Lupta, iunie 1889 (Anul 6, nr. 847-871)
1889-06-01 / nr. 847
tăţi, precum unele regiuni dau un mai mare număr de criminali decât altele. Aceste observaţuini ar duce neapărat la concluziunea cum că penitenciarele, ori cum ar fi organizate, nu pot aduce nici un leac răului. La dreptul vorbind, ioți unul nu am o încredere suverană în remediul propus, dare vorba de făcut o experienţă, adică de imitat experienţele făcute de naţiunile superioare nouă în cultură. Totuşi, dacă nu putem aştepta o soluţiune definitivă de la penitenciarele model, nuci mai puţin adevărat că avem tot dreptul să aşteptăm de la dânsele o îmbunătăţire a anti-socialului şi că aiurea efectele lui bine-făcătoare s’au simţit până la un oerecare punct. In starea de astăzi a ştiinţei, la altă soluţiune nici nu ne putem opri şi este de sperat că, în zece sau douăzeci de ani medicina să poată spune un cuvânt mai precis cu privire la tratamentul criminalilor. Din noianul de cercetări şi documente reiese însă un fapt îmbucurător, care ar da dreptate deplină vederilor optimiste ale criminalistului italian Poreti. Acest fapt, este că, de mulţi ani încă atentatele în contra persoanei, adică omorurile, scad treptat şi în proporţia pe care am semnalat-o; din potrivă sporesc atentatele în contra proprietăţei, adică furturile. Aceasta dovedeşte că instinctele sălbatece au început să dispară din sânul societăţilor şi că criminalitatea se menţine graţie numai unei vicioase organizaţiuni a societăţei şi unei nedrepte repartiţiuni a averilor. Cu o alcătuire economică democratică şi dreaptă, multe din boalele sociale, pe cari lumea le-a crezut, multă vreme, incurabile, vor peri. Până la o reformă mai largă şi mai radicală, este indispensabill ca să suprimăm unul din depozitele de vicii și anume penitenciarul actual, Constantin C. Bacalbașa. --------------om»«----——--- Bine, oare laşul nu face parte din ţara Românească ? Şi dacă în adevăr se mai pretinde a fi şi a doua Capitală a României, cu ce a greşit înaintea puternicilor zilei de-a şi bate joc de el ? Se ne explicăm : De la căderea zişilor colectivişti laşul, a doua Capitală a României, iubită regelui nostru, se administrează de o adunătură de ciocoi fără de nici o experienţă alta de cât cele contractate de prin cafelele şantande... Poliţia, nu avem încă a ne plânge contra prefectului de judeţ de cât câ s’a lăsat să ia ciocoeşii înainte, este condusă de un sbir, un răsvrâtitor fără de cea mai mică educaţiune administrativă, neavând alt merit de cât că pe timpul guvernului d-lui I. Bratianu, au bântuluit judeţul Vaslui, stăruind pe la ţărani să protesteze contra domeniului Coroanei. Consiliul comunal compus în cea mai mare parte din beţivi şi nebuni 1) ca Niţescu, Şiseanu, din idioţi ca Vasile loan, Popa Savin, Cost. Panaitescu, din stropşiţi ca Suciu etc. etc. Dar restul consilierilor mai viguroşi şi mai cum se cade, totd’auna absenţi de la şedinţe, cu sau fără arătare de motive. Un astfel de consiliu comunal, având de cap un indiferent secondat de un răsuflat, iar ca ajutori trei ciocoi, din cari una cu sagna pe căciulă, care habar n’au de nevoile cetăţenilor, priivesc popor ca pe animale şi îl regularisesc în conetabulele lor intime de la Buch sau Tuker. De la venirea acestora în capul nenorocitei noastre comuni, cetăţeanul n’are măcar satisfacerea ar putea înţelege, căci ciocoi de soi, oase sfinte, fiecare cu curent la cărţile de vizită, crescuţi în străinătate, în contact cu lumea mare, nu catadicsesc nici să răpunză măcar cetăţeanului în limba ţârei, ei o cisluesc veşnic în franţuzeşte până ce ţi se temetueşte şi renunţi la dreptatea acestei administraţiuni vitrige. — Cât despre convingerea ce ’şi face cei ce au daraveruri la primăria noastră, suntem în stare a afirma cu siguranţă că am auzit pe mulţi câinându-se şi spunând că edilii noştri trebue să fie Chinezi sau Hotentoţi, numai Români Iaşeni nu. Şedinţele acestui consiliu comunal a ajuns culmea desfrâului şi imoralitate publice, aşa că dacă cineva vrea să auze sudalme vulgare, apostrofe de strada, se vază mutre grosolane fără manieri şi creştere, n’are decât să frequenteze cea întâia şedinţă şi se va convinge de cele ce susţinem. Se fac promisiuni la ţărani agricultori, cari rămân mincinoase, se nemulţumeşte pe marii şi micii negustori, se nesocotesc interesele cele mai vitale ale cetăţenilor, se neglijează oraşul, se fac rest. Astfel se politicesc membrii comunali în ședință publică. vrăjiri printre funcţionarii şi slujbaşii comunali, într’un cuvânt un halanda la general. Până în momentul ce scrii aceste rânduri nici se gândesc să înceapă lucrările conducătoare la vânzarea în loturi a moşiilor comunale, se mulţumesc numai a trâmbiţa că a făcut regulamentul în cestiune şi cred că la primăvara viitore vreun sbir poliţienesc va mai cumpăra cu bani pe Mihnea sau Vasiliu Dorobanţu care să potolească cererile de pământ ale mărginaşilor agricultori. Dar agricultorii zic, că odată vede naşul buricul finului. In ceea ce priveşte onorabilitatea este destul se denunţăm opinii publice că membru cel mai gelos, cel mai cinstit, şi care nu pierde în consiliu nici o ocaziune fără să esclame : „tâlhării colectiviste,“ „hoţii la criminal,“ „ce mare şi grea sarcină ducem pe umerii noştrii,“ etc. anume Şişeanu, cu ocaziunea cumpârărei şi distribuirea lemnelor la sărac a luat în bani de la colegul sau Niculae Vuros, costul unui stânjen de lemne fără să justifice întrebuinţarea, astfel că d. Niculae Vuros, care a avut banii spre cumpărarea lemnelor, nu ştie cum să arate consiliului adevăratul cont. Dacă astfel merg lucrurile, dacă d-l prim-ministru este înştiinţat de scandalurile ce se petrec zilnic în consiliul comunal de Iaşi, dacă d-sa s’a convins credem în destul de nedestoinicia acestui consiliu, care nu poate încurca nici două beţe, apoi nu s’a decis încă ca să’l disolve ? Crede d-na Lascar Catargiu că cu acest consiliu şi poliţaiul Sandu Răşcanu are să’şi facă prieteni în Iaşi? Nu înţelege d-sa că pe zi ce merge aceste administraţiuni nemulţumeşte pe toată lumea şi fiecare regretă de ceea ce a făcut. Bateţi fierui cât e fierbinte, grăbiţi-vă şi disolvaţi consiliul comunal, cât lumea n’a uitat pe colectivişti, căci d’aci încolo, asigurez că nici umbră de conservatori, fie reprezentaţi şi prin d.d. Mârzescu, Aslan, nu se mai aleg în Iaşi. Aşteptăm. Un ieşim. O risipă de toți cufluniU. Ceia ce se petrece cu restaurarea bisericei Trei-Erarhi din Iaşi, după cât aflăm, e un adevărat, scandal şi o risipă de bani publici condamnabilă, tolerată şi încurajată, precum se vede, chiar de minister. Opiniunea publică din acest oraş este indignată de dezinteresarea necalificabilă în urmărirea întrebuinţarea sumelor, deja destul de mari, vărsate pentru continuarea lucrărilor de restaurare, precum şi contra neglijenţei d-lui Le comte zis de Nouy care se află însărcinat cu executarea restaurare. Acest d-n de Nouy de trei ani de zile nici n’a mai dat prin Iaşi, ca cel puţin să’şi dea o aparenţă de interes pentru lucrările contractate cu ministerul şi despre care e răspunzător cel puţin moralminte dacă poate că prin contract e scutit cu desăvârşire. După cât se vede însă, d-sa e foarte mulţumit de veniturile sigure ce le are de la guvernul român în un mod necontrolat şi petrece în Francia, fără de nici o grijă alta de cât de a trăgăna cât mai mulţi ani lucrul pentru care a reuşit de a contracta. Sunt şeapte ani de când s’a început restaurarea, şi vor trece fără îndoială alţi şeapte fără ca ea să fie complect terminată, deoarece timpul cel mai bun de lucru se petrece în o totală părăsire. Anul trecut se votase 470.000 lei destinaţi pentru continuarea lucrărilor pe anii 1888 şi 89. Ei bine, anul trecut, târziu de tot se mai văzură meşterii, lucrând fie pe schele la săpături, fie în ateliere, anul acesta însă totul e amuţit. Epuizatu-s’apare întreaga sumă de bani în lucru de patra luni a anului 88, căci numai atât timp s’a lucrat, iată ce lumea bănuitoare din Iaşi vrea să ştie. E de necrezut însă ca 470.000 lei să se cheltuiască într’o singură campanie de lucru şi încă numai cu câţiva lucrători şi ar trebui prin urmare o cercetare foarte serioasă spre a se dovedi ce s’a făcut cu o aşa sumă de bani. Fără îndoială că se poate cheltui şi de zece ori această sumă, dacă neglijenţa domneşte în totul şi dacă se face tot posibilul de a arunca de două-zeci de ori mai mulţi bani cât preţueşte un lucru, precum s’a făcut bună-oară cu piatra de cioplit, adusă din diferite localităţi şi aruncatâ în urmă ca improprie de întrebuinţat. Nu mai departe, astăzi chiar se află la gară câteva vagoane de piatră care stă de mai bine de două luni, fără a se îngriji cineva s’o scoată, aşa că numai pentru magazinaj este de plată acuma o sumă de peste 350 lei. Dar apoi lucrătorii angajaţi şi cari stau degeaba, din cauză că nu li se dă de lucru şi cu toate acestea trebuesc să fie plătiţi, de obirece sunt oameni streini aduşi din Grecia ori Italia şi prinşi anual prin contracte. Aceasta însemnează a se arunca bani pe fereastră, fără de nici un scrupul, pentru capriciul d-lui Le comte de Nouy, care cum se schimbă vre-un minister se duce la Bucureşti de -şi aranjează trebuşoarele cu noua stăpânire şi apoi pleacă iarăşi la Paris, ori la Vaie Franche de petrece pe so(|j(.ea]a ţărei româneşti, pe care o explote]z^ acuma de mai bine de două-zeci de an) O asemenea stare de lucruri trebueşte odată curmată; ministerul cultelor se cerceteze eu rr,ultă rigoare neregularităţile mari şi ri|ţpa de bani ce se face cu restaurarea Thei-Erarhilor, iar d-lui Le comte să-i sepUe verde , ori să ’şi caute de lucru ori Să ’şi rezilieze contractul, căci e şi ruşinos şi neomenos de a mânca în aşa în ooi banii Statului nostru. In ţară la dânsei de multă vreme l’ar fi trimes la plimbare dacă nu şi tras la răspundere. E. A. M. --------'—-fr ----------- informaţiuni Curtea de Apel din Iaşi secţiunea I, în şedinţa i din 26 a. c., a stabilit o importanţă jurisprudentă. Asupra apelului intectat de d-na Cujba, căreia tribunalul dre Iaşi invalidase sechestrul pej pe venitul imobilelor dotate ale Atanei Mandrea, pe motiv că venitui jignatei în insesisabile, a hotărat ca aceste venituri pot fi sesissate, chiar după separațiunea de patrimodiu pentru datoria contractată de femee înaintea separăreî, în măsma excedentului asupra nevoilor casnice, excedent apreciat de instanță dupa indicațiile părților. Apelanta a fost asistată de d-nii Bädarän şi Istantiniu, iar intimaţii de d-nii laponi şi Macri. Citim în Diţapelul din Iaşi: D. C. Chiriaj administrator al moşiei comunale Tomeştî, a fost înlocuit cu d. T' Lambrino. Se ştie că d. Chiriliu l^e radical. Acesta e singurul monu al înlocuire! sale. De altmintrelea^ după cât ni se spune, deştepţi de la consiliu în raportul^ lor, aQ mai găsit încă unul... şi ştiţi care ?... acela că d. Chiriilă cumulează pe lângă funcţia de administrate, r at moşiei Tomeştî şi pe acea ck| membru al Camerei de comerciu! (s'fu-cinâ precum se știe, nesalariată). E ajutor de primar Mavrodi, care, s’a transportat în persoană la Primești ca să ia socotelele d-lui Chirilă, a găsit totul în o regulă care s Ta lăsat cu gura mai căscată decât de obiceiu. Dar cu placarda d-lui primar Pogor, care promite că nu va da afară din slujbe decât pe funcţionarii abuzivi şi în baza unor motive binecuvântate, cum rămâne ? E om de cuvânt d. Pogor, — n’avem ce zice! * * * Acelaşi ziar dă următoarea ştire. Se zice că d. Leon Negruzzi va mai sta ca prefect de judeţ numai până la sfârşitul lunei acesteia, când va refuza de a mai servi sub d. L. Catargiu şi se va considera ca irevocabil demisionat. „ Duminică s’a făcut în Tecuci, de către colegiul Liu, alegerea consiliului judeţean. In contra listei prefectului, şi cu toate intrigele şi infamiele prefectului Barozi, s’a ales, ca candidat liberal-independent, d. Bobeică, fostul revizor şcolar al acestui judeţ. Anunţăm cu durere încetarea din viaţă la Piatra a d-nei Maria S. Vergolici. Condoleanţele noastre mult încercatei familii. Vacanţa elevelor pentru anul acesta, fiind de trei luni, Direcţiunea Azilului „Elena Doamna“ invită de urgenţă pe toţi părinţii şi rudele, care au copii în acest institut, a’î lua, deoarece numai orfanele pot rămâne în institut pe timpul vacanţei. Atitudinea primarului Pache în şedinţa de Sâmbătă a Camerei a fost din cele mai nedemne. Acest vice-preşedinteşi-a permis să ameninţe pe d-na deputat C. C. Dobrescu cu următoarele cuvinte : — Am să te fac să sughiţi rău. Aceste cuvinte a d-lui Pache au indignat pe toţi deputaţii independenţi. Am voi să ştim cum are să procedeze Pache pentru a-şi îndeplini ameninţarea. Nu cumva are să facă uz de Florea Moraru sau de Niţă Stănescu ? Sâmbătă s-a împărţit deputaţilor raportul pentru proectul de lege asupra modificărei art. 278, 290, 316 şi 317 din tariful general al drepturilor de vamă. Acest raport este un cap de operă, datorit penelu-lui Radu Patărlăgeanu, lateral-ruşinos. Recomandăm Ploeştenilor şi în special d-lui Grigorescu, raportul d-lui Patârlogeanu. Apropos, după votarea bugetelor se va alege trei membrii plătiţi cu diurnă, pentru luarea socotelilor ! Duminica viitoare va avea loc în Cahul, căsătoria d-lui Dimitrie Rali, mare proprietar din Huşi, cu d-şoara Ecaterina Botezatu. Trimetem tinerei perechi felicitările noastre. Atragem atenţiunea d-lui ministru de domenii asupra următorului fapt : Moşia statului Bucecea, arendată d-lui Storfer urmează a fi împărţită ţăranilor. În contractul de arendare, care e făcut pe timp de 10 ani, statuia şi a rezervat dreptul de reziliare după prima perioadă de 5 ani. Această perioadă expiră la octombrie. Cerem d-lui ministru să ceară reziliarea contractului, pentru ca această moşie să poată fi împărţită ţăranilor. De altmintrelea, aflăm că d. Storfer întrebuinţează tot felul de mijloace pentru ca ministerul să nu aşeze de dreptul sau. Ferberea e mare în localitate şi să aşteaptă cu nerăbdare hotărârea ministerului. Locuitorii din comuna Bastea, plasa Braniştea, judeţul Iaşi, sunt executaţi cu călăraşi la munci agricole în favoarea grecului Nicoli Varossi, arendaşul moşiei Mânjeteşti. Aducem aceasta la cunoştiinţa d-lui ministru de interne. Azî a avut foc la biserica Sf. Gheorghe-nou serviciul funebru al mult regretatului profesor A. Nestor. * Eri şi alaltăeri s’a făcut la Romanaţi alegerea consiliului judeţean. A reuşit lista conservatoare guvernamentală. Colectiviştii au obţinut la colegiul I 65 voturi, iar conservatorii 87. Teatrul din Bacǎu a fost consumat de flăcări. Nu se ştie încă cauza incendiului. “ Primim următoarea scrisoare . Citesc în răspânditul dv. ziar o informaţiune care mă surprinde ; în ea să spune că în curând voia scoate un ziar întitulat: Tribuna Democratică, în unire cu d-nii Al. Giurcăneanu şi Honigman. Dau cea mai formală desminţire acestei ştiri; nici prin gând numi-a trecut să redactez un ziar şi nici am spus cuiva aşa ceva. In adevăr, mi s’a spus de apariţiunea unui asemenea ziar şi am fost întrebat dacă voia seri la el ; dar, de la răspunsul ce ’l-am dat, că poate voia seri, însă sub semnătura mea proprie şi în sensul ideilor mele democratice înaintate, şi până la informaţia ce o dă „Lupta“, că „voia redacta un ziare o distanţă destul de lungă. C. Gr. Gheorghiu.n Sâmbătă a avut loc a doua întrunire a corpului didactic pentru a lua o hotărâre în privinţa proectului de lege al dlui Boerescu, prin care se asimilează cu liceele statului. Institutele unite din Iaşi, liceul St. Gheorghe şi liceul Alecsandri (Bucureşti). Au vorbit d-nii Demarai, N. Barbu, C. C. Dobrescu, Anghel Demetrescu, Otescu şi N. Kirilov. Toţi oratorii, exceptând pe d-nii A. Demetrescu, directorul liceului St. Gheorghe, s-au pronunţat în contra proectului d-lui Boerescu. ........ X X X X X X X X X S’a decis a se ţine şi mâine Miercuri, la orele 87a, a treia întrunire tot la universitate. Să vorbeşte că după închiderea Camerilor d. C. Olănescu va lua portofoliul de lucrări publice, iar d. Epureanu va fi numit director al Eforiei Spitalelor. Bineînţeles acestea afară de numirile d-lor E. Sturza, Nicolaide, etc. la prefecturile de Bacău, Putna etc. . ------—»-OSO-«—----- TEI.BIGMJk.MJB] Petersburg, 9 Iunie. — Contigentul pentru 1889 e fixat la 255.000 oameni pentru armatele de uscat şi de apă. Pe lângă aceasta 24,0000 de oameni au fost ridicaţi în Ierek, Cuban şi Transcaucasia, pentru recrutarea trupelor speciale din Caucasia. Berlin, 9 Iunie. — După „Gazeta Coloniei“, Ţarul în momentul plecării Şahului ’i ar fi zis că dacă pe timpul şederii sale în Englitera s’ar lăsa să i se smulgă concesiuni defavorabile Rusiei, ar face bine mai înainte să ’şi aducă aminte că laOfiOO de baionete ruseşti sunt înşirate de alungul graniţei persane, Ţarul ar fi adăogat zice foaia germană, că nu poate să garanteze că nu le ar pune în mişcare. Şahul n'ar fi respins nimic. Londra, 10 Iunie. — După corespondenţi ziarului Standard la Belgrad, mitropolitul Mihail a comunicat d-lui Bistrii propunerile cari resumează desiderata Rusiei. Aceste propuneri ar consta în a pune pe principele Muntenegrului pe tronul noului regat al Serbiei mărit cu Bosnia şi Merzegovina. Corespondentul englez zice că ar fi vorbă de un contra-proiect după care Austria ar face să se întoarcă regele Milan dăndu-i ea însuşi Bosnia şi Herzegovina. Un articol al aceluiaşi ziar pare a lua în serios proectul atribuit Rusiei; el speră totuşi că partidul militar rusesc nu va isbuti să facă ca Tzarul să iasă din politica sa expectantă. Roma, 9 iunie. — Să socoteşte că la 45.000 persoane au sosit la Roma, ca să asiste la serbările ce se vor da în amintirea lui Giordano Bruno. La 9 ore dimineaţa un lung corteju compus din 6.000 deputaţiuni ale municipalităţilor, universităţilor şi asociaţiunilor italieneşti şi străine cu 1970 de steaguri şi vreo sută de musici, a plecat din piaţa Thermes pentru a merge la Campi dei Fiori între garduri de cetăţeni. Muzicele intonau alternativ marşul regal, imnul Garibaldi şi alte imnuri italiene. Casele erau împodobite , ferestrele pline de spectatori. Pretutindeni strigătele de „Trăiască Bruno“ şi libertatea cugetărei primeau cortejul. Cortejul saluta la trecerea sa pe soldaţii aşezaţi la colţurile stradelor şi aceştia respundeau presintând armele. Din ferestre cǎdeau hârtii mici cari conţineau extracte din lucrările lui Bruno. Francmasonii din Francia, Germania, Belgia, Statele unite, Austro-Ungaria, Danemarca, Mexico etc., erau reprezentaţi în cortegiu precum şi vr’o 10 universităţi străine. La 101 /2 cortegiul intră în Gampo dei Fiori unde tribunele s’au ocupat de delegaţii municipalităţilor din Roma şi Nole oraşul natal al lui Bruno. Deputăţia oficială a Camerei era foarte numeroasă. Se vedea mulţi deputaţii şi senatori cari au venit să asiste la serbările. Casele din vecinătate afară de ale clericalilor erau împodobite. La 11 ore, monumentul s’a descoperit în mijlocul unei formudabile expresii de aplause şi de aclamaţiuni. Muzicele cânta. Drapelele se înclinau spectatorii mişcau pălăriile şi batistele lor. Emoţiunea era indescriptibilă. Monumentul a fost remis în urmă prin act notarial primara din Roma. In urmă primarul din Nole şi deputatul Bovio vorbiră. Ambii au fost aplaudaţi. Apoi lumea porni spre capitol unde deputatul Imbriani rosti o scurtă alocuţiune în amintirea lui Garibaldi al cărui bust era aşezat pe balcon şi înconjurat cu drapele naionale şi municipale şi încărcat de coroane. La unu, lume se despărţi. S’a constatat cu satisfacţie că ordinea n’a fost de loc tulburată. Paris, 11 Iunie. — D-nii Dérouléde, Laisant şi Laguerre vor fi judecaţi azi de tribunalul corecţional pentru rebeliune şi ameninţări la adresa funcţionarilor. Marsilia, 11 Iunie. — Greva brutarilor din Marsilia e terminată. Paris, 11 Iunie. — Journal des Debats consideră crearea unui mare regat sârb, ca un vis la realizarea căruia Rusia nu pare de loc dispusă a lucra actualminte. ------------------------------------------ CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de Marţi, 30 Mai. Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/1, sub preşidenţia d-lui General Florescu. Prezenţi :74 senatori. D. G. Mârzescu interpelează, în urma