fiecare membru marcant al opoziţiei erea primit în salve de aplauze, cu urări entuziaste. Aclamarea preşedintelui. Publicul aclamă cu repeţite urale ca preşedinte al întrunirei pe venerabilul luptător, pus în suspensiune de pungaşii de la cârmă în Cameră, pe d. D. Brătianu. Discursul d-luî D. Brătianu. Bătrânul luptător foarte emoţionat, începu prin a mulţumi cetăţenilor că, cu tot timpul reu, au respuns în aşa immer la apelul opoziţiei. Acest respuns al d voastră, zice d-sa, ne îmbărbătează la luptă. (Aplauze). Poate că unii să întreabă de ce această întrunire? Eu d-lor, me întreb: de ce nu ne am întrunit până acum ? (vii aplauze) E nevoe d-lor să ne întrunim cât de des, acum când pe fiecare zi acest guvern al pungașilor, ne prepară nici surprinderi, cari de cari mai scârboase, mai scandaloase. (puternice urale, aplauze vii.) Pe fiecare zi să dau pe faţă mor pungăşii, boţii înspăimântătoare. La rezbel d-lor afacerea Maicau, a pus în mirare pe toţi. Unde te întorci juştu vezi de cât boţii. Atîrnă de la dv. ca bioţii să fie puşi la locul lor. Numai hotărîndu-ne cu toţii la luptă vom putea scăpa acesta biată ţară de regimul conrupţiunii, al jafurilor şi al dezonoare! neamului acesta. (aplauze entuziaste) Acum aceşti hoţi când au vezut că ţara ne a trimes în Cameră, cu toate presiunele lor, au alergat la alte mişelii, vor să ne dea afară. Trebue să luptăm cu bărbăţie, să curăţim atmosfera de corupţiunea şi de mişeliile acestui regim. Să ne întrunim d-lor cât de des şi să ne hotărâm la o luptă crâncenă, căci numai astfel regimul hoţilor şi al desonoarei va cădea. Bismark a spus că : „forţa oprimă dreptul“, fie şi aşa. Vom birui tot noi d-lor căci avem şi dreptatea şi forţa cu noi. Aplauze entuziaste). Betrînul leader este chemat la tribună de doue ori de aplauzele şi uralele entusiaste ale auditorului. Discursul d-lui N. Fleva Publicul prin aplauze nesfârşite şi urale entuziaste chiamă la tribună pe energicul liptător N. Fleva. D. N. Fleva apare la tribună, la vederea sa publicul îi face o adevărată ovaţie. Urale, aplauze, pălăriele se agită în aer. D. N. Fleva: Ei, d-lor !... adormită trebue să creadă d-lor capitala, dacă faţă cu hoţiele cari se descopăr, în cele mai înalte administraţiunî ale ţerei, mai cred că e cu d-lor (aplauze puternice). O voce. Să trăiască capitala! Ba să me iertaţi d-lor, capitala să trăiască când îşi va face datoria (aplauze). Cu durere d-lor, am văzut că capitala a rămas în urmă, veţi fi având scuzele d-voastră, dar trebuia să daţi exemplu. D-voastră sunteţi inma ţerei, şi când Mehedinţii, Brăila, şi celelalte oraşe au luptat cu bărbăţie contra acestui regim de mişei, capitala trebuia să fie în frunte. (Aplauze). Aceşti mişei nu cruţă nimic, şi ştiau eî, că dacă ne-am putea întruni, ar fi reu de ei, de acea au recurs la mijlocul meschin de a ne lua toate salbe de întrunire. Demagogul, cinicul prim-ministru a avut curajul să spue la Ateneu, că e bine ca cetăţenii să se întrunească. Dar nu e voe decât numai pentru bătăuşi ca să-l asculte pe d-lui (aplauze). Să facem o sală de întruniri, să contribuim cu toţii membrii opoziţiei (aplauze entuziaste) şi să poftească atunci d. Ion Brătianu să vorbească (aplauze). Hoţii aceştia au perdut orice ruşine, conrupe tot şi când au văzut, că ţara sa ridică şi, cu toate presiunile, cu toată conrupţiunea trimite 50 de opozanţi în Cameră, vor acuma să ne dea afară. De un lucru îmi pare reu, că nu avem o sală, să ne adunăm câteva mii şi să plecăm la Cameră cu toţii şi sub presiunea poporului să-i facem să se oprească în infamiele lor (aplauze prelungite). " Triste vremuri am ajuns! Generali şi amirali în loc să fie în fruntea armatei, trebue să înfunde puşcăriele (aplauze). Au ajuns până acolo încât pe veteranul acesta (arată pe D. Brătianu) să-l dea afară din Cameră. Căci ne spun ei, noi suntem o sută douăzeci şi voi sunteţi 50, fără să bage de seamă că unul din noi face cât 500 din eî. (aplause) Nu mai merge aşa cu hoţii ăştia, trebue ca în fiecare zi să veniţi grămadă la Cameră şi să vedeţi cum suntem nevoiţi să luptăm, să veniţi şi sa ne sprijiniţi, căci numai aşa se poate pune frâu acestor pungaşi, cari nu sunt fiecare decât Angheleşti, Maicani, Andronicî (furtunoase aplause). Am luptat la Brăila şi am rămas încântat de ce ara văzut acolo. Sunt sigur d-lor că dacă de 50 de ori ne vor invalida de 50 de ori ţara ne va trimite înapoi (aplauze). Dv. să faceţi ca celelalte judeţe, să daţi exemplu, fiţi siguri că atunci când dv. cetăţenii capitalei veţi veni la Cameră şi ne veţi ajuta, fiecare dintre noi vom lupta cât ei toţi (vii aplause, urale entusiaste). Discursul d-lui Ilariu Izvoranu Publicul primeşte în aplause la tribună pe valorosul luptător de la Mehedinţi. 1. 11. Izvoranu. D-lor, stau mai bine să vă zic ca la Mehedinţi, fraţilor, căci toţi suntem fraţi, prin neajunsurile, jafurile şi conrupţiunile ce suferim (aplause). ^Vă aduc de la Severin sentimentele de indignare contra hoţiilor, abuzurilor şi nelegiuirilor ce ne bântue, aşi fi fericit când aşi putea transmite şi de aci aceleaşi sentimente. (aplause) Mehedinţii ca şi ţara întreagă aşteaptă de aci semnalul, toţi stăm cu privirile aţintite asupra capitalei care e inima ţârei (aplause). Şi m’am mirat d-lor când am auzit că 300 de mii de cetăţeni voinici sunt puşi la respect, că tremură de câţî va bătăuşi. Şi la noi d-lor s’au încercat să insfitue această nobilă breaslă a bătăuşilor, dar au păţit’o, n’a mers. Ei, de ce ar merge aci ? Ori să vede că nu ştiţi leacu ? Să vi’l spun eu. lată ce am făcut noi: Ne am zis: sunt ei 50 să fim noi 100, sunt eî o 100 să fim noi 1000, şi când ne vor ataca sa’i culcăm la pământ. Când ridică bâta nu trebue să răspunzi cu cuvânta ci cu bâta. Să’l culci supt bâtă, căci numai astfel poţi să’ţi aperi drepturile, (aplause prelungite) . Faceţi şi Dv. tot aşa, strângeţi-ve rândurile, mergeţi în grupuri compacte. Nici unul să nu daţi înapoi, sunt 50 respundeţile 100, respundeţile 1000, sunt 1000, respundeţile 10,000, căci slavă Domnului sunteţi destui în Bucureşti. (Aplause frenetice.) Afară de aceasta trebue să ştiţi că aceşti mişei plătiţi ca să bată sunt fricoşi, căci altfel să bate armata plătită ca să bată, şi altfel cetăţenii ce să bat ca să ’şi apere drepturile şi libertăţile (aplause furtunoase) Deşi trăesc la Mehedinţi, însă studiele ’mi le-am făcut în Bucureşti, şi me mbr d-lor ce ved acum, la 66 eram student şi am mers cu cetăţenii Capitalei în dealul Mitropoliei şi deputaţii au revenit asupra decisiunilor lor subt presiunea poporului, acum me mir, numai cunosc Capitala, dacă D-voastra aţi fi mai energici nu ar avea atât curagiii aceşti bandiţi. Numai tăcerea d-voastră îi face să comită toate nelegiuirile, nişte oameni cari nici nu erau născuţi pe când venerabilul D. Brătianu lupta pentru libertăţile publice, vin astăzî sâ’l dea afară din parlamentul ţerei. (Aplause frenetice). Nici nu pot face aitfel aceşti tâlhari căci eî ştiu că programul acestui venerabil bătrân este : „hoţii la puşcărie, bănuiţii la carantină“ şi eî cari toţi sunt Angheleşti, Maicani şi Andronicî, nu pot decât să lupte contra lui. (Aplause frenetice). Să fim în lege, în Constituţie, dar când mişeii vor veni să le calce să ridicăm cu o mână legea şi Constituţia iar eu alta