Lupta, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 654-668)

1888-10-10 / nr. 662

ANUL Y—SERIA II. No. 662. ABONAMENTE In ţară Un an . ş • ". 40 le* */* an * 1 . 20 , 3 luni In străinătate . 10 , Un an . . 50 lel */» an . 25 „ 3 luni 15 Bani Numerul . 15 , Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa Lempart).LUPTA ■: .. ..Li.-a.' -■v'i1 1 1 A­REDACŢIA ,mpart). DkectcfepolitVi'G. PANU Wulevi ________________________________Y«a fe--■ ■ d _____i_________________________ ANONCIURI Anunciurl pe pagina ffl . . I • ■ «!»••• 1 leü linia 25 bani , A SE ADRESA în România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungarla şi Ang-Ua Ia AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 60 (place de Ia Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa JLempart). TRADARE NAŢIONALA 1 Programul guvernului D. Terre Carp, întâlnind pe d. Gheorghe Vernescu la hipodrom ’i-a spus : Eu nu depind de naţiune ci naţiunea depinde de mine. Pe naţiune o am în palmă. * * * D. Ioan Marghiloman, tatăl mi­nistrului de justiţie a declarat că se vor da funcţiuni alegătorilor îna­inte de alegeri până C6 VOT tre­ce junimiştii gârla, adică pînă vor trece alegerile. * * * Guvernul a autorizat o com­panie austriacă ca să stabi­lească linii telegrafice pe te­ritoriul Românesc, lovind în demnitatea şi interesele ţarei. Situaţia liberalilor Un lucru nu vor să înţeleagă li­beralii din opoziţi­une, nu vor să în­ţeleagă că rivalităţile şi personalită­ţile îl prăpădesc şi dau avânt guver­nului şi zestrei lor. Unirea elementelor liberale şi de­mocratice este moartea reală a gu­vernului şi nişte alegeri făptuite în asemenea condiţiuni ar fi asigurat succesul adversarilor guvernului per­sonal. Lucrul acesta’i atât de ade­vărat în cât toată activitatea juni­miştilor şi a conservatorilor se în­dreaptă într’o singură direcţiune: să dezbine pe adversarii lor, să ’î sfâşie, să’î prezinte divizaţi alegăto­rilor. Pretutindeni pe unde unirea s’a făcut, precum la Buzău, Ploeşti etc. agenţii guvernului nu au de cât o singură ţintă şi o singură grij­ă: să desfacă unirea, să deştepte şi să în­­treţie rivalităţile, să aplice cu un cu­vânt maxima lui Machiavelli: divide et impera. In aceste localităţi toate micile cu­sururi ale oamenilor sunt cântărite şi descusute pentru a face din fie­care o armă electorală. In alte judeţe, precum în Bucu­reşti, toate intrigile posibile şi impo­sibile au fost comentate şi întreţi­nute. In sânul partidului d-lui Du­­mitru­ Brătianu mai ales oameni de rea voinţă au paralizat ori­ce unire po­sibilâ şi au ţinut lumea un loc până în ajunul alegerilor când au dat lo­vitura. Noi cari nu facem parte din gru­parea d-lui Dumitru Brătianu, nu putem cunoaşte motivele cari au de­terminat pe d. Nicolae B­aramberg să facă lovitura de teatru de eri, dar ceea­ ce ştim este că lovitura era pregătită, şi că d-sa menaja această neplăcere liberalilor fără ca să bine­­voiască a fi înştiinţa. Cu trei zile înainte conservatorii, şi în special d-na Filipescu, rudă a d-lui Nicolae Bîaramberg, spunea tu­­turor : „Duminică se va întâmpla un fapt care va da un mare avânt gu­vernamentalilor.“ EDIŢIA DOUA BUCUREŞTI, LUNI ŞI MARŢI 10—11 OCTOMBRE 1888. ------------ "imitaaia mm» ----------------­ Vrea să zică, scandalul se plămă­dea în sferile guvernamentale şi con­servatoare şi d. Bîaramberg se preta acestor manopere. De alt­fel, d. Bîaramberg îşi a lim­pezit situaţia la întrunirea de eri. D-sa la Brăila este candidat guver­namental , candidat al prefectului, alăturea cu cumnatul acestuia. In a­­cest caz ce figură ar fi făcut d-sa la Bucureşti în alianţa liberalilor şi în opoziţiune cu guvernul ? D-na B­aramberg a fost unul din­tre cei d’antâia campioni în contra guvernului, ba încă e şi un antidi­­nastic foarte învechit, cu toate aces­tea d-sa e candidat guvernamental. Poziţia trebuia lămurită deci: ori trebuia s’o rupă cu guvernul la Bră­ila, ori trebuia s’o rupă cu opoziţia la Bucureşti, şi d-sa a socotit că e mai practic ca s’o rupă cu op­oziţia. Nimeni nu’l împiedica ea s’o facă, numai ar fi fost­­mai corect daci ar fi anunţat din vreme pe d. Du­mitru Brătianu şi dacă s’ar fi retras fără scandal şi ceva mai ’nainte de cât numai cu irA z.re înainte de a­­legeri. O asemenea faptă venită din partea altui om ’i-ar fi meritat o notă foarte rea cu privire la caracterul sau. Cine cunoaşte pe d. B­aramberg şi temperamentul d-sale irascibil şi de o mobilitate extremă, poate înţe­lege foarte leine că prietenii guver­nului ’l-au influenţat inconştient până a’l hotărî să comită o faptă regre­tabilă. Acuma e vremea de a spune şi d-lui Dumitru Brătianu câte­va a­­devârurî . Noi încă de mult ’i-am atras a­­tenţiunea asupra unora dintre par­tizanii sei (?) cari îl paralizează şi îl ţin sistematic pe loc. Dar cu d-sa s’a întâmplat povestea că: „ce ştie satul nu ştie bărbatul“, adică ceea­­ce vedea toată lumea, numai d-sa nu vedea. Dacă onorabilul şef al liberalilor disidenţi ar fi avut energia de a o rupe încă de acum o lună cu ele­mentele îndoioase, astăzi ne-am găsi cu totul într’o altă situaţiune. D. Brătianu este victima prea ma­rei sale­ onestităţi şi corectitudini, da'­ pe viitor ar face bine ca sâ fie ceva mai circumspect. Wilhelm II a răspuns pr­intr’o tele­gramă afectuoasă, in care a rmicit rege­lui Humbert expresiunea adînceî sale mul­țumiri pentru primirea ce i s’a făcut în capitala Italiei și la Neapole. Munich '9 Octombrie . — Împăratul Wilhelm a trecut pe aci, du pul ea se are seaca fără a se da jos din vagon. Roma 9 Octombrie, — Maiestăţile lor şi familia regală, au plecat spre­ seară la Monza. Hamburg 9 Octombrie, — Se asigură că principele de Bismarck a acceptat in­­viaţiunea Senatului de a asista la serbă­rile ce se vor da la 29 Octombrie, dacă starea sănătăţii sale îi va permite această deplasare. Belgrad 9 Octombrie. — Pegele a ac­ceptat demisiunea ministrului de finanţe şi a încredinţat interimid acestui depar­tament d-lui Mijatovici, ministru al afa­cerilor străine. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia H&^ea Bruxela 9 Octombrie. — »Nord* con­stată indifrenţa opiniunii ruseşti în pri­vinţa călătoriei lui Wilhelm II în Italia, dar arată din contra efectul cel bun pro­dus în lumea rusească de primirea făcută marelor­ duci la Constantinopol. Havre 9 Octombrie. •— Marca (caisson) consulatului german din ace­l oraş a fost smulsă în timpul nopţii. Sub-prefectul a reprimat consulului părerea sa de rău­ în privinţa acestui incident şi a declarat că s’a deschis o anchetă. Paris 9 Octombrie. — Generalul de Miribel e numit comandant al corpului VI de armată al cărui sediu e la Châlons­­sur-Marne. A la 9 Octombrie, — împăratul Ger­maniei a primit, sosind aci, o depeşe a ne­gelului Humbert reînoindu-i protestările sale de amiciţie şi mulţumirile sale pentru vi­zita sa. -------------------------------------------­ TRADARE NAŢIONALA — D. Petre Grădişteanu a trimis din Severin următoarea telegramă regelui, pe care însă oficiul telegrafic a re­fuzat a o transmite : Sire, ' .......... Wmy Convenţiunea încheiată de guvernul Majestatei tale cu Societatea austriacă de vapoare pe Dunăre, conţine conce­siunea unui serviciu public al ţărei că­tre o Societate streină, dreptul pentru o putere străină de a avea funcţionari publici dependenţi de densa pe terito­riul nostru. Un asemenea act trebuia neapărat supus oamenilor. Guvernul Majestăţei tale ţi-a surprins conştiinţa ca să obţie decretul No. 2730 prin care aprobi această convenţiune. Jur­nalul consiliului de miniştrii No. 5 din 1­6 Septembre, cu care ţi se supune spre­­ aprobare această convenţiune, este un act de îndoită trădare naţională, către ţara ale cărei drepturi sunt înstreinate şi către Majestatea ta pe care te fac complice la trădare aceşti miniştrii, cari deţin numai de la încrederea Ma­­jestăţei tale mandatul de a ne guverna. Ţi-am denunţat faptul. Mi-am fă­cut datoria. Al Majestăţeî tale devotat. Petre Grădişteanu Ingerinţe electorale TELEGRAMA M. Sale Regelui Sire. Noi, comitetul liberal de iniţiativă din Brăila, împuternicit prin resolu­­ţiunea unanimă a cetăţenilor, luată în întrunirea publică, ţinută în sala Pa­radis la 8 Octombre curent, aducem respectuos la cunoştinţa Majestăţei- Voastre, ingerinţele întrebuinţate de ad­ministraţiune pentru sprijinirea can­didaturilor oficiale şi presiunea fără margini ee­rcitată de prefectul Suditu, pentru a asigura isbânda cumnatului său Simu, candidat al Stăpânirei la colegiul I de deputaţi. Am reclamat inutil d-lui prim-mi­­nistru împotriva acestor vinovate ma­nopere. Era de datoria miniștrilor M. Voas­ tre cari au recunoscut singuri în Ca­meră că nu au îiîcă încrederea terei, să respecte libertatea corpului electoral, evitând ast-fel Majestățeî Voastre, ori­ce răspundere, morală. Ne-am înșelat însă, căci în loc de a păstra o atitudine neutră, s’a unit cu unul din partidele în luptă și a ajuns la disposiţiunea sa toate for­ţele administrative, siluind conştiinţa alegătorilor. Protestăm contra acestor manopere şi, aşteptăm cu încredere ca Majestatea Voastră, să bine­voiascâ a avisa la curmarea lor. Devotaţii Majestăţei Voastre, Alexandrescu Petre, Apos­­toleanu Ion dr., Apostol Du­mitru , Berceanu Gheorghe, Campiniu S. Radu, Cavadia Gheorghe, Cremineanu P. Gr., Gocias Constantin, Carapanu loan, Dumitrescu Gheorghe, Djuvara Alexandru, Fleva Ni­colae, Giani­­Grigore, Ganea Nicolai, lonescu Dimitrie, Io­­nescu Nicolae N., Moisescu­­Dumitru, Portocală M., Sassu­­Vasile, Stramu Constantin , Stamu Dumitru, Suliotu A­­lexandru, Ștefănescu Constan­tin, Triandafil loan, Zamfirescu Z. C., loan Movilă. -------------------------------------------­ Guvernul palatului Bine­facerile guvernului personal al regelui şi devotatul politicei Austro-Ger­­mane încep să se manifeste. Este învederat cum că un guvern im­popular şi fără partizani în ţară nu se poate rezima de­cât pe palat şi pe stră­ini , palatul il susţine pentru ca în schimb regele sâ­­guverneze ţara după cum îl place, s­trâinul îi susţine pentru ca să ba­ge ţara în sfera lor de acţiune şi sâ le dea profituri economice. Ast­fel s'a întâmplat cu concesia acor­dată societăţei Austriace de navigaţiune pe Dunăre. Câtă vreme a fost guvernul lui Ion Brătianu la putere. Austriacii au lucrat în timp de 7 ani de zile pentru a do­bândi o asemenea convenţiune, dar acel guvern pe care ’l-am acuzat vecinic câ’i un guvern al regelui şi al germanilor, s’a opus şi a refuzat să iscălească un act care ’i o pagubă şi o batjocură pentru ţară. In baza acestei convenţiuni, societa­tea Austriacă devine un fel de avant-gar­­dă economică pe teritoriul României chiar, căci ea poate dispune de staţiuni telegra­fice pentru serviciul ei particular şi chiar al particularilor. O însemnată linie de comunicaţie este trasă ast­fel prin inima ţărei şi pusă la dispoziţia străinului. Astă­zi statele toate să întrec pentru a deveni stăpâne pe căile de comunica­ţie , noi chiar am făcut sacrificii pen­tru a răscumpăra liniile ferate, iar gu­vernul junimist introduce cuiul strein în casa noastră, deschide streinului porţile ţărei. Noi aci nu facem declamatorie, nici nu suntem şovinişti de acei înflăcăraţi, cari să repetăm numele patru I de cinci sute de ori pe zi şi pentru nimicuri. Dar trebue să o declarăm că fapta guvernului este o ruşine pentru ţară. Prin această convenţie suntem reduşi la hatul Turciei care este ipotecată­ şi emanetata mai tuturor statelor Europene, prin această convenţie va trebui să su­ferim o întreagă colonie de funcţionari streini pe teritoriul nostru şi vom da pu­tinţă austriacilor de a corespunde tele­grafic şi secret chiar în contra­r interese­lor ţarei şi statului în ţ­ră la noi, lucru care Românilor nu le este permis pe li­niile române. Nu înţelegem unde se va opri guver­nul, dar vedem că merge cu ţara spre prăpastie, azvârlindu-ne cu totul în bra­ţele Germanizmului. Cetăţenii să aibă curagiul de a rezista şi noi, fără fraze umflate şi fără decla­maţie, 4 spunem alegătorilor : Nu daţi ţara pe mâna junimiştilor şi a oame­nilor palatului, căci aveţi să vă căiţi. Junimiştii au­ să dea austriacilor con­venţia comercială şi Germanilor pe cea consulară , în condiţiile cerute de streini. Cetăţeni, cum vă veţi aşterne aşa veţi dormi. (Jhh ti id­jitu ra4­ l ni Fami Citim in Drapelul din Iaşi. Guvernul junimist are slăbiciunea de a-şi iubi mult, foarte mult proectele sale de lege. E o slăbiciune ce o are fie­care artist pentru opera sa, o slăbiciune care se explica minunat, mai ales dacă ţinem socoteala că sufletul acestui guvern e grandomanul P. P. Carp, el care a în­­pâcat Europa, el profetul timpurilor mo­derne, el care se crede stăpân peste pulsul naţiunei, el care a prezis cu atâta em­fază că va eşi popular din minister, el care în grandomania lui crede cu tot dinadinsul că ţara pentru cinstea de a avea în frunte pe P. P. Carp îl va tri­­mete o Cameră oarbă şi servilă, el care în sfîrşit crede a avea raţiunea şi jude­cata în ultima instanţă, unde ori­ce o­­poziţie e inutilă şi periculoasă. Cum ar putea fi deci almintrelea de­cât ca­­gu­vernul sâ-şî iubească mult, foarte mult proectele sale de legi, mai ales când ele în majoritatea lor sunt opera d-lui Carp? Că iubeşte asta-i frumos chiar din par­tea guvernului, şi, dacă totul s’ar redu­ce la o simplă dragoste platonică, nime­ni n’ar avea nimic de zis şi nimeni nu s’ar gândi să tulbure întru ceva senină­tatea acestei părinteşti iubiri. Dar d. Carp nu se mărgineşte aci. D-sa voeşte ca şi noi liberalii, şi noi democra­ţii să-i îndrăgostim de voe de nevoe iu­bitele sale proecte. D-sa mai voeşte să le strecoare şi si le furişeze prin Ca­mera, fără ca aci sâ întâlnească o opo­ziţie serioasă şi decizivă. Şi de ce, drept vorbind, n’are^dreptate d. Carp ? Pentru ce adecă Camera să mai gândească şi ea ? Nu gândeşte d. Carp pentru toată lumea ? ! N’are d-sa singur monopolul cugetărel ? ! Şi ţara asta scăpată printr’un fel de chilipir de gre­utatea de a mai gândi şi raţiona, nu este ea datoare a se prosterne înaintea sen­tinţelor d-luî Carp, date fără apel şi fă­ră recurs? ! D-l Panu însă e un spirit îndărătnic, care nu înţelege şi nu vrea să înţeleagă un lucru atât de simplu! D-sa din capul locului n’a vrut să ţie socoteala de mo­nopolul cugetărel luat în antrepriză de

Next