Lupta, aprilie 1888 (Anul 5, nr. 513-533)

1888-04-01 / nr. 513

2 este că el e decis a face apel la ţară cât mai târziu. Explicaţia acestui fapt este de asemenea clară: întârzierea apelului la ţară nu este decisă de­cât în intere­sul guvernului, pentru ca el să -şi poată prepara maşina electorală şi să poată face ingerinţe mai cu sorţi de izbândă. Fiind aşa, şi aşa este, oare nu e clar lucru că guvernul actual începe cum a sfîrşit cel trecut? Are nevoe opinia pu­blică de alte dovezi pentru a se pro­nunţa în contra acestui guvern, ca în contra unei continuări a celui trecut? Din partea unui guvern nou, care are pretenţia de a regenera deprinderile rele, este o ruşine hotărârea de a nu dizolva de cât târziu Camerile. Nu vîrful ure­­chelor, dar urechile întregi să văd. Este un guvern personal care îşi pregăteşte mijloacele ca să impună voinţa palatului corpului electoral. Un guvern cu intenţiuni bune, nu tre­buie să ia hotărâri cari pot să deştepte bănueli asupra onestităţei lui politice. Guvernul junimisto-conservator nu numai că nu a uitat asemenea greşală, dar cu ostentaţie de la început s’a afişat ca un guvern ce este decis să facă alegeri nelibere. Când un guvern începe cu tertipuri, cu planuri şi combinaţii în vederea ale­gerilor, acela trebue combătut cu vio­lenţă. Denunţăm deci opiniei publice ma­nopera junimistă şi atragem atenţia ce­tăţilor pentru ca să ia măsuri sunt.de­joace. Această primă măsură caracterizează noul regim. Impus de sus în jos, fără rădăcini în ţară, nepopular, după cum însuşi d. Carp a recunoscut’o, cabinetul actual are de la rege o misiune specială, anume, ca să’şi compună un parlament care să fie patru ani la dispoziţia Cama­rilei palatului şi să’l secondeze în toate întreprinderile sale. Ei bine, aceasta nu va fi. Manopera este prea necinstită și grosolană pentru a înșela lumea. “Lupta,, şi rescoalele Eri în culoarele Camerei d. Theodor Rosetti, primul ministru, nu se sfia să spună, că una din pricina răscoalelor să­teşti e­ste şi ziarul nostru, prin propagan­da de idei ce face şi în special d. G. Panu cu articolele sale în chestia agrară. Suntem datori să facem o declaraţie în această privinţă. Lupta n’a îndemnat nici o dată pe ţărani la răşcoală. Lupta n'a propus ca soluţie a chestiilor agrare uciderea proprietarilor ori a autorităţilor administrative. Lupta a căut­at numai să lumineze pe ţărani asupra poziţiei lor, a făcut propagandă de idei foarte pacinică. Când dar d. Th. Rosetti va mai voi să vorbească despre chestia aceasta, e rugat ca mai înainte să deschidă Lupta și să vadă ce s’a scris în acest ziar. Mai mult de cât atâta, noi o declarăm fără sfială că vom urma acest fel de pro­pagandă și vom căuta sa facem lumină asupra chestiilor economice, vom căuta să arătăm claselor asuprite nedreptatea ce le apasă. Şi ca dovadă că noi avem dreptate în propaganda noastră, e că pre­­tutindenea anchetele au constatat, că pri­cina acestor răscoale e chestia condiţiilor grele pe care proprietarii le pun locuito­rilor de pe moșiile lor. Mâine vom reveni într’un articol. -------------­ colo, de cei mai bătrâni, alegendu’l pre­şedinte al nostru ca mai în vîrstă, a în­ceput să suiere, cu riscul de a ne com­promite şi a ne face de râs, însă spre a’şi pregăti în ţară terenul. Era vorba de atentatul lui Pietraru, şi d-sa propunea o linguşitoare adresă către d. Brătianu. «Cine nu iubeşte pe Bră­­tianu,—sunt propriile sale cuvinte,—să se spânzure şi să spînzure pe mă-sa». Sbieretele domniei-sale n’au fost pri­mite după cum se aştepta d-sa, ele a­­veau însă circumstanţe atenuante. Câţi­va, cu toate astea, găsiră cam nesărată gluma de a’şi spânzura părinţii şi şe­dinţa, fără intervenţiunea unora din noi, ar fi degenerat poate. Această scenă însă a fost o recoman­­daţiune pentru d. Vineş, care ajunge re­pede procuror, cu toată reputaţia meri­tată ce şi-o câ­ş tigase printre noi. Se ştie cum a demisionat din acest post tot cu zgomot, tot cu strigăte, tot cu in­gratitudine. Iată’i oposant! Unde merge acum? Odiseia ar fi cam lungă ca s’o înşirăm toată. Debutează la Epoca; de aci, vechiul colaborator şi palidul bard al Ghimpelui, crezend într’o mişcare liberală, se de­clară iarăşi liberal în­­ mâini şi invoacă umbra, adesea ponegrită de pigmei, a lui C. A. Rosetti. Pleacă ca liberal,de abia o săptămână sau două,—­la Călăraşi, spre a se schimba iarăşi la faţă, când s’o întoarce la Bu­cureşti. In acest interval, umple fără esu­aţiune cu propriele sale corespondinte coloanele Românului şi Epocei, cu ditgrambe asu­pra gângavei sale elocinţe. Aceste gazete, necunoscându-’l, ’l-au acceptat fie­care, ca partizan al lor, şi ast­fel, zgomot şi iar zgomot s’a făcut, şi Vineş, negreşit pentru meritele, inteli­genţa şi caracterul său nemlădios, e nu­mit prefect peste un întreg district. Iată unde am ajuns. E timpul ca cei cari au răsturnat gu­vernul trecut pe motivul că urma un sistem de hatîruri, că nu căuta, — ci din contra fugea,—de ştiinţă şi onestitate ; e timpul, zic, ca toţi câţi doresc sincer re­forma moravurilor noastre publice, să nu mai consimtă la o a doua ediţie de co­lectivism. Cei tineri mai cu seamă, vezând că se reîncepe chiulhanul desmetic, să se ho­tărască a se concentra rînd lângă rînd, se caute însă de pe acum, a elimina tot ce ar fi dubios, corupt, terfelit. Ei să vie nu numai cu programe, dar şi înconjuraţi de oameni; numai ast­fel nu s’ar mai reabilita regimul care n’a ştiut să se desfacă de conrupţi. Gr. Maniu, nespus... Lumea respiră în sfîrşit ! Paul Stătescu er omul cel mai urît şi cel mai tiran pe care l-a văzut Dobrogea şi ple­carea lui a fost un semn de uşurare pen­tru nenorociţi! Peste tot, în toate comunele Stătesco­­paşa ave­a oamenii lui şi vai aceluia, care nu i s’ar fi supus ! Intre alte bogăţii, capotase o vie în podgoria Sarica la 25 k­m. de com. Nicu­­liţel. Acolo a pus un notar credincios, care silea pe locuitori să lucreze cu de-a sila şi proectase să’şi zidească un palat şi’n acea localitate. Când locuitorii co­munei Niculiţel aflară de căderea guver­nului, s’au ridicat cu toţii, au bătut pe notar şi au distrus tot, scoţînd chiar vi­ţele din pămînt... Aceasta e semnificativ... Dobrogea respiră ! Numai de n’ar veni alt paşă ! * * * Ba­c­ăi­ Coresponden­tul nostru particular din Bacau ne scrie următoarele: Fostul palamar şi astă­zi primar al o­­raşului Bacǎu, Gheorghe Manoliu, a bă­tut cu ciomagu prin pândire pe d-na Ma­ria Popovici, văduvă, în­cât, dacă nu in­tervenea lumea să-i smulgă ciomagul din mână, nu se ştie până unde fostul pala­mar ar fi mers cu brutalitatea. Faptul acesta s-a petrecut la uşa cabi­netului d-lui procuror al Tribunalului. Cauza acestei agresiuni barbare este că în ziua de 3 Martie a. c. d-na Popo­vici avusese un proces cu această speţă de primar pentru suma de 135 lei noi, preţul odăilor şi hranei ce a dat unor a­­legători din Târgul-Ocna, aduşi ca să vo­teze pe acest nemernic. D-na Popovici bătută grav, a fost la Iaşi spre a cere dreptate. Toate bune, dar cum acel mizerabil păstrează slujba de primar ? Prefectul Vasile Vineş Nu ne-am ocupa de mica personalitate a d-lui Vineş, cu toată monstruositatea morală ce ne-o înfăţişează, dacă din ne­norocire d-sa , n’ar reprezintă un tip foarte comun la noi în ţară, a postulan­­ţilor de funcţiuni şi a celor ce se căpă­­tuesc. Intr’o ţară în care funcţiunile publice s’ar desemna celor mai oneşti, celor mai capabili, de sigur că n’ar fi o utopie, vorba de «hoţii la puşcărie şi oamenii cinstiţi la treabă,» şi după ani de răbdare, dacă a mai rămas niţică simţire şi dra­goste de ţară în această nenorocită Ro­mânie, s’ar scula mic şi mare, tot ce e viu şi verde, spre a cere ca hoţii să fie trimeşi la puşcărie, şi oamenii cinstiţi la treabă. Nu ast­fel să întâmplă lucrurile la noi. Din câte guverne s’au succedat la câr­ma ţării, toate aui urmat vechia tradiţie orientală şi obrăznicia, chiar a laşului, linguşirea, chiar a trădătorului de mâine, au fost şi sunt calităţile esenţiale spre a ajunge la cherem. «Strigă şi ţi se va astupa gura,» fii nulitatea cea mai abso­lută, chiară însă, şi vei ajunge. Acestea şi sunt meritele noului pre­fect al Ialomiţii. Ca student la Paris, încă de pe atunci,­­ printr’o păcătoasă intrigă, după ce ne-a­­ despărţit în societatea studenţilor de a- l ACTE OFICIALE Ministerul de interne —D. Vasile Vineş, fost procuror, este numit în funcţiunea de prefect al judeţului Ialomiţa, în lo­cul d-lul Elie G. Protopopescu, demisionat — D Ioan Suditu este numit la funcţiunea de prefect al judeţului Brăila în locul d-lul Luca Io­­nescu, demisionat. — D. T. Cerchez, fost prefect, este numit în funcţiunea de prefect al judeţului Faieni, în locul d-lui E. Vârnav, demisionat. — I. Vasile Bosu, fost deputat, este numit în funcţiunea de şef de cabinet al ministerului de in­terne, în locul vacant. — D. Mihail Şuţu, fost secretar general al mi­nisterului de finanţe, este numit în funcţiunea de director general al telegrafelor şi poştelor, în lo­cul vacant. — D. Alecu A. Balş este numit în funcţiunea de prefect al poliţiei oraşului Iaşi, în locul d-lui G. A. Morţun, demisionat. — IX Ion C. Prodan, actual consilier la curtea de apel din Galaţi, este numit în funcţiunea de prefect al judeţului Putna, în locul d-lui N. Să­veanu. — D. D. Sc. Donici, fost prefect, este numit în funcţiunea de prefect al judeţului Vaslui, în locul d-luî Neron Lupaşcu, demisionat. — D. C. Stroici, fost deputat, este numit în func­ţiunea de prefect al judeţului Dorohoi, în locul d-lui I. Manoliu, demisionat. — D. Dimitrie Cezianu este numit în funcţiu­nea de prefect al judeţului Romanaţi, în locul d-lui M. Demetrian, demisionat. Ministerul dle Rezbel — D. General de brigadă Canteli Grigore, aflat, în poziţie de disponibilitate pentru cauză de dis­ciplină de la 25 Martie 1887 împlinind termenul de un an, ce ’i a fost impus, s’a rechemat în acti­vitate de serviciu, ziua de 25 Martie 1887, la vacanţa ce este de comandant al diviziei VIII de infanterie. ŞTIRI DIN ŢARĂ Dobrogea Din Tulcea primim următoarele de la corespondentul nostru particular : Când bieţii dobrogeni au văzut că paşa Paul Stătescu şi cu drăguţul sau primar Ioanovici părăsesc această nenorocită şi urgisită provincie, a fost o bucurie de LAPTA INFORMA­ŢIUNI D. colonel Colben, şeful veteri­nar al armatei, a fost însărcinat de ministrul de rezbel de a se duce pe la toate regimentele de cavale­rie şi artilerie, spre a se pronunţa asupra cailor cari trebuesc refor­maţi. Până acuma se întâmpla de multe ori că cai încă buni pentru serviciul armatei să fie reformaţi, şi aceasta a decis pe ministrul de rezbel ca în anul acesta să trimeată în această operaţie pe­­însuşi şeful veterinar al armatei. Pentru funcţia de prefect la R­m.­­Sărat, sunt trei candidaţi şi anume d-nii Basarabescu, Cârlova şi Mâr­­găritescu. Candidatura acestuia din urmă pare a avea mai multă şansă. Cu numirea unui secretar nou la ministerul instrucţiei publice, d. Ma­­iorescu este decis de a face şi mai multe înlocuiri în personalul minis­terului instrucţiei publice. „ Mai multe înaintări între ofiţerii superiori se vor face săptămâna viitoare, conform tabloului de înain­tare stabilit de inspectorii generali ai armatei.­­ Bătăuşul Stănciulescu văzend că gluma se îngroaşe şi că ar putea să meargă la dealu Văcăreştilor, ar fi decis de a’şî da mai bine demi­­siunea din armată. Ea însă nu ar trebui sâ’i fie pri­mită ! O deputaţiune de mai mulţi ce­tăţeni notabili din oraşul Focşani, sunt aşteptaţi în Bucureşti, spre a veni să roage pe ministrul de in­terne, să înlocueasc pe prefectul Să­­veanu, care se laudă prin localitate că a rămas prefect. Credem că ministrul de interne va da satisfacere cererilor gene­rale. In cercurile guvernamentale există o mare grije în privinţa evenimen­telor de afară, cari ar putea să se întâmple, în urma demisiunei prin­cipelui de Bismarck, care pare să se fi confirmat în urma unei tele­grame primite ori la ministerul nos­tru de externe.Şi Regele a presidat era dimineaţă un consiliu­ de miniştrii, hotărâre definitivă în privinţa închi­­derei Camerei, imediat după vota­­ea bugetelor.­ ­ Numărul 880,735 al loteriei tur­ceşti, a eşit cu câştigul principal de şase sute de mii de lei. Avis fericitului câştigător, dacă el ar fi în ţară, după cum a fost şi în anul trecut. „ In privinţa dării în judecată a căpitanului Stănciulescu aflăm ur­mătoarele : Prefectul poliţiei Capitalei a des­coperit că fostul comandant al ser­genţilor de oraş, făcea următorul abuz : în state el prevăzuse să i se plătească pentru un număr de ser­genţi de oraş mult mai mare de­cât există, ast­fel că in fie­care lună onorabilul îşi apropia o sumă bu­nicică şi pentru aceasta mergea până acolo în cât a comis şi fal­­suri. Toate aceste ar data încă de când a fost prefect d. Radu Mihaiu­. Ni se mai spune că pe lângă a­­ceste s’ar fi aflat că căpitanul Stăn­ciulescu mai lua şi mită în cuali­­tatea sa de ofiţer de poliţie. Ne e frică numai ca să nu se cocoloşească lucrurile. Liberalii grupaţi în jurul d-lui Dimitrie Brătianu s’a întrunit a­­seară spre a hotărî, dacă mai pot dura cu coaliţiunea. Guvernul e decis să reprime miş­carea ţăranilor prin ori­ce mijloace. Declaraţia ministrului de justiţie fă­cută azi la Senat e categorică. Ion Brătianu a făcut Bordeniî, ju­nimiştii vor să’l întreacă.­­ Consiliul comunal al Capitalei, a­­flând că guvernul voeşte a’l disolva, s’a întrunit erî spre a’şi da demi­­siunea. In momentul însă când mem­brii consiliului sosiră, se pomeniră cu ordinul de disolvare. Ast-fel s’a si­vîrşit această di­solvare. ap. Curtea de cassaţie Secţ. II-a a şters erî pe d. loan C. Fundescu din lista eligibilor pentru Senat, precum tribunalul Vlaşca îl ştersese din listele electorale pentru cameră şi Senat. eS» Reşcoala de pe lunca Ialomiţeî s’a potolit de tot. Trei din cele şase escadroane de cavalerie cari se aflau la faţa lo­cului au primit ordin de a se în­toarce la corpul lor. Ancheta judiciară deschisă în lo­calitate a constatat că causa revoltei a fost indignarea ţăranilor cari au au­zit că ultimele alegeri au fost falsifi­cate de către primarii lor prin acea că delegaţii lor au fost aleşi numai de primar, cari nici măcar nu şi-a încunosciinţat de ziua când va avea loc alegerea delegaţilor. Un alt motiv pe care ancheta ju­diciară la constatat de a fi causa re­voltei, sunt pantahuzele : sub-pre­­fectu şi primarii umblau cu peti­­ţiunî către rege, pe care îl ruga de a menţine pe d. I. C. Brătianu la putere. Asemenea aflăm că este exact că arendaşul moşiei Urziceni, a fost omorât, aşa după cum se zicea. X Aflăm că judecătorul de instruc­ţie d. Stătescu, a dat ori un man­dat de depunere contra onorabilu­lui Broadwel care este dat în ju­decată ca mituitor. X banilor incendiaţilor şi î i impart între cumetrii lor colectivişti. Este vorba de numirea d-lui Di­mitrie Brătianu în comisiunea inte­rimară, care să gireze afacerile con­siliului comunal. Venerabilul luptător va refuza S3 Erî la Senat, când micul Mar­ghiloman a făcut marea ameninţare, că s’a dat ordin armatei de a nu cruţa nici un mijloc pentru repri­marea răscoalelor ţărăneşti,” nu s’a găsit nimeni, care să protesteze. Dragostea lupului pentru oi ! O nouă revoltă de ţărani a izbucnit în comuna Brăneşti, de lângă Capitală. Ţăranii s’au sculat în mase, au asediat primăria, au rănit pe notari şi cer pămînt şi uşu­rarea birurilor. Primarul comunei a dispă­rut. In celelalte comune din Il­fov revolta nu s’a potolit, ci din contra ia din ce în ce pro­­porţiuni mai mari. Ni să spune că ţăranii de pe proprietăţile d-lor Răducanu Ioan şi Stancu Becheanu, au făcut mari devastări. Astăzi unul din redactorii noştri­ a plecat în localităţile unde au izbucnit răscoalele şi vom putea ast­fel da cititori­lor toate detaliile. Alaltăseară a fost la senat întru­nirea colectiviştilor din Cameră şi Senat. Beizadeaua a declarat «acum mai mult ca ori­când el rămâne liberal­­naţional» cei mai marcanţi colecti­vişti au lăsat să se înţeleagă, că Camerile nu se vor disolva, ci peste câte­ va zile vor fi închise pur şi sim­plu.—Purtarea colectivităţeî e ho­tărâtă: ea va susţine pe junimişti. Cu toate protestările presei şi a cetăţenilor, colectiviştii din Boto-In acest consilii­ s’ar fi luat o­­­şani s’au năpustit ca corbii asupra TELEGRAME Londra, 11 Aprilie. — Intr’un discurs rostit ieri la Carnarvon, lord Salisbury constată că toate guvernele lucrează pen­tru a evita un conflit și că se poate crede că isbânda va încununa sforțările ce se fac în sensul acesta. Roma, 11 Aprilie.—Trei pachebote au plecat din Neapole la Masuah pentru a aduce înapoi o parte din trupele ce sunt acolo. Strasburg, 11 Aprilie.—Un decret de amnistie, analog cu pracela dat pentru Pru­sia, s’a publicat aci. Sunt amnistiaţi pe lângă osândiţii pentru delicte în contra legii în vigoare asupra presei, şi pentru strigăte sediţioase. Berlin, 11 Aprilie.—împărăteasa a a­­vut cu prinţul Bismarck o întrevedere care a durat două ore. După Gazeta Naţională, marele Duce de Baden face sforţări pentru a resolva dificultăţile pendinte. (CORESPONDANCE DE L’EST) Berlin, 11 Aprilie. Din sorginte auto­rizată. In cercurile bine informate se crede că prinţul de Bismarck a în­făţişat şi citit înaintea împăratului şi în faţa îm­părătesei un memoriu în care expune ve­derile sale împotriva căsătoriei prinţului de Battemberg cu princesa Victoria. Când cancelarul ajunsese la partea unde arată ceea ce gândeşte privitor la disposiţiunile Ţarului, împărăteasa s-a întrerupt pen­tru a-l asigura în această privinţă. Suve­rana a arâtat scrisori de familie schim­bate între dânsa şi princesa de Wales precum şi împărăteasa Rusiei, din care reese că Ţarul nu este defavorabil că­sătoriei în pricină. Criza de parte de a fi sfîrşită să înăs­preşte mereu. Oamenii politici competinţi sunt din ce în ce mai mult convinşi că afacerea căsătoriei nu este de­cât un pa­ravan. Deosebirea însă este în altă parte şi are rădăcini în principiul monarhic însuşi. Viena, 11 Aprilie.—Toţi de aici sunt de părere că cestiunea căsătoriei prince­­sei Victoriei nu este de cât simptomul raporturilor între principele de Bismarck şi Suveranul său. Ori cum s’ar sfîrşi criza, e încredinţat că prestigiul cancelarului va suferi mult din cazul acesta. Berlin, 11 Aprilie. — Prinţul de Bis­marck a făcut ori după prânz o vizită împăratului. Nu mai se vorbeşte despre plecarea lui la Varzin, în cercurile com­­petinte însă nu se crede câ cancelarul va rămâne la putere dacă căsătoria în pricină se va făptui. Viena, 11 Aprilie.­Se depeşează din Paris Iul Neue Freie Frese. Un redactor al zia­rului La Liberté a avut o întrevedere cu Crispi, care ’i a declarat că Italia n’are nici o idee năpustitoare împotriva Fran­ţei şi că nu se gândesc la înlocuirea a­­cestei din urmă în marea Mediterană. Crispi a autorizat pe numitul redactor de a declara că Italia nu se va pleca în­­demnării prinţului de Bismarck de a se arunca asupra Franţei, că alt­fel, cance­larul german nu se gânde­te la a face din Italieni o avant-gardă împotriva Fran­­cesilor. In privinţa cestiunei romane, Cris­pi a zis ca ea nu va fi esploatata împo­triva Franţei, în sfârşit că cestiunea a­­ceasta nici nu există. Papa se bucură de o situaţie escelentă, însă Italia este ho­tărâtă să nu­­ dea nici o palmă de pă­mânt. T A r H X

Next