Lupta, februarie 1889 (Anul 6, nr. 749-772)

1889-02-01 / nr. 749

-V ANHL VI.— SERIA III. No. 74®. ABONAMENTE In ţară Un an.................................................40 Iei V* an................................................20 „ 3 luni................................................io „ In străinătate Un an........................................ . 50 le! V* an................................................25 „ 3 luni.................................................15 „ 15 Bani Numérul REDACŢIA Bulevardul Eîisabeta No. 8 (Casa Lompart). ca ini a a nu I. Britanii FIZIONOMIA CAMEREI LASITATI POLITICE TURBURARI IN ROMA UN RĂSPUNS „EPOCEI" CORPURILE LEGIUITOARE EWFflâ AHTAIA BIGURESTI, MERG­URI 1 FEBRUARIE 1889. . 1 leu linia . 25 bani „ Director politic, :B. PANU AN UNCIORI Anunciurî pe pagina III . , * IV A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului.] In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENTIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantiriopol. ADMINISTRAŢIA "Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa Lempart) DAREA IN JUDECATA Ministerului I. Bratianu Astăzi Camera ave a să pronunţa asupra unei chestii de cea mai mare însemnătate, anume primirea sau res­pingerea propunerea de dare în ju­decată a ministerului I. Bratianu. Ori­care ar fi rezultatul votului, el va fi instructiv, ţara va vedea şi va cu­noaşte cine sunt acei cari fac opo­ziţie unui regim numai pentru ca să facă zgomot şi cari combat un re­gim din convingere, din principal şi merg cu consecinţa până la darea în judecată a culpabililor. Eu am arătat zilele trecute că dacă propunerea cade, aceasta să­­va da­tori politicianilor din toate partidele şi grupurile. Respingerea propunere! nici nu va reabilita, nici va agrava situaţia colectiviştilor. Ei vor rămâ­nea aceeaşi pe cari ţara întreagă îi cunoaşte din timpul detestabilului lor regim. Acei însă cari vor perde, cari să vor scoborî în ochii opiniunei publice vor fi respingătorii propunereî. Ei să vor arăta înaintea ţârii ca oameni nese­­rioşi, ca jongleeri politici cari îşi for­mulează opiniunile şi îşi determină ac­tele lor după micele lor combinaţii, după meschinăriele de coterii. Astăzi nu e în joc culpabilitatea co­lectiviștilor , această culpabilitate este patentă, este recunoscută de toată lumea. Astăzi este în joc corectitu­dinea sau necorectitudinea partidelor noastre politice. De ani întregi se joacă între culi­sele partidelor noastre politice o cu­rioasă comedie. Nu e mizerie sufle­tească, nu e invidie sau apetit neo­nest care să nu fie în onoare. Deco­rurile cel puţin erau acceptabile, iar actorii politici suindu-se pe scenă a­­veau grija a să prezenta cu oare­care demnitate şi consecinţă înaintea pu­blicului. Astăzi este ocazia de a să da pe faţă toate mizeriele politice şi de a sili pe toţi cei cari fac din politică un fel de empirism grosolan, să se dea pe faţă. Propunerea de dare în judecată a ministerului I. Brătianu, are menirea de a limpezi situaţia. Vom vedea ce vor face junimiştii şi miniştrii juni­mişti, vom vedea ce vor face miniş­trii conservatori, vom vedea ce vor face conservatorii, liberalii, liberalii disidenţi etc. După cum fie­care din aceste gru­puri sau partide va lua o atitudine oare­care, opinia publică va fi în drept să-şi formeze o părere şi să facă cu­­noştinţă mai de aproape cu partidele noastre politice. Sunt situaţii care îţi impun o im­perioasă datorie, situaţii în care eşti nevoit să faci abstracţie de ori­ce motive secundare şi să nu te câr­­mueşti de­cât de unul singur, de cel mai puternic, cel mai just şi mai corect. In această situaţie ne aflăm noi toţi cari am combătut, cu o înver­şunare ne­mai auzită, regimul lui I. Brătianu în cei şease ani din urmă, luând la fie­care pas angajamentul formal de a trimete înaintea justi­ţiei pe culpabili. Ei bine, ori­ cari ar fi motivele se­cundare , ori-cari ar fi simpatiele personale sau antipatiele noastre pen­tru guvernul actual, ori­cari ar fi consideraţiele politice cari ar pleda pen­tru nedarea in judecată,totuşi, faţă cu regimul colectivist, faţă cu trecutul şi cu angajamentele noastre, noi nu putem de­cât să votăm propunerea de dare în judecată. La situaţii mari să cere deciziuni mari. Este nedemn de un om politic ca în ocazii aşa de solemne, care îţi rezumă o acti­vitate politică de mulţi ani, să te a­­răţi mic, meschin, şi să drămălueşti nişte păcătoase motive de oportuni­tate, punându-le în balanţă cu o da­torie cetăţenească care primează pe toate. Eu plâng pe acei ce nu înţeleg si­tuaţia, cari caută să facă pe profunzii diplomaţi în politică şi în realitate fac pe politicianii fără idei, fără con­vingeri, fără ideal, fără remuşcare politica. Asemenea oameni pot să se strecoare prin ochiurile mrejei poli­tice, însă micşoraţi şi deconsideraţi De aceia sfârşesc zicând: ori­care ar fi motivele acelor ca caută a şo­văi în o chestie aşa de însemnată, noi democraţii să ne facem datoria şi să mergem înainte pe calea cea dreaptă, fără a ne îngriji de cleve­tiri şi injurii interesate, înainte, vecinie înainte. Gr. IPani­. A SERVICIUL TELEGRAFIC Paris, 29 Ianuarie Se crede in general în cercurile parla­­mentare, că Camera va vota scrutinul de arondisment, dar adevărata luptă se va în­cinge joi asupra cestiunii revizuirii, şi e de notat că republicanii sunt foarte divi­zaţi asupra acestei cestiuni. Buda­pesta, 29 Ianuarie Nemzet se zice autorizat să declare că e lipsită de ori­ce temeiu ştirea că d. Tisza şi-a dat demisia sau că vrea s'o dea în curând. Roma, 29 Ianuarie In timpul nopţii, oraşul a fost liniştit. Un manifest al primarului face apel la cetăţeni, îndemnându-i să nu se lase a fi înfricoşaţi sau târâţi de violenţă. Ziarele constată că azi nu a fost nici un inciden­t. Pagubele făcute de resvrăjitori se urcă la 100.000 de franci, 260 de indivizi au fost arestaţi. Ziua de azi a fost de asemenea liniştită. Stradele au­ aspectul lor obişnuit, pătrăţe­lele continuă serviciul lor pentru precau­­ţiune. Viena, 30 Ianuarie. Văduva prinţului moştenitor va purta titlul de majestatea sa şi pe viitor. Berlin, 30 Ianuarie. In camera deputaţilor s’a citit pentru a doua oară propunerea pentru mărirea lis­tei civile. Berlin, 30 Ianuarie. Conferinţa relativă la Samoa între Ger­mania, Anglia şi America va începe săp­tămâna viitoare. Roma, 30 Ianuarie. Oraşul e liniştit, panica în popor şi ati­­ile alarmătoare a dispărut. Magastele sunt­ încă închise. In diferite puncte ale oraşului staţionează armată. Roma, 30 Ianuarie. 41 1 p. m. — Oraşul îşi ia aspectul lui obicinuit, ferestrele magazinelor încep a se deschide, numai la l­ a. m. muncitorii s’a încercat a se întruni în piaţa lui Danie, dar cavaleria a intervenit şi a împrăştiat lumea. Zece inşi s’au arestat. FIZIONOMIAUMEEEI Şedinţă de Sâmbătă, adică de indige­nate şi petiţiuni. Deputat­ însă, grupuri grupuri, discută chestia­­Vael în judecată a ministerului I. Brătianu. Curentul devine din ce în ce mai fa­vorabil. Un deputat liberal zice câtor­va altora: „Eu mă cred d­iftat să iau cu­vântul şi să susțin prop­unerea, altmin­­­terea partidul liberal va­­juca un rol pă­­­cătos de tot“. A De altă parte d. Carp,­­face propagandă activă prin Cameră pentru respingerea propunere!. D-sa să duce la d. Cincu care a iscălit propunerea îl roagă să’și o retragă. — „Nu pot cu nici vin chip face aceasta“.­­ — „Atunci nu veni la hoi“. — „Nici aceasta nu o pot face“, res­­punde d. Cincu. Un Vernescist să duce­m la d. Vernescu şi îi zice: „d-nule Vernenm, eşti contra „propunere­ de dare în­­judecată ? Aţi „hotărât aceasta în cabine..?“ — »Ferească D­ zefl, re­spun de ministru­l de justiţie, noi am hotărî! ca să ne abţi­nem şi să nu facem nici o ingerinţă.» —«Apoi atunci, îi replica deputatul, de «ce d. Carp umblă cu propaganda contra?» — «De ce? Fiind­că e nebun, răspunde d. Vernescu. , Pune-o în buzunar d-le Cjirp ! Liberalii au aerul încurcat de tot. —«De ce nu voeşti a voia darea în ju­­­decată a d-lui I. Brătianu, întreabă un deputat pe un liberal. — «Fiind­că voesc să ’1 uau în judecată «odată cu Carp și Th. Rosetti.“ ' —«Dar pentru aceasta estî sigur că va „veni d. D. Brătianu după junimişti la pu­­­tere? Dar dacă vin colectiviştii?» Liberalul încurcat pleacă fără să răs­­­pa­ud­ăr- - - ....- ---- ^ ------**­Porumbeii nu ştim­ ce să facă, ei să rotesc în jurul d-lui Carp care le dă din când în când câte un cuvînt de or­dine în plisc car ei pleacă. Camera trece în secţii pentru a se o­­cupa de proectul de concesiune a lunii Iţcani, Roman, Iaşi. In o secţie, un deputat întreabă pe ministru de lucrări publice ce este ade­vărat în zvonul că guvernul a lucrat în înţelegere cu cel austriac în ceia ce pri­veşte punerea de sechestru pe compania străină. — »Iată, zice d. Marghiloman, care ea­­adevărul. Noi am voit ca să punem în­­»tain sechestru şi apoi să înştiinţăm pe »ministru plenipotenţiar austro-maghiar „Deci la ministerul de externe s’a pre­­»gătit o scrisoare pentru ministrul Au­­­striac şi s’a încredinţat unui uşier cu »ordin ca acela să o dea ministrului ple »nipotenţiar a doua zi la 12 ore, adecă »când sechestrul va fi şi pus.“ „Ce se întâmplă, adaugă d. Marghilo­­­man, uşierul ca să scape de belea a »dus scrisoarea imediat în seara aceea, »în cât ne trezim pe la 10 ore seara cu »ministrul Austriac la noi. istoria uşierului a avut un mare­ succes de râs. Iată de la cine atârnă de multe ori soarta popoarelor! Se redeschide şedinţa şi să citeşte pet­tiţia studenţilor în medicină cari cer în­fiinţarea unui institut de chirurgie pe lângă cursul d-lui Asachy. Cei doi doc­tori din Cameră sunt contra în fundul sufletului lor în calitate de doctori, însă negăsind oportun a se opune făţiş, Ca­­era aprobă cererile studenţilor, încep indigenatele. Camera este în vervă, votează pe toată lumea, în zadar d. Alexandrescu de la Iaşi caută a pro­voca oare­care curent contrar, vocea lui sonora şi glumele lui rămân fără efect. Descurajarea îl coprinde, deci să duce de să aşează într’un colţ. —»Imi vom lua eu revanşa Sâmbăta viitoare,« zice cu furie. Să propune recunoaşterea de Român a unui transilvănean, farmacist la Bu­­zau. Raportul spune că numitul s’a în­surat cu o româncă... —»Notaţi ce efecte caraghioase produce legea, zice d. I. Lahovary, când indivi­dul s’a căsătorit cu o româncă, a prefă­cut pe aceasta în străină, iar acum când el devine român, femeia lui rămâne tot străină. Pe la 4 şi jumătate deputaţii încep a să furişa unul câte unul la vestier şi de acolo pe uşa .. - « -Vii” (gUSH), -----­ LAŞITATI POLITICE Politica păcătoasă care s’a făcut la noi în ţară în aceşti din urmă 80 de ani, a început să’şi producă rezultatele ei reale şi nenorocite. Vrem să vorbim de oare-care tineret politic care, lăsând la o parte ideile şi onestitatea cea mai elementară, s’a azvîrlit în valurile aşa zisei politici practice, care consistă în a lovi în­tot­dea­una în adversarul pe care îl crezi zdrobit şi neputincios şi a lăuda şi a linguşi pe acela care e puternic şi periculos. De cât­va timp, şi mai ales în actuala Cameră, au apărut unii tineri cu mo­ralul slăbănog, cari primind mandatul d­in mâinile prefecţilor şi poliţailor se simt incapabili de a se înrola supt un drapel şi a se supune disciplinei ideilor, pentru cuvântul câ vor să fie cu toată lumea şi cari în realitate nu pot fi cu ni­menea. Aceşti domni sunt incapabili de a su­porta o discuţie contradictorie, sunt vecinie de părerea omului cu care se află în faţă, se declară în particular pe rând partizanul tuturor grupărilor politice , iar în public pozează în oameni inde­pendenţi, neînregiment­aţi în nici un partid şi stăpâni absoluţi pe acţiunea şi convingerile lor. Dânşii se cred în acelaşi timp oameni practici şi capete politice şi în adânca lor suficienţă râd cu mulţumire că pot trage pe sfoară pe toată lumea. Aşa, cutare tâner, care până la cele din urmă alegeri, poza în liberal, demo­crat, radical sau socialist, s’a ales ca de­ja,hUJivai’Q.11V’eUISI- JV* conser­vator sau junimist, pentru cuvântul foarte simplu că vedea puterea guvernamentală de partea acestor partide. O dată ajuns în Cameră, însă, tace chitic, de­oare­ce ’i se pare că guvernul nu este destul de tare și omului îi e frică să nu se anga­jeze și să nu se compromită. Altul, care e şi ziarist, pe câtă vreme colectivitatea era tare şi mare făcea un fel de opoziţiune în duci peri, poza şi dânsul în om independent şi refuza să ia parte la actele opoziţiune!, sub pretext câ el, democratul, nu poate face cauză comună cu conservatorii. Dar de îndată ce colectiviştii au căzut de la putere, cine şi-a combătut mai tare de­cât el, cine a declarat câ nici o dată nu va face cauză comună cu colectiviştii, de­cât dânsul? Gând, omul nostru, a simţit că colecti­viştii a început să ridice din nou capul şi câ a dobândit câte­va succese în ale­gerile parţiale, atuncea operează o nouă schimbare de front şi începe să vorbească în numele concentraţiuneî liberale, a tre­cutului partidei liberale şi altele multe de felul acesta. In rezumat­, când colectiviştii sunt tari, fac curte colectiviştilor, când conserva­torii pun mâna pe putere, linguşesc pe aceştia şi dau lovitura de picior a mă­garului în cei d’ântâi şi. Iată cari sunt fructele seci ale neno­rocitei sisteme politice care se practică la noi în­ ţară de când avem regim re­prezentativ. Pentru aceste fructe seci, omul care urmăreşte un ideal, acela care e conse­cinţe cu faptele lui din trecut, acela care îndrăzneşte să înfrunte un partid sau un guvern tare, acela e un om lipsit de ca­lităţile politice, un utopist, un om fără viitor. In faţa acestor secături degene­rate, om serios şi politic e numai acela care se schimbă din seară până în dimi­neaţă după cum bate vântul, care posedă un nas destul de fin pentru a mirosi cine are şanse mai multe de venit la putere şi în urmă să se arunce în apele acelea. Cinstea politică şi nestrămutarea în pă­reri sunt­ pen­tru indivizii aceştia nişte gogomănii nepermise unor oameni serioşi, de vreme ce ţara noastră nu e îndestul de cultă ca să le aprecieze. Iată ce spe­cimene schiloade au infectat atmosfera noastră politică. Tot norocul este că, pe lângă aceşt­i nenorociţi de cari nu sunt scutite nici naţiunile cele mai culte şi mai serioase, mai răsar tineri cu moralitate politică, oameni cu devotament pentru idei şi ad­versari neîmpăcaţi ai şarlatanilor şi ai precupeţilor cari voesc sâ’şi facă din po­litică o carieră mai onestă. Pe de altă parte oamenii aceştia nici că vor putea s’o ducă departe. Cum cea mai mare parte din ei sunt­ nişte nuli­tăţi grandomane ,şi lipsite de talent, vor fi repudiaţi şi despreţuiţi pe rând de toate partidele, pentru a fi azvârliţi, în mijlocul dispreţului general, în întunerecul de unde n’ar fi trebuit să iasă. Imoralii politici trebuesc executaţi fără cruţare. DIN AFARA I­TALIA Tu­rfourări îs# Roma. Tulburările lucrătorilor ce ame­ninţaţi de câte­va zile au­ isbucnit în modul cel mai serios. Vineri a fost o întrunire de lucrători în Piazza din Castelo, ce a fost foarte zgo­motoasă. Mulţimea agitată, com­pusă din lucrători fără ocupaţie şi din anarhişti, s’a grămădit prin stradele Ripetta Condotti şi Dul Macelli, începu să maltrateze pe trecători, să spargă ferestrele şi sa prade prăvăliile. Apoi năvăli în suburbia cea nouă Prati din Castelo; poliţia şi oştirea sosită fu atacată . .s.? încinse p 1 nntfl .c.'jâ °gnă, îns,ca­r au s căzut mulţi morţi şi răniţi. Mul­ţimea era armată cu revolvere, cu casteluri şi pietre. Seara a fost în Piaza Cavour o nouă întrunire la care anarhiştii au îndemnat mul­ţimea să ridice baricade şi să pue foc oraşului. In timpul acesta s’a închis cafe­nelele şi prăvăliile, precum şi tea­tru naţional. Mulţimea a spart fe­­restrile, a răsturnat felinarele, a d­ă­­rîmat coperişul de sticlă al teatrului Argentina. Oştirea făcu atunci un atac cu arma albă. S’au­ făcut ca la 1 0 sută arestări. Pe stradele prin­cipale oştirea a stat sub arme peste noapte. In multe puncte a fost tul­­berărî şi în timpul nopţei, dar au fost reprimate energic. S’au dărâmat şaizeci de prăvălii; unui giuvaergiu i s’a furat toate obiectele preţioase din vitrină. Un inspector poliţienesc a fost suspendat pentru că n’a aplicat cum se cade dispoziţiunile guvernului. Acesta va grăbi lucrările policli­nicei şi ale palatului justiţiei, dând de muncă la câte­va mii de lucră­tori domiciliaţi în Roma. Guvernu a mai dispus ca lucrătorii nedomi­­ciliaţî în Roma să fie expediaţi în comunele lor şi să nu fie per­mise nici un fel de întruniri. In fine s’a ordonat tuturor autorită­ților politice din regat să inter­zică întrunirile politice ale amicilor păci, cari provoacă turburări. GERMANIA Afacerea Geffeken în parlament. O foarte interesantă desbatere s-a produs, în şedinţa din urmă, în parlamentul German, cu ocazia dis­cuţiei asupra bugetului justiţiei. D. Munckel, deputat progresist şi unul din oratorii cei mai muş­cători ai Reichstagului, a inter­pelat guvernul relativ la publicarea actului de acuzare contra d-rului Geffcken, după ordonanţa de neur­­mărire dată de înalta curte de justiţie din Leipzig. Nici o voce nu s’a ridicat în această adunare de 39© membrii

Next