Lupta, iunie 1888 (Anul 5, nr. 562-583)

1888-06-01 / nr. 562

D. Pake Protopopescu a avut în tot­­d’a­una o mare predilecţie pentru nume­­rile mari . Când a venit la prefectura po­liţiei a pus numere mari la unele porţi, acuma venind la primărie a scos la mai­dan altele şi mai năpraznice. Numai n’ar fi stricat dacă s’ar fi ţinut şi de mania felinarilor colorate, căci, dacă ar fi avut un felinar lângă d-sa poate că ar fi des­coperit mai repede actele justificative cari­­au jucat o atât de amarnică farsă. Cât pentru colectivişti nu putem de­cât să le spunem : n’aveţi de­cât aceea ce meritaţi. Miscarea electorala Pitesti La colegiul al 2-lea comunal din Pi­testi s’au ales cu unanimitate de 298 vo­turi d-nii: G. Berevoescu I. Stoenescu I. I. Stefânescu C. Homoriceanu N. V. Serafim C. I. Nenovici G. D. Necşulescu Severin La colegiul al 2-lea de Severin s’au ales cu câte 240 voturi d-nii: Ioan Nuctoreanu P. Dimitrescu G. I. Scaur N. C. Bacleşeanu Ghiţă Ionescu. ACTE OFICIALE Ministerul de interne. In administraţia judeţului Constanţa D. G. Brătâşanu, în funcţiunea de administrator la plasa Silistra-Nouă. D In administraţia judeţului Vla­dea D. Dimitrie Stătescu, fost sub-prefect la plasa Neajlov-Glavacioc. In administraţia judeţului Bacău D. Iorgu C. Sturdza, fost sub-prefect şi deputat în funcţiunea de sub-prefect la plasa Bistriţa-de-Sus. In administraţia judeţului Neamţu D. Iorgu Em. Mielescu, fost sub-prefect, în func­ţiunea de sub-prefect la plasa Piatra-Muntele. D. Dimitrie Apostoliu, actual sub-prefect la plasa Piatra-Muntele, în aceiaşi calitate la plasa De­ Sus- Mijlocul. D. C Dărăscu, secretarul poliţiei oraşului Giur­giu, este însărcinat să îndeplinească provizoriu­ func­ţiunile de poliţannt al acelui oraş până la numirea unui titular. D. A. Stătescu, ajutorul sub-prefecturei plăşei Câlniştea din judeţul Vlaşca, este depărtat din funcţiune. D. Marinescu este numit în funcţiunea de aju­tor la sub-prefectura plăşei Negoeşti din judeţul Ilfov. D. Mih­ai Clopoţel, fost sub-prefect, este numit în funcţiunea de ajutor la sub-prefectura plaşei Ji­­jia-Ştefaneşti din judeţul Botoşani. — Sunt numiţi în funcţiuni pe lângă prefect­ura poliţiei Capitalei: D. C. N. Colrocorescu, în funcţiunea de comi­sar clasa II, în locul d-lul I. Vines demisionat. D. Andrei Popescu, în funcţiunea de comisar clasa II, în locul d-lul I. Ştefănescu, destituit. D-nii Th. Christescu, P. Niculescu şi D. Iordă­­nescu, în funcţiunile de sub­comisari clasa I, în locurile vacante. D. N. Ionescu, sub-comisar clasa I pe lângă pre­fectura poliţiei Capitalei, depărtat din funcţiune pe ziua de 26 Marti acest an. D. C. Gr. Rădulescu, în funcţiunea de comisar clasa II, în locul d-lul Al. Ţinţu ; D. Florian Demetrescu, în funcţiunea de sub-co­­misar clasa I, în locul d-luî I. G. Tecovici, demi­sionat, şi D. Constantin Delescu în funcţiunea de sub-co­­misar clasa I, în locul d-lui­­r. Stoenescu. Sunt permutaţi : D. dr. Const. Istratescu actual medic la plaiul Telajenu din judeţul Prahova, în postul vacant de medic la plasa Ocolu din judeţul Romanaţi, cu re­şedinţa în oraşul Caracal, şi D. licenţiat în medicină N. Borănescu, actual medic la plasa Snagov din judeţul Ilfov, în postul de medic la plasa Olteniţa. Sunt înaintaţi funcţionarii de mai jos în urmă­toarele posturi din cancelaria epitropiei spitalelor casei Sa t. Spiridon din Iaşi, pe ziua de 1 Iunie 1888: D. Solomon Trancu, în postul de şef al servi­ciului registraturel. Teodor Pogor, ţiitor de scripte la acel serviciul. D. licenţiat în medicină I. Mărculescu, în baza avizului consiliului sanitar superior, este revocat din postul de medic al plăşei Novaci-Amaradia din judeţul Gorj, pentru neglijenţă în serviciu. D. Ion Stăniceanu, fost grefier­ comptabil, s-a nu­mit în funcțiunea de grefier-comptabil clasa II în serviciul penitenciarilor centrale. LAP­T­A „LUPTA” ÎN BOTOŞANI Botoşani 28 Mar­t 1888. Sâmbătă, 28 Maiți, a avut loc prima întrunire electorală în Botoşani. Convo­carea­­era semnată de comitetele­ unite ale liberalilor-conservatori. Şi fiind­că în Botoşani grupurile politice au o nomen­clatură specială, este de nevoe o lămu­rire. Unul dintre comitete este al libera­lilor de la »Voacea Botoşanilor», cari, în treacăt fie zis, nu pierd nici o ocazi­­une de a se declara guvernamentali, şi din al căror grup face parte şi actualul prefect al judeţului, d. Hermeziu . A­­ce­lălalt comitet este al liberalilor-conserva­tori uniţi cu liberalii democraţi, cari, a­­ceşti din urmă, pentru cuvinte bine înte­meiate s’au raliat în localitate cu con­servatorii. La ora 41/2, mai bine de o sută ale­gători staţionai­ în faţa sălei Marchian. La 5 ore, întrunirea se deschide şi peste trei sute de alegători prezinţi, aclamă de preşedinte pe d. Caimacan, ca mai în vârstă. D. G. Ilenţescu expune scopul întru­­nirei, anume alegerea unui comitet care să întocmească lista candidaţilor pentru consiliul comunal. D. A. Botez, luând cu­vântul, arată alegătorilor că la comună nu este vorba de a face politică, că acolo nu se cere alta de­cât consilieri cinstiţi şi activi, cari să realizeze îmbunătăţirile de cari oraşul are nevoie, şi în sfâr­­t, că pentru acest cuvânt, liberalii trebuie să meargă mână în mână cu conservatorii, spre a face imposibilă reîntoarcerea co­lectiviştilor. D. C. Henţescu (grup guvernamental), după mai multe întreruperi intempestive, izbuteşte să pue pe orator în neputinţă de a mai continua, şi într’o stare ner­voasă din cale afară, începe a face alu­ziuni rău-voitoare la adresa acelora cu cari până acum a luptat ca aliat. Dar aceasta nu ’- a prins bine de loc, căci alegătorii îi închid gura. ‘Noi n’am ve­nit aici să ascultăm chestiunile d-tale personale», se aude un glas din public și adunarea îi ridică cuvântul, chiemând la tribună pe simp­ticul advocat E. Ulea. D-sa, respinge în aplauzele publicului alu­­ziunele nedemne ale d-luî Henţescu şi declară că d-sa, de­şi liberal, nu crede că este drept să se înlăture din consi­liul comunal conservatorii, cari ’şi-au făcut în­tot­d’a­una datoria de buni ce­tăţeni. Cuvintele sale sunt primite cu vii aprobări şi numeroase aplauze, dar este pus şi d-sa în imposibilitate de a con­tinua, din cauza întreruperilor d-lui Hen­ţescu. Alegătorii, impacientaţi de atitudi­nea necuviincioasă a acestui domn, se aud strigăte : Afară tulburătorii! Afară tulbură­torii ! Acestea sunt libertăţile voastre ?! Intr’o linişte aparentă, d-lu Henţescu se urcă la tribună, şi fără să fi cerut cu­vântul, dă citire unei liste de comitet compusă din 12 persoane ,­­iar alegătorii nu agrează această listă şi silesc pe pre­şedinte să ridice cuvântul d-liî Henţescu, care părăsind sala, trece strada, intrând la d-l prefect Hermeziu, unde aşteptai­ resultatul mai mulţi membrii din partidul guvernamental. După plecarea d-lui Henţescu, alegă­­gători prin bună înţelegere, întocmesc un comitet electoral de 32 persoane, în care sunt reprezintate toate profesiunile şi tote breşele. Se dresează proces-verbal, pe care semnându-l, cetățenii se retrag în cea mai perfectă linişte. * * * Nu voia să însoţesc aceste rânduri de nici un comentar. Dar voiu relata cuvân­tul unui alegător independent . — Ei, ce crezi de întrunirea noastră ?, îl întrebai eu. — Scandalul a fost pus la cale. Mer­gând cu aceşti oameni, vă luaţi răspun­derea morală a unei noi ediţii de colec­tivităţi. — Revăzută şi considerabil adăogită ! Movilă. P. S. — Comitetul electoral se întru­neşte în ziua de 30 Mai, pentru întoc­mirea listelor. M. întâmplări din Capitală •------- Mort. — Asta-noapte pe la orele 10 şi jam. a încetat subit din viaţă un gardian al regiei monopolului tutunurilor. —■----- Furt. — Ion Rădulescu a furat G­­.n. lui Niţă Iliescu cu portofel cu tot. Poliţia veghe­toare ’l-a condus însă la secţia 27. --------- Vagabonzi. — Un cal şi o gâscă, vagabondat! pe strade. Aveau întâlnire amoroasă. Poliţia pacificatoare şi împăciuitoare cum este le a pus la dispoziţie pentr­u rendez-vous o secţie poli­ţienească. -------- Tragedie. — Iancu C. Dogaru, făcea tragedie acasă, şi transformînd pe masa într’o înaltă trădătoare­ tragică, îl puse revolverul în piept. Poliţia zice că e alienat, şi’l-a trimes la secţia 47. — Uitat. —• Birjea No. 440 a fost con­dusă la secţia 40,­­ fiind­că un muşteriu a uitat în coşu trăsureî un pachet sigilat. Săracii birjari, trebue să plătească şi lipsa de memorie a tuturor mușteriilor. INFORMA­ŢIUNI Aflăm din sorginte sigură că gu­vernul a hotărât să numească o comisiune de oameni speciali, spre a începe cu verificarea mai multor administraţiuni publice. Această comisiune trebue să se întocmească săptămâna aceasta.­ ­ Consiliul judeţean şi comitetul permanent al judeţului Vlaşca, vor fi dizolvate săptămâna aceasta. „ Toată lumea îşi aminteşte cât de mult aţ­ ţinut foile oficioase să ne dezmintă când noi am afirmat că mai mulţi soldaţi din reg. 6 Doro­banţi au fraternizat cu sătenii în ul­timele răscoale. Am menţinut totuşi informaţia noastră şi azi suntem în poziţie de a face să piară pofta de dezmin­ţiri până şi celei mai oficioase foi. In adevăr, la 3 iunie a. c., con­siliul de razboiu al corpului 2-lea de armată va judeca procesul ce­lor 34 soldaţi din numitul regi­ment, acuzaţi că n’au voit sa îm­puşte pe ţărani din ordinul căpita­nului Brad­u.­ ­ Nici până acum lista opoziţiunei­­unite nu a fost definitiv fixată, căci în fie­care moment se retrage câte un candidat de pe dânsa. Din primul moment al publicăreî listei s’au retras candidaţi şi anume d-nii C. C. Dobrescu, Borănescu, Dâmboviceanu şi Rădulescu cofe­tarul. In ultimul moment aflăm că şi d. Lahovary Alexandru s’a retras şi că a fost înlocuit prin d. N. Filii­pescu de la Epoca. Unii spun că d. Lahovary nu voeşte să figureze pe lista colegiu­lui 2 alăturea cu advocatul Bră­­tescu. Aceasta mi-ar face onoare. „ L­a Brăila administraţia d-lui I. Suditu nu execută ordinul guver­nului, ci face ingerinţe electorale. Iată ce citim în Dunărea, organul disidenţilor din localitate : Denunţăm opiniunei publice şi d-lui Prim-Minist­ru şi Ministru de Interne Th. Rosetti, următoarele fapte : I. Opt sub-comisari au fost obligaţi să ’şi dea demisiunile, spre a face pe agen­ţii electorali în alegerile Comunale. Ei însă continuă de a ’şi lua leafa întreagă, iar cei m­ai numiţi primesc jumătate de leafă din vacanţele făcute într’adins în corpul gardiştilor. II. Funcţionarii publici au primit ordin de la prefectul judeţului, nu numai de a face pe agenţii electorali, dar a pro­voca chiar întruniri prin localuri publice şi prin casele lor, ingerând şi îndemnând pe cetăţeni să voteze la alegerile Comu­nale lista administraţiei. Ca probă a celor ce avansăm, repro­ducem aci o invitaţiune a d-lui G. Morţun, directorul penitenciarului local, prin care invită la întrunire pe cetăţeni Iată conţinutul acelei invitaţiuni. Stimate Domni Fiind mai mulţi alegători invitaţi, vă rog şi pe d­v. să bine­v­oiţi a lua parte la întrunirea, ce va avea loc Sâmbătă, 28 curent ora 8 şi jumătate s­­ara, în casele sub­semnat­ului după strada Bulevardului Carol I. No. 271, spre a ne consfătui în vederea viitoarelor alegeri Comunale. Al D-voastră Căpitan C. Morţun. Brăila, 1888 Maici 27. Asta e taman ca supt colectivişti.­ ­ A­seară a fost două întruniri de culori: una a opoziţiunei-unite la şcoala din strada Clemenţei, şi alta a grupului flevist la şcoala din ca­sel­e lui Civ­ilea în coloarea de verde. Miercuri opoziţia-unită va ţine o nouă întrunire publică în sala Orfeu. D-l Grant roagă pe toţi domnii cari posedă spre desfacere bilete de lotărie pentru tabloul D-sale Dimineaţa cu plin să bine­voiască a înapoia cât de curând atât suşe­­le cât şi preţul biletelor vândute la d-1 Gheorghe Grant, strada Co­metei N. 16. X -1 România Liberă anunţă că de la 1 Iunie d-1 P. Carp va lua interi­matul ministerului domeniilor. Membrii partidului conservator s’a plâns la palat cum că România Liberă arată simpatii pentru lista comunală a d-lui N. Fleva, ară­tând ast­fel că guvernul o susţine in mod indirect. In urma acesteia regele a comunicat miniştrilor ca România Liberă să rămâe mută şi să nu fie nici un fel de influenţă din partea guvernului. De aceea România Liberă de azi tace. „ Colectiviştii din Brăila s-au a­­dunat şi au ales un comitet com­pus din d-nii V. P. Sasu, R. S. Campiniu, Gr. Giani, G. Berceanu, C. G. Cociaş, C. Vasilescu, Iancu Triandafil, D. Ionescu, D. Moises­­cu, Gh. Cavadia, dr. I. Aposto­­leanu şi D. Boantă. Acest comitet va lucra pentru a­­legerile comunale.­ ­ O dovadă de dreptatea guver­nului junimist. Maiorul Canariu din Ploeşti a omorât în bătae pe un ser­gent. Ei bine, pentru acest asasinat, gu­vernul­­l-a reformat pur simplu şi a­­tâta tot. Oare pentru cei slabi şi nenorociţi nu mai sunt legi în ţara aceasta ? Oare maiorii au dreptul să omoare nepedepsiţi pe infe­riorii lor. In ce ţară trăim ?­­ Cu toate că s’a constatat că nu e exact zgomotul despre ivirea filo­xerei la viile din Odobeştî, totuşi comisiunea anti-filoxerică a hotărît să viziteze toate viile din ţară, spre a vedea dacă viile sunt sănătoase. X Mai multe credite agricole din ţară vor fi trecute în inspecţie de către un inspector financiar, însăr­cinat cu această operaţiune de că­tre ministerul de finance. X Curtea de Casaţie, va judeca la 13 iunie, recursul făcut de fostul director al şcoalei de agricultură din Roman, d. S. Costinescu, con­damnat de Curtea de apel, pentru că a maltratat pe un elev, fapt des­pre care am vorbit mai pe larg, cum bine îşi amintesc cititorii. X­ X X FOITA. „L­UFTFI” 40 ASASINATUL DE LA MEUDON PARTEA II JDrag­ostele lui Lauriot — Jacques, fata asta are dreptate. Tre­bue s’o lași să plece singură. E de pri­sos sâ mai faci scandaluri prin Meudon. — O voia întovărăși, așa vreau. — Eu, zise mama lui, îți spun să re­mâi, auzi tu ? Drept orî­ce răspuns, Lauriot apucă pe Charlotte de braț, și o duse cu sila. Și de pe prag, țăranca, nemișcată ca și cum ar fi fost împietrită, îi văzu ple­când... și câte­va cuvinte fără șir i se urcară la buze... și fața ei slabă și uscată părea mai îmbătrânită... — Nenorociții! nenorociții! zise ea de două ori. VI. In zilele următoare, Lauriot nu schimbă nimic în felul său de a trăi. El fu re­gulat la lucrul său ca de obicei­, se scula în zori de ziuă, lucra până în seară cu o activitate febrilă, ca și cum ar fi vrut să uite chipul Charlotteî și să distragă gândul său de la preocupările care o chi­nuiau. Justine, ușurată de o greutate enormă, de la plecarea tinerei fete, se învârtea în jurul lui Jacques, dându-şi mii de silinţe ca să-i fie plăcută, cu băgare de seamă la toate poftele și la toate capriciile sale cele mai mici. Nabote, și dînsa, lucru curios, avea partea ei în aceste îngrijiri neobicinuite, ca și cum bătrâna ar fi sperat că biata infirmă va uni silințele ei pentru a căuta să îndulcească tulburarea lui Lauriot. Nici­odată Justine nu fuse atât de bu­nă, atât de îngrijitoare, atât de veselă. Ea se prefăcuse cu totul, —■ fie că vroia, prin multe alintări materne, să depăr­teze pentru tot­d’a­una pe Charlotte de la fiul ei, fie că, mult mai sigur, bucuria ce resimțise la plecarea casieriței fu atât de mare, în­cât asprimea caracterului ei să îndulcise de­odată. Dar ea făcuse lui Lauriet, rînd pe rînd, niște răni adînci; ea neglija și ținea de­parte de dînsa, de multă vreme, pe biata Denise, pentru ca să fie cu putință amîndurora să uite în câte­va zile cruzi­mile mumei. In zadar aceasta mărea îngrijirile ei. Nabote dorise toată viața ei păsări, și nici­odată țiitoarea lui Gelibert nu voise să’l cumpere. Intr’o zi, ea îi aduse din Paris, o cuş­că mare, împărţită în mai multe compar­timente, cu o colecţie întreaga de canari, sticleţî, etc. Dândui-le, îi zise : — Eşti mulţumită ? — Da, mamă, sunt foarte mulţumită, zise infirma. Şi ea îmbrăţişă pe mumă-sa. Altă dată, îi aduse nişte cutii, mo­dele de tapiserii, câte­va cărţi, etc. Şi la fie­care cadou, la fie­care lucru, ea întreba mereu, cu un fel de asprime ca şi cum mi-ar fi fost teamă : — Eşti mulţumită ? Nabote zîmbea în­tot-d’a-una. Justine se purta tot aşa şi faţă cu fi­ul ei. El avea un ceasornic de argint cu un lanț mare. Ea îl vîndu și îi cumpără altul de aur. Când ea i-’l dădu, privirea ei cerea un zîmbet. Dar Lauriot rămase liniștit și grav. El zise numai: — Mulțumesc, mamă; dar, vezi, pu­team să rămân cu cel­ l’alt. Ceasul meu de argint nu se strica nici o dată. Lauriot își arătase o dată intenţia de a avea un permis de vânătoare şi să cumpere o puşcă. El avea în prăvălie un băiat foarte harnic şi foarte deştept, deci putea să lipsească, din când în când, fără a vătăma treburile. Era o chel­tuială mare care nu se făcea de­cât o dată, ce e drept, dar la care nu se putu hotăra. Justine, care căta să-i satisfacă toate plăcerile, îi aduse o pușcă și toate unel­tele necesare pentru a fabrica cartuşe. — Bine, zise ea , ia-’ţi arma asta... tu nu ieşi nicăieri ca să petreci... trebue să petreci puţin... Vezi dacă puşca îţi place... Nu -ţi mai trebue de­cât un câne... dar vei găsi tu... eu nu mă cunosc la asta... — Dar toate astea sunt scumpe , zise Lauriot... nu suntem așa bogați ca să fa­cem asemenea cheltuieli... — Oh! nu te îngriji de asta... aveam niște economii într’un ciorap... am chel­tuit tot... Ceea­ ce mă interesează e să-’ți facă plăcere... vom recâștiga în curând cheltuielile... Lauriot nu răspunse. Atunci Justine scoase un adânc sus­pin. — Asta nu merită măcar o mulțumire? zise ea. — Ah! mamă... zise Lauriot, fiind­că cauți atâta să mă mulțumești, vrei să-’ți cer un lucru, care nu te va costa nimic și­’ți va fi lesne să mi-’l dai. — Ce oare ? fiul meu. Ea era surprinsă și în același timp cam îngrijită. — Lasă să se întoarcă Charlotte! Ea strânse sprincenile și fața i se înăs­pri deodată. — Nu, zise ea, nici­odată. (Va urma). -------- c›-------­ v 1*. V

Next