Lupta, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 654-668)
1888-10-10 / nr. 662
ANUL Y—SERIA II. No. 662. ABONAMENTE In ţară Un an . ş • ". 40 le* */* an * 1 . 20 , 3 luni In străinătate . 10 , Un an . . 50 lel */» an . 25 „ 3 luni 15 Bani Numerul . 15 , Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa Lempart).LUPTA ■: .. ..Li.-a.' -■v'i1 1 1 AREDACŢIA ,mpart). DkectcfepolitVi'G. PANU Wulevi ________________________________Y«a fe--■ ■ d _____i_________________________ ANONCIURI Anunciurl pe pagina ffl . . I • ■ «!»••• 1 leü linia 25 bani , A SE ADRESA în România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungarla şi Ang-Ua Ia AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 60 (place de Ia Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa JLempart). TRADARE NAŢIONALA 1 Programul guvernului D. Terre Carp, întâlnind pe d. Gheorghe Vernescu la hipodrom ’i-a spus : Eu nu depind de naţiune ci naţiunea depinde de mine. Pe naţiune o am în palmă. * * * D. Ioan Marghiloman, tatăl ministrului de justiţie a declarat că se vor da funcţiuni alegătorilor înainte de alegeri până C6 VOT trece junimiştii gârla, adică pînă vor trece alegerile. * * * Guvernul a autorizat o companie austriacă ca să stabilească linii telegrafice pe teritoriul Românesc, lovind în demnitatea şi interesele ţarei. Situaţia liberalilor Un lucru nu vor să înţeleagă liberalii din opoziţiune, nu vor să înţeleagă că rivalităţile şi personalităţile îl prăpădesc şi dau avânt guvernului şi zestrei lor. Unirea elementelor liberale şi democratice este moartea reală a guvernului şi nişte alegeri făptuite în asemenea condiţiuni ar fi asigurat succesul adversarilor guvernului personal. Lucrul acesta’i atât de adevărat în cât toată activitatea junimiştilor şi a conservatorilor se îndreaptă într’o singură direcţiune: să dezbine pe adversarii lor, să ’î sfâşie, să’î prezinte divizaţi alegătorilor. Pretutindeni pe unde unirea s’a făcut, precum la Buzău, Ploeşti etc. agenţii guvernului nu au de cât o singură ţintă şi o singură grijă: să desfacă unirea, să deştepte şi să întreţie rivalităţile, să aplice cu un cuvânt maxima lui Machiavelli: divide et impera. In aceste localităţi toate micile cusururi ale oamenilor sunt cântărite şi descusute pentru a face din fiecare o armă electorală. In alte judeţe, precum în Bucureşti, toate intrigile posibile şi imposibile au fost comentate şi întreţinute. In sânul partidului d-lui Dumitru Brătianu mai ales oameni de rea voinţă au paralizat orice unire posibilâ şi au ţinut lumea un loc până în ajunul alegerilor când au dat lovitura. Noi cari nu facem parte din gruparea d-lui Dumitru Brătianu, nu putem cunoaşte motivele cari au determinat pe d. Nicolae Baramberg să facă lovitura de teatru de eri, dar ceea ce ştim este că lovitura era pregătită, şi că d-sa menaja această neplăcere liberalilor fără ca să binevoiască a fi înştiinţa. Cu trei zile înainte conservatorii, şi în special d-na Filipescu, rudă a d-lui Nicolae Bîaramberg, spunea tuturor : „Duminică se va întâmpla un fapt care va da un mare avânt guvernamentalilor.“ EDIŢIA DOUA BUCUREŞTI, LUNI ŞI MARŢI 10—11 OCTOMBRE 1888. ------------ "imitaaia mm» ---------------- Vrea să zică, scandalul se plămădea în sferile guvernamentale şi conservatoare şi d. Bîaramberg se preta acestor manopere. De altfel, d. Bîaramberg îşi a limpezit situaţia la întrunirea de eri. D-sa la Brăila este candidat guvernamental , candidat al prefectului, alăturea cu cumnatul acestuia. In acest caz ce figură ar fi făcut d-sa la Bucureşti în alianţa liberalilor şi în opoziţiune cu guvernul ? D-na Baramberg a fost unul dintre cei d’antâia campioni în contra guvernului, ba încă e şi un antidinastic foarte învechit, cu toate acestea d-sa e candidat guvernamental. Poziţia trebuia lămurită deci: ori trebuia s’o rupă cu guvernul la Brăila, ori trebuia s’o rupă cu opoziţia la Bucureşti, şi d-sa a socotit că e mai practic ca s’o rupă cu opoziţia. Nimeni nu’l împiedica ea s’o facă, numai ar fi fostmai corect daci ar fi anunţat din vreme pe d. Dumitru Brătianu şi dacă s’ar fi retras fără scandal şi ceva mai ’nainte de cât numai cu irA z.re înainte de alegeri. O asemenea faptă venită din partea altui om ’i-ar fi meritat o notă foarte rea cu privire la caracterul sau. Cine cunoaşte pe d. Baramberg şi temperamentul d-sale irascibil şi de o mobilitate extremă, poate înţelege foarte leine că prietenii guvernului ’l-au influenţat inconştient până a’l hotărî să comită o faptă regretabilă. Acuma e vremea de a spune şi d-lui Dumitru Brătianu câteva adevârurî . Noi încă de mult ’i-am atras atenţiunea asupra unora dintre partizanii sei (?) cari îl paralizează şi îl ţin sistematic pe loc. Dar cu d-sa s’a întâmplat povestea că: „ce ştie satul nu ştie bărbatul“, adică ceeace vedea toată lumea, numai d-sa nu vedea. Dacă onorabilul şef al liberalilor disidenţi ar fi avut energia de a o rupe încă de acum o lună cu elementele îndoioase, astăzi ne-am găsi cu totul într’o altă situaţiune. D. Brătianu este victima prea marei sale onestităţi şi corectitudini, da' pe viitor ar face bine ca sâ fie ceva mai circumspect. Wilhelm II a răspuns printr’o telegramă afectuoasă, in care a rmicit regelui Humbert expresiunea adînceî sale mulțumiri pentru primirea ce i s’a făcut în capitala Italiei și la Neapole. Munich '9 Octombrie . — Împăratul Wilhelm a trecut pe aci, du pul ea se are seaca fără a se da jos din vagon. Roma 9 Octombrie, — Maiestăţile lor şi familia regală, au plecat spre seară la Monza. Hamburg 9 Octombrie, — Se asigură că principele de Bismarck a acceptat inviaţiunea Senatului de a asista la serbările ce se vor da la 29 Octombrie, dacă starea sănătăţii sale îi va permite această deplasare. Belgrad 9 Octombrie. — Pegele a acceptat demisiunea ministrului de finanţe şi a încredinţat interimid acestui departament d-lui Mijatovici, ministru al afacerilor străine. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia H&^ea Bruxela 9 Octombrie. — »Nord* constată indifrenţa opiniunii ruseşti în privinţa călătoriei lui Wilhelm II în Italia, dar arată din contra efectul cel bun produs în lumea rusească de primirea făcută marelor duci la Constantinopol. Havre 9 Octombrie. •— Marca (caisson) consulatului german din acel oraş a fost smulsă în timpul nopţii. Sub-prefectul a reprimat consulului părerea sa de rău în privinţa acestui incident şi a declarat că s’a deschis o anchetă. Paris 9 Octombrie. — Generalul de Miribel e numit comandant al corpului VI de armată al cărui sediu e la Châlonssur-Marne. A la 9 Octombrie, — împăratul Germaniei a primit, sosind aci, o depeşe a negelului Humbert reînoindu-i protestările sale de amiciţie şi mulţumirile sale pentru vizita sa. ------------------------------------------- TRADARE NAŢIONALA — D. Petre Grădişteanu a trimis din Severin următoarea telegramă regelui, pe care însă oficiul telegrafic a refuzat a o transmite : Sire, ' .......... Wmy Convenţiunea încheiată de guvernul Majestatei tale cu Societatea austriacă de vapoare pe Dunăre, conţine concesiunea unui serviciu public al ţărei către o Societate streină, dreptul pentru o putere străină de a avea funcţionari publici dependenţi de densa pe teritoriul nostru. Un asemenea act trebuia neapărat supus oamenilor. Guvernul Majestăţei tale ţi-a surprins conştiinţa ca să obţie decretul No. 2730 prin care aprobi această convenţiune. Jurnalul consiliului de miniştrii No. 5 din 16 Septembre, cu care ţi se supune spre aprobare această convenţiune, este un act de îndoită trădare naţională, către ţara ale cărei drepturi sunt înstreinate şi către Majestatea ta pe care te fac complice la trădare aceşti miniştrii, cari deţin numai de la încrederea Majestăţei tale mandatul de a ne guverna. Ţi-am denunţat faptul. Mi-am făcut datoria. Al Majestăţeî tale devotat. Petre Grădişteanu Ingerinţe electorale TELEGRAMA M. Sale Regelui Sire. Noi, comitetul liberal de iniţiativă din Brăila, împuternicit prin resoluţiunea unanimă a cetăţenilor, luată în întrunirea publică, ţinută în sala Paradis la 8 Octombre curent, aducem respectuos la cunoştinţa Majestăţei- Voastre, ingerinţele întrebuinţate de administraţiune pentru sprijinirea candidaturilor oficiale şi presiunea fără margini eercitată de prefectul Suditu, pentru a asigura isbânda cumnatului său Simu, candidat al Stăpânirei la colegiul I de deputaţi. Am reclamat inutil d-lui prim-ministru împotriva acestor vinovate manopere. Era de datoria miniștrilor M. Voas tre cari au recunoscut singuri în Cameră că nu au îiîcă încrederea terei, să respecte libertatea corpului electoral, evitând ast-fel Majestățeî Voastre, orice răspundere, morală. Ne-am înșelat însă, căci în loc de a păstra o atitudine neutră, s’a unit cu unul din partidele în luptă și a ajuns la disposiţiunea sa toate forţele administrative, siluind conştiinţa alegătorilor. Protestăm contra acestor manopere şi, aşteptăm cu încredere ca Majestatea Voastră, să binevoiascâ a avisa la curmarea lor. Devotaţii Majestăţei Voastre, Alexandrescu Petre, Apostoleanu Ion dr., Apostol Dumitru , Berceanu Gheorghe, Campiniu S. Radu, Cavadia Gheorghe, Cremineanu P. Gr., Gocias Constantin, Carapanu loan, Dumitrescu Gheorghe, Djuvara Alexandru, Fleva Nicolae, GianiGrigore, Ganea Nicolai, lonescu Dimitrie, Ionescu Nicolae N., MoisescuDumitru, Portocală M., SassuVasile, Stramu Constantin , Stamu Dumitru, Suliotu Alexandru, Ștefănescu Constantin, Triandafil loan, Zamfirescu Z. C., loan Movilă. ------------------------------------------- Guvernul palatului Binefacerile guvernului personal al regelui şi devotatul politicei Austro-Germane încep să se manifeste. Este învederat cum că un guvern impopular şi fără partizani în ţară nu se poate rezima decât pe palat şi pe străini , palatul il susţine pentru ca în schimb regele sâguverneze ţara după cum îl place, strâinul îi susţine pentru ca să bage ţara în sfera lor de acţiune şi sâ le dea profituri economice. Astfel s'a întâmplat cu concesia acordată societăţei Austriace de navigaţiune pe Dunăre. Câtă vreme a fost guvernul lui Ion Brătianu la putere. Austriacii au lucrat în timp de 7 ani de zile pentru a dobândi o asemenea convenţiune, dar acel guvern pe care ’l-am acuzat vecinic câ’i un guvern al regelui şi al germanilor, s’a opus şi a refuzat să iscălească un act care ’i o pagubă şi o batjocură pentru ţară. In baza acestei convenţiuni, societatea Austriacă devine un fel de avant-gardă economică pe teritoriul României chiar, căci ea poate dispune de staţiuni telegrafice pentru serviciul ei particular şi chiar al particularilor. O însemnată linie de comunicaţie este trasă astfel prin inima ţărei şi pusă la dispoziţia străinului. Astăzi statele toate să întrec pentru a deveni stăpâne pe căile de comunicaţie , noi chiar am făcut sacrificii pentru a răscumpăra liniile ferate, iar guvernul junimist introduce cuiul strein în casa noastră, deschide streinului porţile ţărei. Noi aci nu facem declamatorie, nici nu suntem şovinişti de acei înflăcăraţi, cari să repetăm numele patru I de cinci sute de ori pe zi şi pentru nimicuri. Dar trebue să o declarăm că fapta guvernului este o ruşine pentru ţară. Prin această convenţie suntem reduşi la hatul Turciei care este ipotecată şi emanetata mai tuturor statelor Europene, prin această convenţie va trebui să suferim o întreagă colonie de funcţionari streini pe teritoriul nostru şi vom da putinţă austriacilor de a corespunde telegrafic şi secret chiar în contrar intereselor ţarei şi statului în ţră la noi, lucru care Românilor nu le este permis pe liniile române. Nu înţelegem unde se va opri guvernul, dar vedem că merge cu ţara spre prăpastie, azvârlindu-ne cu totul în braţele Germanizmului. Cetăţenii să aibă curagiul de a rezista şi noi, fără fraze umflate şi fără declamaţie, 4 spunem alegătorilor : Nu daţi ţara pe mâna junimiştilor şi a oamenilor palatului, căci aveţi să vă căiţi. Junimiştii au să dea austriacilor convenţia comercială şi Germanilor pe cea consulară , în condiţiile cerute de streini. Cetăţeni, cum vă veţi aşterne aşa veţi dormi. (Jhh ti idjitu ra4 l ni Fami Citim in Drapelul din Iaşi. Guvernul junimist are slăbiciunea de a-şi iubi mult, foarte mult proectele sale de lege. E o slăbiciune ce o are fiecare artist pentru opera sa, o slăbiciune care se explica minunat, mai ales dacă ţinem socoteala că sufletul acestui guvern e grandomanul P. P. Carp, el care a înpâcat Europa, el profetul timpurilor moderne, el care se crede stăpân peste pulsul naţiunei, el care a prezis cu atâta emfază că va eşi popular din minister, el care în grandomania lui crede cu tot dinadinsul că ţara pentru cinstea de a avea în frunte pe P. P. Carp îl va trimete o Cameră oarbă şi servilă, el care în sfîrşit crede a avea raţiunea şi judecata în ultima instanţă, unde orice opoziţie e inutilă şi periculoasă. Cum ar putea fi deci almintrelea decât caguvernul sâ-şî iubească mult, foarte mult proectele sale de legi, mai ales când ele în majoritatea lor sunt opera d-lui Carp? Că iubeşte asta-i frumos chiar din partea guvernului, şi, dacă totul s’ar reduce la o simplă dragoste platonică, nimeni n’ar avea nimic de zis şi nimeni nu s’ar gândi să tulbure întru ceva seninătatea acestei părinteşti iubiri. Dar d. Carp nu se mărgineşte aci. D-sa voeşte ca şi noi liberalii, şi noi democraţii să-i îndrăgostim de voe de nevoe iubitele sale proecte. D-sa mai voeşte să le strecoare şi si le furişeze prin Camera, fără ca aci sâ întâlnească o opoziţie serioasă şi decizivă. Şi de ce, drept vorbind, n’are^dreptate d. Carp ? Pentru ce adecă Camera să mai gândească şi ea ? Nu gândeşte d. Carp pentru toată lumea ? ! N’are d-sa singur monopolul cugetărel ? ! Şi ţara asta scăpată printr’un fel de chilipir de greutatea de a mai gândi şi raţiona, nu este ea datoare a se prosterne înaintea sentinţelor d-luî Carp, date fără apel şi fără recurs? ! D-l Panu însă e un spirit îndărătnic, care nu înţelege şi nu vrea să înţeleagă un lucru atât de simplu! D-sa din capul locului n’a vrut să ţie socoteala de monopolul cugetărel luat în antrepriză de