Lupta, iulie 1888 (Anul 5, nr. 584-606)

1888-07-05 / nr. 584

ANUL VI SERIâ II.—No. 584. Un an. V* an 3 luni Un an V* an 3 luni ABONAMENTE In țară. In strein&tate 15 Bani Numeral REDACTII Bulevardul Elisabeta No. £ (Casa Eempart) Ell'TTTA. A1VTAIA IBUCURESTI, MARTI 5 IULIE 1888. AN UNCIUMI Anuneiuri pe pagina III . • „ IV 1 leii linia 25 bani . A SE ADRESA In Românnia, la administraţia b­anului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rae Notre-Dame da« Victoim» 50 (place de la Bourse) Paris, in Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elltíhbeta No. 8 (Casa Lempart) UI ihesefturile lui Simit! GREYA ' DIN AFARA WO AL A din VID® A A CT E 0IV ICI A f K­ SAS1NATUL DE LA IEI ŞTIRIDIN TIARx întâmplări din judeţe Apariţiunea Luptei a fos­ itreruptă din cauza grevi icratorilor tipografi; de g reva continuă încă, am reu t cu mari sacrificii să aparem si şi nădăjduim câ vom apare f­igulat de acum în­colo. artidele și muncitorii • Ori de câte ori partidele noastre politice au voit să răstoarne un gu­­rn, att sfârșit prin a apela la po­l• n* * Ar),l «rQ,.^îllQ«»rtpitot o* x y «.ttk1­ »»t" jjj­ t i"rv te Jn^t'r f*t«-* convingă că suferinţele lui, că mi­­la în care zace să datoreşte nu­li guvernului şi că va înceta în­­tă ce, răsturnând guvernul, pu­­■e.o !: ori va încredinţa lor. ii mai tot d’a una poporul veci­­; suferind, însetat după îmbuna­­rea soartei lui, s’a convins de a­­t lucru, s’a lăsat a fi târât în tele politice şi . . . sa ştie că s­itea puterei lui tot d’a una gu­­ele au căzut sdrobite, guvernan­ţi pierit i­­ar în urmă ? In urmă poporul d’a una vede că toate făgădue­­partidelor ce vor să stăpâ­nă nu servă la nimic alt de cât ridice pe muncitori contra ce­­:ărora ele vor să le ia locul, şi în­­ce acestea pun mâna pe frânele reî nu se mai gândesc un minut mizeria pe care necontenit am ex­­tat’o­ ceastă tristă manoperă a contri­­. și contribue ca poporul să rămâie iiter indiferent la luptele politice ândnizeria n’o mai poate suporta care să ’șî-o înlăture singur el­­ !Pe acea noi necontenit am ce­ea artidele politice să pără­­scă ochile deprinderi, să se for­­ze di punct de vedere al refor­­lor eonomice, pe cari, venind putre, să le realiseze amelio­­nd suaţiunea în care se găsesc isele muncitoare, situaţiune ce tot­­i nu am arătat că nu se maî are d­era. £î Ine, astă­zî, suntem siguri că it recoala ţăranilor cât și greva »ogrilor a convins pe toată lu­­m^...c! de drepte şi prevăzătoare .jpstjşi sunt cererile noastre, şi de neîndurabilă trebue să fie ăcie în care se sbuciumă cei ce tcee. .sti-zî ori-cîne trebue să vadă că nu maî e permis nimănuia din ceî ce guvernă şi din cei ce aspiră a guverna ca să rămâie indiferent faţă de clasele muncitoare, ci că din contra îmbunătăţirea stăreî lor economice trebue să fie singurul ţel pe care chiar esistenţa statului li-l fixează. Astăzi, în urma răscoa­­elor ţărăneşti şi a grevei tipogra­filor, duşmanii cei mai neîmpăcaţi a­i intervenţiei statului trebue să se fi convins că nimic nu se face cât timp se va apela la îndurarea ca­pitalismului, care e de un revoltător egoism, şi că e imperios ca statul să intervie a regula raporturile din­tre stăpâni şi muncitori, raporturi cari alt­fel vor fi în­tot­dea­una în defavorul celor din urmă, întreţinând ast­fel o luptă permanentă, luptă pe care adevăratul patriotism tre­bue să ne facă să lucrăm ca să în­ceteze cu un minut mai ’nainte... Să nu pierdem din vedere că so­lidaritatea de astă­zi a lucrătorilor I tipografi va aduce solidaritatea de­­ mâine a tuturor celor ce muncesc, și deci un guvern prevăzător şi de­mocratic e dator să facă ca capi­talismul să cedeze la timp, pentru ca mai în urmă să nu facă aceasta forţat, periclitând liniştea şi exis­tenţa ţărei. Răscoalele ţăranilor, greva tipo­grafilor,­­aceste icoane vor aceste simptome grave ale mizeriei mun­citorilor, trebue să convingă, cel puţin acum, atât pe guvern cât şi pe partide de absoluta trebuinţă de a lăsa totul la o parte pentru a se ocupa de reformele economi­ce ce situaţiunea le reclamă, căci alt­fel iarăşi va veni nevoia de a se recurge la gloanţe, şi de astă dată se poate ca ele să fie în nepu­tinţă de a mai amuţi glasul flămân­zilor.... Timp de pierdut nu mai e, să înţeleagă aceasta cei ce stăpânesc. SERVICIUL TELEGRAFIC A­ ff«ntla Havas Spandau, 14 Iulie.— Împăratul a sosit d­e la Potsdam, în timpul nopţei cu vapo­rul »AlexandriaEl a continuat îndată călătoria sa mergând la Kiel. Wiesbaden, 14 Iulie.—• Regina Serbiei a plecat ieri seară la Viena. Paris, 14 Iulie.— Buletinul de la 8 di­mineaţa în privinţa sănătăţei generalului Boulanger spune că noaptea a fost destul de liniştită, respirafiunea e mai uşoară ; n'a avut frig­uri; starea rănii e satisfă­cătoare. Paris, 14 iulie. — O circulară a gene­ralului Boulanger s’a trimis alegatorilor din Ardeche pentru alegerea de la 22 iulie. Kiel, 14 iulie.—Împăratul a sosit. El a fost primit cu entusiasm. Apoi merse pe Pactul Hohenzollern în mijlocul salutu­rilor corăbiilor flotei cari ca și corăbiile private, erau toate în gară, împăratul so­sind pe bordul lui „Hohenzollern«, coră­biile flotei şi escadra de eserciţii defilară în faţa lui Wilhelm al 11-lea cu o pre­cisiune admirabilă, după aceea yuctul im­perial plecă la 11 ore precis. B­udapesta, 14 iulie. — Regele Serbiei care venise dimineaţa pentru a merge să întâmpine pe prinţul regal la Bis­ee, a sosit la 12.20 cu fiul s­ă. După ce au dejunat, Regele şi prinţul Alexandru, în­soţiţi de suitele lor, au plecat la 12.50 la Belgrad. Paris, 14 Iulie.­­ Serbarea aniversărei luărei Bastiliei s’a petreut fără nici un incident însemnat. In discursul ce l’a rodit la banchetul oferit primarilor, preşedntele republici a făcut elogiul armatei care, pătrunsă de Înalta sa misiune, trebue să inspire încre­derea şi siguranţa înărnm şi pacea în afară. Expoziţia de la 1889 comandă concor­dia între cetăţeni şi boale raporturi în­tre popoare. Paris, 14 Iulie. — Ştirea sănătăţii ge­neralului Boulanger s’a mbunătăţit. Belgrad, 14 Iulie. —Regele şi prinţul regal au sosit la 7 ore­­ jumătate. Ei au fost primiţi de toţi minitrii, de autorită­ţile civile, militare şi elesiastice, de re­­presintanţii Austriei şi Germaniei. O mul­ţime imensă a aclamat o entusiasm pe regele şi pe prinţul Alexandru la trecerea lor. Oraşul e împodobit. Astă seară se vor face iluminaţii şi preumlări cu torţe. Viena, 14 Iulie. — regina Natalia a sosit astă-seară. Ea a decins la hotelul imperiu. Viena, 14 Iulie.— Creţele­ Tarnabârzeg şi Dzikow din Galiţia troi de eri seară. Sofia, 14 Iulie.— I­. Birfan, agent diplo­matic al Austriei, a plecat într’un congediu de trei Săptămâni pentru­­tăceri de familie. Solia, 14 Iulie — Prutul Ferdinand a părăsit Burgo.8 izi dimineaţă, şi a plecat la Vama unde va Wa^o^ffâîmână. Solia, 14 Iulie. — Guvernul a aşezat pichete de gendarmerie în toate staţiunile liniei Belovo- Va­kar el şi e trimes amplo­iaţi telegrafişti pentru a wga staţiile. Varna, 14 Iuli. — Prințul Ferdinand a sosit de la Burgas cu toporul austriac I­ngaria...... .­­ El a descins la casa d-lui Eleftenff. Paris, 15 Iulie.— Aproape 80 de arestări s’au făcut ori pentru strigăte boulangiste. Din aceste arestări s’au menţinut numai cinci. Paris, 15 iuli*.— Buletinul privitor la sănătatea generalului Boulanger anunţă că respir­aţiunea e mai liberă starea generală e cu mult mai bună azi. Rănitul a putut să se scoale. Gn­eşeituirile lui Simon­Miălescu Vineri seara Simion Mihălescu a fost în fine depus la Văcăreşti. Mult a avut de luptat d. cap, judecăto­rul de instrucţie însărcinat cu in­struirea hoţiilor de 1. Eforie, până să poată da un maniat de depu­nere în contra u­MlitUu­i senator co­lectivist. Mai înteiul judecătorul a întâmpi­nat foarte mari greutăţi în stabi­lirea faptelor. Mihălescu, ştiind de la cine a luat mită şi cu cine a făcut gheşefturi, s’a adresat la toţi aceştia primind de la dănşii anga­jamente solemne că nu vor mărturi­si nimic înaintea instacţiei. •Aşa se şi întâmplă. In urma de­nunţărilor primite, infrucţia a che­mat înaintea ei pe mai mulţi aren­daşi, mituitori al lui Mihălescu, şi dănşii, la primele interogatorii, au negat totul. Mulţumiţi însă dibăciei d-lui judecător Pop arendaşii în cestiune au mărturisit în urmă toate acuzările aduse în potriva lui Mi­hălescu, adăugând câ au fost che­maţi de acest din urmă şi conjuraţi să nu spue nimic la instrucţie. Ast­fel între alţii vom cita: — De la d. Iorgu Grigoriu, a­­rendaşul moşiei Vieru din judeţu Vlaşca, Simion Mihălescu a primit suma de 15.000 lei ca mită pentru arendarea acelei moşii. D. Grigoriu a încercat mai întăi să nege faptul înaintea instrucţiei. In urmă însă a declarat lucrul formal, iscălind pro­­cesul-verbal care constată : 1. Mituirea lui Simion Mihălescu cu 15.000 lei. 2. Stăruinţa lui­­ Mihălescu pe lângă arendaşul Grigoriu de a nega faptul la instrucţie. — De la d. Zissu, arendaşul mo­şiei Lucia-Georgeni, din judeţul Ia­lomiţa, Simion Mihălescu a primit suma de 7000 lei ca mită pentru arendarea acelei moşii. D. Zissu a semnat de a­semen­ea procesul-verba care constată acest fapt. — De la un d. din Buzeu, Simion Mihălescu convenise să ia o mită însemnată pentru arendarea unei mo­şii. După închierea contractului de arendare, Simion Mihălescu îşi cere mita de la d. din Buzeu. Acesta ză­cea bolnav în pat şi nu dispunea în acel moment de­cât de câte­va mii de lei pe care le trimite lui Mihălescu , iar pentru rest, Mihă­lescu cere şi obţine o poliţă pe care a vândut-o d-luî Moroianu. In ziua scadenţei d. Moroianu a scris d-lui din Buzău­ ca sâ-î achite poliţa în cestiune. Judecătorul de instrucţiune a reu­şit să pue mâna pe scrisoarea d-lui Moroianu. Seria, , mituirilor săjriieserturilor­ui Simion Mihălescu este lungă. D.­ap le-a urmărit cu multă dibăcie şi deja de la primele constatări ’şi­­a format convingerea de vinovă­­ţia lui Mihălescu, vroind a’l de­­june. După înalte intervenţiuni, lu­crul a fost amânat până Vineri. Noi ştiam încă de mult faptele pe cari le -am citat mai sus , dar auzind că d. Pop s’a plâns de incon­venientele ce-i aduc denunţările premature ale presei, am tăcut. As­tăzi, când Mihălescu este depus la Văcăreşti şi când faptele de cari vorbim sunt deja bine stabilite, cre­dem că e de datoria noastră să le dăm şi la cunoştinţa publicului. E de notat că Mihălescu părea sigur că acei de la care primise mită nu vor mărturisi lucrul la instrucţie. De aceea el sfida lumea, benche­­tuind în toate serile pe la Oppler, pe la Lutter, pe la villa regală, etc Mandatul de depunere, emis ca de­­ îndată,­­l-a surprins foarte mult Credem că senatorul colectivist poate acum să se pregătească în liniște, la Văcărești, pentru multe alte surprinderi mai mari. G­REVA Greva lucrătorilor tipografi ur­mează şi astăzi a intrat în aşa fază, în cât dacă patronii nu vor ceda, ea va continua cine ştie cât timp încă. Dăm aci cetitorilor noştri­, cari nu cunosc mersul acestei greve, singura care s’a văzut pîn’acum în ţara ro­­mînească şi chiar în Europa, rezul­­tatul­ tuturor demersurilor făcute pînâ acum de câtre ambele părți. Lucrătorii tipografiei V. C. A. Ro­­setti sunt aceia, cari au dat semna­lul grevei, apoi aceia al tipografiei P. M. Gugu. Ierau cu toţii vre­o 50. Faţă cu aceste două greve comi­tetul ziarului Guternberg, organul lu­crătorilor tipografi, făcu un mani­fest, prin care invita pe toţi lucră­torii la Cercul muncitorilor spre a se consfitui ce e de făcut. La prima întrunire fu vorba de o grevă generală spre a se regula diferendele, cam­ de mult, eczistă în­tre patroni şi lucrători. A doua zi fu o nouă întrunire, la care se văzu că ideea unei greve generale este primită cu entusiasm. Lucrătorii tipografiei Wiegand fură cei d’întâiu cari se declarară soli­dari cu fraţii lor, apoi veniră cei de la Laboratorii Romînî, Gr. Luis, E­­poca, L’indépendance etc. Nu rămase o tipografie cât de mică, ai căreia lucrători să nu-şi manifesteze soli­daritatea. In timpul acesta unele ziare nu a­­pareau de loc, altele erau­ pe câte o pagină, tip­ărită de patron, şef de a­­telier şi câţi­va elevi. La mişcarea zeţarilor se aliară maşiniştii, pui­torii şi elevii. Comitetul grevei se compuse ime­diat şi patronii începură a trimite soli pentru încheierea păciii Iată ce ier lucrătorii : 1) Stabilirea unui tarif general. 2) . Scăderea orelor de lucru la 9 3) . Plata să fie 60 bani pe oră. 4) . Scăderea numărului elevilor în chipul următor: tipografiile care au 3 maşini să aibă dreptul la 6 elevi, iar cele cu o maşină, sau două să aibă câte un elev de fie­care maşină. Preliminările n’au dat încă nici un rezultat: unii patroni primesc con­diţiile toate, alţii numai o parte. Unii patroni spun că aceste cereri sunt modeste şi că ar trebui admise, aceştia însă sunt ţinuţi In loc de că- 3 aceia, cari nu vor cu nici un preţ sâ cedeze. In schimb, lucrătorii sunt strâns­ uniţi. Ajutoare curg necontenit mai cu seamă de la societăţile de mun­citori. Astă­zi greviştii au un capital de peste 4000 franci şi societatea Gu­tenberg a mai făgăduit că dă 6000. Afară de acestea, vînzarea ziarului Gutenberg, care acum apare zilnic, produce câte 200 franci pe zi câştig, ceea­ ce face ajutorul trebuitor la 200 de oam­eni zilnic. E­l s’a primit ştirea că vin ajutoare din Iaşi, Galaţi şi Focşani. Faţă cu toate acestea, patronii au numit o comisiune compusă din dd. P. M. Cucu, I. Weiss şi C. Göbl, care să ’nceapă a lucra tariful, iar lucră­torii să intre In lucru de astă­zi de diminăţă. La întrunirea de Sâmbătă, s’a luat hotârîrea ca nici un lucrător să nu in­tre în atelier, pînă nu ce mai Intâiu nu se vor regula şi garanta condi­­ţiunile stipulate de lucrători. Această hotărâre s'a luat în una­nimitate. Astă­zi la orele 2 d. a. comisiu­­nea patronilor, compusă din sus nu­miţii d-ni şi a lucrătorilor compusă din d-nii Alexandru Ionescu, V. A­­lexandrescu și Petrescu, se va în­truni. Aceasta e ultima știre. * * *

Next