Lupta, iulie 1888 (Anul 5, nr. 584-606)
1888-07-05 / nr. 584
ANUL VI SERIâ II.—No. 584. Un an. V* an 3 luni Un an V* an 3 luni ABONAMENTE In țară. In strein&tate 15 Bani Numeral REDACTII Bulevardul Elisabeta No. £ (Casa Eempart) Ell'TTTA. A1VTAIA IBUCURESTI, MARTI 5 IULIE 1888. AN UNCIUMI Anuneiuri pe pagina III . • „ IV 1 leii linia 25 bani . A SE ADRESA In Românnia, la administraţia banului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rae Notre-Dame da« Victoim» 50 (place de la Bourse) Paris, in Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elltíhbeta No. 8 (Casa Lempart) UI ihesefturile lui Simit! GREYA ' DIN AFARA WO AL A din VID® A A CT E 0IV ICI A f K SAS1NATUL DE LA IEI ŞTIRIDIN TIARx întâmplări din judeţe Apariţiunea Luptei a fos itreruptă din cauza grevi icratorilor tipografi; de g reva continuă încă, am reu t cu mari sacrificii să aparem si şi nădăjduim câ vom apare figulat de acum încolo. artidele și muncitorii • Ori de câte ori partidele noastre politice au voit să răstoarne un gurn, att sfârșit prin a apela la pol• n* * Ar),l «rQ,.^îllQ«»rtpitot o* x y «.ttk1 »»t" jjj t i"rv te Jn^t'r f*t«-* convingă că suferinţele lui, că mila în care zace să datoreşte nuli guvernului şi că va înceta întă ce, răsturnând guvernul, pu■e.o !: ori va încredinţa lor. ii mai tot d’a una poporul veci; suferind, însetat după îmbunarea soartei lui, s’a convins de at lucru, s’a lăsat a fi târât în tele politice şi . . . sa ştie că sitea puterei lui tot d’a una guele au căzut sdrobite, guvernanţi pierit iar în urmă ? In urmă poporul d’a una vede că toate făgăduepartidelor ce vor să stăpână nu servă la nimic alt de cât ridice pe muncitori contra ce:ărora ele vor să le ia locul, şi înce acestea pun mâna pe frânele reî nu se mai gândesc un minut mizeria pe care necontenit am extat’o ceastă tristă manoperă a contri. și contribue ca poporul să rămâie iiter indiferent la luptele politice ândnizeria n’o mai poate suporta care să ’șî-o înlăture singur el !Pe acea noi necontenit am ceea artidele politice să părăscă ochile deprinderi, să se forze di punct de vedere al reforlor eonomice, pe cari, venind putre, să le realiseze ameliond suaţiunea în care se găsesc isele muncitoare, situaţiune ce toti nu am arătat că nu se maî are dera. £î Ine, astăzî, suntem siguri că it recoala ţăranilor cât și greva »ogrilor a convins pe toată lum^...c! de drepte şi prevăzătoare .jpstjşi sunt cererile noastre, şi de neîndurabilă trebue să fie ăcie în care se sbuciumă cei ce tcee. .sti-zî ori-cîne trebue să vadă că nu maî e permis nimănuia din ceî ce guvernă şi din cei ce aspiră a guverna ca să rămâie indiferent faţă de clasele muncitoare, ci că din contra îmbunătăţirea stăreî lor economice trebue să fie singurul ţel pe care chiar esistenţa statului li-l fixează. Astăzi, în urma răscoaelor ţărăneşti şi a grevei tipografilor, duşmanii cei mai neîmpăcaţi ai intervenţiei statului trebue să se fi convins că nimic nu se face cât timp se va apela la îndurarea capitalismului, care e de un revoltător egoism, şi că e imperios ca statul să intervie a regula raporturile dintre stăpâni şi muncitori, raporturi cari altfel vor fi întotdeauna în defavorul celor din urmă, întreţinând astfel o luptă permanentă, luptă pe care adevăratul patriotism trebue să ne facă să lucrăm ca să înceteze cu un minut mai ’nainte... Să nu pierdem din vedere că solidaritatea de astăzi a lucrătorilor I tipografi va aduce solidaritatea de mâine a tuturor celor ce muncesc, și deci un guvern prevăzător şi democratic e dator să facă ca capitalismul să cedeze la timp, pentru ca mai în urmă să nu facă aceasta forţat, periclitând liniştea şi existenţa ţărei. Răscoalele ţăranilor, greva tipografilor,aceste icoane vor aceste simptome grave ale mizeriei muncitorilor, trebue să convingă, cel puţin acum, atât pe guvern cât şi pe partide de absoluta trebuinţă de a lăsa totul la o parte pentru a se ocupa de reformele economice ce situaţiunea le reclamă, căci altfel iarăşi va veni nevoia de a se recurge la gloanţe, şi de astă dată se poate ca ele să fie în neputinţă de a mai amuţi glasul flămânzilor.... Timp de pierdut nu mai e, să înţeleagă aceasta cei ce stăpânesc. SERVICIUL TELEGRAFIC A ff«ntla Havas Spandau, 14 Iulie.— Împăratul a sosit de la Potsdam, în timpul nopţei cu vaporul »AlexandriaEl a continuat îndată călătoria sa mergând la Kiel. Wiesbaden, 14 Iulie.—• Regina Serbiei a plecat ieri seară la Viena. Paris, 14 Iulie.— Buletinul de la 8 dimineaţa în privinţa sănătăţei generalului Boulanger spune că noaptea a fost destul de liniştită, respirafiunea e mai uşoară ; n'a avut friguri; starea rănii e satisfăcătoare. Paris, 14 iulie. — O circulară a generalului Boulanger s’a trimis alegatorilor din Ardeche pentru alegerea de la 22 iulie. Kiel, 14 iulie.—Împăratul a sosit. El a fost primit cu entusiasm. Apoi merse pe Pactul Hohenzollern în mijlocul saluturilor corăbiilor flotei cari ca și corăbiile private, erau toate în gară, împăratul sosind pe bordul lui „Hohenzollern«, corăbiile flotei şi escadra de eserciţii defilară în faţa lui Wilhelm al 11-lea cu o precisiune admirabilă, după aceea yuctul imperial plecă la 11 ore precis. Budapesta, 14 iulie. — Regele Serbiei care venise dimineaţa pentru a merge să întâmpine pe prinţul regal la Bisee, a sosit la 12.20 cu fiul să. După ce au dejunat, Regele şi prinţul Alexandru, însoţiţi de suitele lor, au plecat la 12.50 la Belgrad. Paris, 14 Iulie. Serbarea aniversărei luărei Bastiliei s’a petreut fără nici un incident însemnat. In discursul ce l’a rodit la banchetul oferit primarilor, preşedntele republici a făcut elogiul armatei care, pătrunsă de Înalta sa misiune, trebue să inspire încrederea şi siguranţa înărnm şi pacea în afară. Expoziţia de la 1889 comandă concordia între cetăţeni şi boale raporturi între popoare. Paris, 14 Iulie. — Ştirea sănătăţii generalului Boulanger s’a mbunătăţit. Belgrad, 14 Iulie. —Regele şi prinţul regal au sosit la 7 ore jumătate. Ei au fost primiţi de toţi minitrii, de autorităţile civile, militare şi elesiastice, de represintanţii Austriei şi Germaniei. O mulţime imensă a aclamat o entusiasm pe regele şi pe prinţul Alexandru la trecerea lor. Oraşul e împodobit. Astă seară se vor face iluminaţii şi preumlări cu torţe. Viena, 14 Iulie. — regina Natalia a sosit astă-seară. Ea a decins la hotelul imperiu. Viena, 14 Iulie.— Creţele Tarnabârzeg şi Dzikow din Galiţia troi de eri seară. Sofia, 14 Iulie.— I. Birfan, agent diplomatic al Austriei, a plecat într’un congediu de trei Săptămâni pentrutăceri de familie. Solia, 14 Iulie — Prutul Ferdinand a părăsit Burgo.8 izi dimineaţă, şi a plecat la Vama unde va Wa^o^ffâîmână. Solia, 14 Iulie. — Guvernul a aşezat pichete de gendarmerie în toate staţiunile liniei Belovo- Vakar el şi e trimes amploiaţi telegrafişti pentru a wga staţiile. Varna, 14 Iuli. — Prințul Ferdinand a sosit de la Burgas cu toporul austriac Ingaria...... . El a descins la casa d-lui Eleftenff. Paris, 15 Iulie.— Aproape 80 de arestări s’au făcut ori pentru strigăte boulangiste. Din aceste arestări s’au menţinut numai cinci. Paris, 15 iuli*.— Buletinul privitor la sănătatea generalului Boulanger anunţă că respiraţiunea e mai liberă starea generală e cu mult mai bună azi. Rănitul a putut să se scoale. Gneşeituirile lui SimonMiălescu Vineri seara Simion Mihălescu a fost în fine depus la Văcăreşti. Mult a avut de luptat d. cap, judecătorul de instrucţie însărcinat cu instruirea hoţiilor de 1. Eforie, până să poată da un maniat de depunere în contra uMlitUui senator colectivist. Mai înteiul judecătorul a întâmpinat foarte mari greutăţi în stabilirea faptelor. Mihălescu, ştiind de la cine a luat mită şi cu cine a făcut gheşefturi, s’a adresat la toţi aceştia primind de la dănşii angajamente solemne că nu vor mărturisi nimic înaintea instacţiei. •Aşa se şi întâmplă. In urma denunţărilor primite, infrucţia a chemat înaintea ei pe mai mulţi arendaşi, mituitori al lui Mihălescu, şi dănşii, la primele interogatorii, au negat totul. Mulţumiţi însă dibăciei d-lui judecător Pop arendaşii în cestiune au mărturisit în urmă toate acuzările aduse în potriva lui Mihălescu, adăugând câ au fost chemaţi de acest din urmă şi conjuraţi să nu spue nimic la instrucţie. Astfel între alţii vom cita: — De la d. Iorgu Grigoriu, arendaşul moşiei Vieru din judeţu Vlaşca, Simion Mihălescu a primit suma de 15.000 lei ca mită pentru arendarea acelei moşii. D. Grigoriu a încercat mai întăi să nege faptul înaintea instrucţiei. In urmă însă a declarat lucrul formal, iscălind procesul-verbal care constată : 1. Mituirea lui Simion Mihălescu cu 15.000 lei. 2. Stăruinţa lui Mihălescu pe lângă arendaşul Grigoriu de a nega faptul la instrucţie. — De la d. Zissu, arendaşul moşiei Lucia-Georgeni, din judeţul Ialomiţa, Simion Mihălescu a primit suma de 7000 lei ca mită pentru arendarea acelei moşii. D. Zissu a semnat de asemenea procesul-verba care constată acest fapt. — De la un d. din Buzeu, Simion Mihălescu convenise să ia o mită însemnată pentru arendarea unei moşii. După închierea contractului de arendare, Simion Mihălescu îşi cere mita de la d. din Buzeu. Acesta zăcea bolnav în pat şi nu dispunea în acel moment decât de câteva mii de lei pe care le trimite lui Mihălescu , iar pentru rest, Mihălescu cere şi obţine o poliţă pe care a vândut-o d-luî Moroianu. In ziua scadenţei d. Moroianu a scris d-lui din Buzău ca sâ-î achite poliţa în cestiune. Judecătorul de instrucţiune a reuşit să pue mâna pe scrisoarea d-lui Moroianu. Seria, , mituirilor săjriieserturilorui Simion Mihălescu este lungă. D.ap le-a urmărit cu multă dibăcie şi deja de la primele constatări ’şia format convingerea de vinovăţia lui Mihălescu, vroind a’l dejune. După înalte intervenţiuni, lucrul a fost amânat până Vineri. Noi ştiam încă de mult faptele pe cari le -am citat mai sus , dar auzind că d. Pop s’a plâns de inconvenientele ce-i aduc denunţările premature ale presei, am tăcut. Astăzi, când Mihălescu este depus la Văcăreşti şi când faptele de cari vorbim sunt deja bine stabilite, credem că e de datoria noastră să le dăm şi la cunoştinţa publicului. E de notat că Mihălescu părea sigur că acei de la care primise mită nu vor mărturisi lucrul la instrucţie. De aceea el sfida lumea, benchetuind în toate serile pe la Oppler, pe la Lutter, pe la villa regală, etc Mandatul de depunere, emis ca de îndată,l-a surprins foarte mult Credem că senatorul colectivist poate acum să se pregătească în liniște, la Văcărești, pentru multe alte surprinderi mai mari. GREVA Greva lucrătorilor tipografi urmează şi astăzi a intrat în aşa fază, în cât dacă patronii nu vor ceda, ea va continua cine ştie cât timp încă. Dăm aci cetitorilor noştri, cari nu cunosc mersul acestei greve, singura care s’a văzut pîn’acum în ţara romînească şi chiar în Europa, rezultatul tuturor demersurilor făcute pînâ acum de câtre ambele părți. Lucrătorii tipografiei V. C. A. Rosetti sunt aceia, cari au dat semnalul grevei, apoi aceia al tipografiei P. M. Gugu. Ierau cu toţii vreo 50. Faţă cu aceste două greve comitetul ziarului Guternberg, organul lucrătorilor tipografi, făcu un manifest, prin care invita pe toţi lucrătorii la Cercul muncitorilor spre a se consfitui ce e de făcut. La prima întrunire fu vorba de o grevă generală spre a se regula diferendele, cam de mult, eczistă între patroni şi lucrători. A doua zi fu o nouă întrunire, la care se văzu că ideea unei greve generale este primită cu entusiasm. Lucrătorii tipografiei Wiegand fură cei d’întâiu cari se declarară solidari cu fraţii lor, apoi veniră cei de la Laboratorii Romînî, Gr. Luis, Epoca, L’indépendance etc. Nu rămase o tipografie cât de mică, ai căreia lucrători să nu-şi manifesteze solidaritatea. In timpul acesta unele ziare nu apareau de loc, altele erau pe câte o pagină, tipărită de patron, şef de atelier şi câţiva elevi. La mişcarea zeţarilor se aliară maşiniştii, puitorii şi elevii. Comitetul grevei se compuse imediat şi patronii începură a trimite soli pentru încheierea păciii Iată ce ier lucrătorii : 1) Stabilirea unui tarif general. 2) . Scăderea orelor de lucru la 9 3) . Plata să fie 60 bani pe oră. 4) . Scăderea numărului elevilor în chipul următor: tipografiile care au 3 maşini să aibă dreptul la 6 elevi, iar cele cu o maşină, sau două să aibă câte un elev de fiecare maşină. Preliminările n’au dat încă nici un rezultat: unii patroni primesc condiţiile toate, alţii numai o parte. Unii patroni spun că aceste cereri sunt modeste şi că ar trebui admise, aceştia însă sunt ţinuţi In loc de că- 3 aceia, cari nu vor cu nici un preţ sâ cedeze. In schimb, lucrătorii sunt strâns uniţi. Ajutoare curg necontenit mai cu seamă de la societăţile de muncitori. Astăzi greviştii au un capital de peste 4000 franci şi societatea Gutenberg a mai făgăduit că dă 6000. Afară de acestea, vînzarea ziarului Gutenberg, care acum apare zilnic, produce câte 200 franci pe zi câştig, ceea ce face ajutorul trebuitor la 200 de oameni zilnic. El s’a primit ştirea că vin ajutoare din Iaşi, Galaţi şi Focşani. Faţă cu toate acestea, patronii au numit o comisiune compusă din dd. P. M. Cucu, I. Weiss şi C. Göbl, care să ’nceapă a lucra tariful, iar lucrătorii să intre In lucru de astăzi de diminăţă. La întrunirea de Sâmbătă, s’a luat hotârîrea ca nici un lucrător să nu intre în atelier, pînă nu ce mai Intâiu nu se vor regula şi garanta condiţiunile stipulate de lucrători. Această hotărâre s'a luat în unanimitate. Astăzi la orele 2 d. a. comisiunea patronilor, compusă din sus numiţii d-ni şi a lucrătorilor compusă din d-nii Alexandru Ionescu, V. Alexandrescu și Petrescu, se va întruni. Aceasta e ultima știre. * * *