Lupta, iunie 1889 (Anul 6, nr. 847-871)

1889-06-01 / nr. 847

tăţi, precum unele regiuni dau un mai mare număr de criminali de­cât altele. Aceste observaţuini ar duce neapărat la concluziunea cum că penitenciarele, ori cum ar fi organizate, nu pot aduce nici un leac răului. La dreptul vorbind, ioți unul nu am o încredere suverană în remediul propus, dar­­e vorba de făcut o experienţă, adică de imitat experienţele făcute de naţiunile superioare nouă în cultură. Totuşi, dacă nu putem aştepta o solu­­ţiune definitivă de la penitenciarele mo­del, nuci mai puţin adevărat că avem tot dreptul să aşteptăm de la dânsele o îm­bunătăţire a anti-socialului şi că aiurea efectele lui bine-făcătoare s’au simţit până la un oere­care punct. In starea de astăzi a ştiinţei, la altă soluţiune nici nu ne putem opri şi este de sperat că, în zece sau două­zeci de ani medicina să poată spune un cu­vânt mai precis cu privire la tratamen­tul criminalilor. Din noianul de cercetări şi documente reiese însă un fapt îmbucurător, care ar da dreptate deplină vederilor optimiste ale criminalistului italian Poreti. Acest fapt, este că, de mulţi ani încă atentatele în contra persoanei, adică omorurile, scad treptat şi în proporţia pe care am semnalat-o; din potrivă sporesc atenta­tele în contra proprietăţei, adică furtu­rile. Aceasta dovedeşte că instinctele săl­batece au început să dispară din sânul societăţilor şi că criminalitatea se men­ţine graţie numai unei vicioase organi­­zaţiuni a societăţei şi unei nedrepte re­­partiţiuni a averilor. Cu o alcătuire economică democratică şi dreaptă, multe din boalele sociale, pe cari lumea le-a crezut, multă vreme, in­curabile, vor peri. Până la o reformă mai largă şi mai radicală, este indispensabill ca să suprimăm unul din depozitele de vicii și anume pe­nitenciarul actual, Constantin C. Bacalbașa. --------------o­m»«----——---­ Bine, oare laşul nu face parte din ţara Românească ? Şi dacă în adevăr se mai pretinde a fi şi a doua Capitală a României, cu ce a greşit înaintea puternicilor zilei de-a şi bate joc de el ? Se ne explicăm : De la căderea zişilor colectivişti laşul, a doua Capitală a Ro­mâniei, iubită regelui nostru, se adminis­trează de o adunătură de ciocoi fără de nici o experienţă alta de cât cele con­tractate de prin cafelele şantande... Poliţia, nu avem încă a ne plânge con­tra prefectului de judeţ de cât câ s’a lăsat să­­ ia ciocoeşii înainte, este con­dusă de un sbir, un răsvrâtitor fără de cea mai mică educaţiune administrativă, nea­vând alt merit de cât că pe timpul guvernului d-lui I. Bratianu, au bântuluit judeţul Vaslui, stăruind pe la ţărani să protesteze contra domeniului Coroanei. Consiliul comunal compus în cea mai mare parte din beţivi şi nebuni 1) ca Ni­­ţescu, Şiseanu, din idioţi ca Vasile loan, Popa Savin, Cost. Panaitescu, din strop­şiţi ca Suciu etc. etc. Dar restul consili­erilor mai viguroşi şi mai cum se cade, tot­d’a­una absenţi de la şedinţe, cu sau fără arătare de motive. Un ast­fel de consiliu comunal, având de cap un indiferent secondat de un ră­suflat, iar ca ajutori trei ciocoi, din cari una cu sagna pe căciulă, care habar n’au de nevoile cetăţenilor, priivesc popor ca pe animale şi­ îl regularisesc în coneta­­bulele lor intime de la Buch sau Tuker. De la venirea acestora în capul neno­rocitei noastre comuni, cetăţeanul n’are măcar satisfacerea ar putea înţelege, căci ciocoi de soi, oase sfinte, fie­care cu cu­­rent la cărţile de vizită, crescuţi în stră­inătate, în contact cu lumea mare, nu catadicsesc nici să răpunză măcar cetă­ţeanului în limba ţârei, ei o cisluesc veş­nic în franţuzeşte până ce ţi se temetu­­eşte şi renunţi la dreptatea acestei ad­­ministraţiuni vitrige. — Cât despre con­vingerea ce ’şi face cei ce au daraveruri la primăria noastră, suntem în stare a a­­firma cu siguranţă că am auzit pe mulţi câinându-se şi spunând că edilii noştri trebue să fie Chinezi sau Hotentoţi, numai Români Iaşeni nu. Şedinţele acestui consiliu comunal a ajuns culmea desfrâului şi imoralitate­ publice, aşa că dacă cine­va vrea să auze sudalme vulgare, apostrofe de strada, se vază mutre grosolane fără manieri şi creştere, n’are de­cât să frequenteze cea întâia şedinţă şi se va convinge de cele ce susţinem. Se fac promisiuni la ţărani agricultori, cari rămân mincinoase, se nemulţumeşte pe marii şi micii negustori, se nesoco­tesc interesele cele mai vitale ale cetă­ţenilor, se neglijează oraşul, se fac res­t. Ast­fel se politicesc membrii comunali în ședință publică. vrăjiri printre funcţionarii şi slujbaşii comunali, într’un cuvânt un halan­da la general. Până în momentul ce scrii­ aceste rân­duri nici se gândesc să înceapă lucrările conducătoare la vânzarea în loturi a moşiilor comunale, se mulţumesc nu­mai a trâmbiţa că a făcut regulamentul în cestiune şi cred că la primă­vara vii­­to­re vre­un sbir poliţienesc va mai cumpăra cu bani pe Mihnea sau Vasiliu Dorobanţu­ care să potolească cererile de pământ ale mărginaşilor agricultori. Dar agricultorii zic, că odată vede na­şul buricul finului. In ceea ce priveşte onorabilitatea este destul se denunţăm opinii publice că membru cel mai gelos, cel mai cinstit, şi care nu pierde în consiliu nici o oca­­ziune fără să esclame : „tâlhării colecti­viste,“ „hoţii la criminal,“ „ce mare şi grea sarcină ducem pe umerii noştrii,“ etc. anume Şişeanu, cu ocaziunea cum­­pârărei şi distribuirea lemnelor la sărac­ a luat în bani de la colegul sau Niculae Vuros, costul unui stânjen de lemne fără să justifice întrebuinţarea, ast­fel că d. Niculae Vuros, care a avut banii spre cumpărarea lemnelor, nu ştie cum să a­­rate consiliului adevăratul cont. Dacă ast­fel merg lucrurile, dacă d-l prim-ministru este înştiinţat de scanda­lurile ce se petrec zilnic în consiliul comunal de Iaşi, dacă d-sa s’a convins credem în destul­ de nedestoinicia aces­tui consiliu, care nu poate încurca nici două beţe, apoi nu s’a decis încă ca să’l disolve ? Crede d-na Lascar Catargiu că cu a­­cest consiliu şi poliţaiul Sandu Răşcanu are să’şi facă prieteni în Iaşi? Nu înţe­lege d-sa că pe zi ce merge aceste ad­­ministraţiuni nemulţumeşte pe toată lu­mea şi fie­care regretă de ceea ce a făcut. Bateţi fierui cât e fierbinte, grăbiţi-vă şi disolvaţi consiliul comunal, cât lumea n’a uitat pe colectivişti, căci d’aci încolo, asigurez că nici umbră de conservatori, fie reprezentaţi şi prin d.d. Mârzescu, Aslan, nu se mai aleg în Iaşi. Aşteptăm. Un ieşim. O risipă de toți cufluniU. Ceia ce se petrece cu restaurarea bi­­sericei Trei-Erarhi din Iaşi, după cât a­­flăm, e un adevărat, scandal şi o risipă de bani publici condamnabilă, tolerată şi încurajată, precum se vede, chiar de mi­nister. Opiniunea publică din acest oraş este indignată de dezinteresarea necalificabilă în urmărirea întrebuinţarea sumelor, deja destul de mari, vărsate pentru continua­rea lucrărilor de restaurare, precum şi contra neglijenţei d-lui Le comte zis de Nouy care se află însărcinat cu exe­cutarea restaurare­. Acest d-n de Nouy de trei ani de zile nici n’a mai dat prin Iaşi, ca cel puţin să’şi dea o aparenţă de interes pentru lucrările contractate cu ministerul şi des­pre care e răspunzător cel puţin moral­­minte dacă poate că prin contract e scutit cu desăvârşire. După cât se vede însă, d-sa e foarte mulţumit de veniturile si­gure ce le are de la guvernul român în un mod necontrolat şi petrece în Francia, fără de nici o grijă alta de cât de a trăgăna cât mai mulţi ani lucrul pentru care a reuşit de a contracta. Sunt şeapte ani de când s’a început restaurarea, şi vor trece fără îndoială alţi şeapte fără ca ea să fie complect terminată, de­oare­ce timpul cel mai bun de lucru se petrece în o totală pă­răsire. Anul trecut se votase 470.000 lei destinaţi pentru continuarea lucrărilor pe anii 1888 şi 89. Ei bine, anul trecut, târziu de tot se mai văzură meşterii, lu­crând fie pe schele la săpături, fie în ate­liere, anul acesta însă totul e amuţit. Epuizatu-s’a­pare întreaga sumă de bani în lucru de patra luni a anului 88, căci numai atât timp s’a lucrat, iată ce lumea bănuitoare din Iaşi vrea să ştie. E de necrezut însă ca 470.000 lei să se cheltuiască într’o singură campanie de lucru şi încă numai cu câţi­va lucră­tori şi ar trebui prin urmare o cercetare foarte serioasă spre a se dovedi ce s’a făcut cu o aşa sum­ă de bani. Fără îndoială că se poate cheltui şi de zece ori această sumă, dacă neglijenţa domneşte în totul şi dacă se face tot posi­bilul de a arunca de două-zeci de ori mai mulţi bani cât preţueşte un lucru, precum s’a făcut bună-oară cu piatra de cioplit, adusă din diferite localităţi şi a­­runcatâ în urmă ca improprie de între­buinţat. Nu mai departe, astă­zi chiar se află la gară câte­va vagoane de piatră care stă de mai bine de două luni, fără a se îngriji cine­va s’o scoată, aşa că numai pentru magazinaj este de plată acuma o sumă de peste 350 lei. Dar apoi lu­crătorii angajaţi şi cari stau degeaba, din cauză că nu li se dă de lucru şi cu toate acestea trebuesc să fie plătiţi, de obire­ce sunt oameni streini aduşi din Grecia ori Italia şi prinşi anual prin con­tracte. Aceasta însemnează a se arunca bani pe fereastră, fără de nici un scrupul, pen­tru capriciul d-lui Le comte de Nouy, care cum se schimbă vre-un minister se duce la Bucureşti de -şi aranjează trebu­­şoarele cu noua stăpânire şi apoi pleacă iarăşi la Paris, ori la Vaie Franche de petrece pe so(|j(.ea]a ţărei româneşti, pe care o explote]­z^ acuma de mai bine de două-zeci de an) O asemenea stare de lucruri trebueşte odată curmată; ministerul cultelor se cerceteze eu rr,ultă rigoare neregularită­­ţile mari şi ri|ţpa de bani ce se face cu restaurarea Thei-Erarhilor, iar d-lui Le comte să-i se­­pUe verde , ori să ’şi ca­ute de lucru ori Să ’şi rezilieze contrac­tul, căci e şi ruşinos şi neomenos de a mânca în aşa în ooi banii Statului nostru. In ţară la dânsei de multă vreme l’ar fi trimes la plimb­are dacă nu şi tras la răs­­pundere. E. A. M. --------'—-fr -----------­ informaţiuni Curtea de Apel din Iaşi secţiunea I, în şedinţa i din 26 a. c., a stabilit o importanţă jurisprudentă. Asupra apelului int­­e­­ctat de d-na Cujba, că­reia t­ribunalul dre Iaşi invalidase sechestrul pej pe venitul imobile­lor dotate ale A­tanei Mandrea, pe mo­tiv că venitu­i jig­natei în insesisa­­bile, a hotărat ca aceste venituri pot fi sesissate, chiar după separa­­țiunea de p­a­trimodiu pentru datoria contractată de femee înaintea sepa­­răreî, în măsma excedentului asupra nevoilor casnice, excedent apreciat de instanță d­upa indicațiile păr­ților. Apelanta a fost asistată de d-nii Bädarän şi­­­ Istantiniu, iar intima­ţii de d-nii laponi şi Macri. Citim în Diţapelul din Iaşi: D. C. Chiriaj administrator al moşiei comunale Tomeştî, a fost în­locuit cu d. T' Lambrino. Se ştie că d. Chiriliu l^e radical. Acesta e singurul monu al înlocuire! sale. De altmintrelea^ după cât ni se spune, deştepţi de la consiliu în raportul^ lor,­­ aQ mai găsit încă unul... şi ştiţi­­ care ?... acela că d. Chiriilă cumulează pe lângă funcţia de administrate, r at moşiei Tomeştî şi pe acea ck| membru al Camerei de comerciu! (s'fu-cinâ precum se știe, nesalariată). E ajutor de primar Mavrodi, care, s’a transportat în persoană la Primești ca să ia soco­­telele d-lui Chirilă, a găsit totul în o regulă care s Ta lăsat cu gura mai căscată de­­cât de obiceiu. Dar cu placarda d-lui primar Pogor, care promite că nu va da afară din slujbe de­cât pe funcţionarii abu­zivi şi în baza unor motive bine­cuvântate, cum rămâne ? E om de cuvânt d. Pogor, — n’avem ce zice! * * * Acelaşi ziar dă următoarea ştire. Se zice că d. Leon Negruzzi va mai sta ca prefect de judeţ numai până la sfârşitul lunei acesteia, când va refuza de a mai servi sub d. L. Catargiu şi se va considera ca ire­vocabil demisionat. „ Duminică s’a făcut în Tecuci, de către colegiul Liu, alegerea consiliu­lui judeţean. In contra listei prefectului, şi cu toate intrigele şi infamiele prefec­tului Barozi, s’a ales, ca candidat liberal-independent, d. Bobeică, fos­tul revizor şcolar al acestui judeţ. Anunţăm cu durere încetarea din viaţă la Piatra a d-nei Maria S. Ver­­golici. Condoleanţele noastre mult în­cercatei familii. Vacanţa elevelor pentru anul a­­cesta, fiind de trei luni, Direcţiunea Azilului „Elena Doamna“ invită de urgenţă pe toţi părinţii şi rudele, care au copii în acest institut, a’î lua, de­oare­ce numai orfanele pot ră­mâne în institut pe timpul vacanţei. Atitudinea primarului Pache în şedinţa de Sâmbătă a Camerei a fost din cele mai nedemne. Acest vice-preşedinte­­şi-a per­mis să ameninţe pe d-na deputat C. C. Dobrescu cu următoarele cu­vinte : — Am să te fac să sughiţi rău. Aceste cuvinte a d-lui Pache au indignat pe toţi deputaţii indepen­denţi. Am voi să ştim cum are să pro­cedeze Pache pentru a-şi îndeplini ameninţarea. Nu cum­va are să facă uz de Florea Moraru sau de Niţă Stă­­nescu ? Sâmbătă s-a împărţit deputaţilor raportul pentru proectul de lege asupra modificărei art. 278, 290, 316 şi 317 din tariful general al drepturilor de vamă. Acest raport este un cap de operă, datorit penel­u-lui Radu Patărlă­­geanu, lateral-ruşinos. Recomandăm Ploeştenilor şi în special d-lui Grigorescu, raportul d-lui Patârlogeanu. Apropos, după votarea bugete­lor se va alege trei membrii plătiţi cu diurnă, pentru luarea socotelilor ! Duminica viitoare va avea loc în Cahul, căsătoria d-lui Dimitrie Rali, mare proprietar din Huşi, cu d-şoara Ecaterina Botezatu. Trimetem­ tinerei perechi felici­tările noastre.­­ Atragem atenţiunea d-lui minis­tru de domenii asupra următorului fapt : Moşia statului Bucecea, arendată d-lui Storfer urmează a fi împăr­ţită ţăranilor. În contractul de a­­rendare, care e făcut pe timp de 10 ani, statui­a şi a rezervat dreptul de reziliare după prima perioadă de 5 ani. Această perioadă expiră la octombrie. Cerem d-lui ministru să ceară reziliarea contractului, pen­tru ca această moşie să poată fi împărţită ţăranilor. De altmintrelea, aflăm că d. Stor­fer întrebuinţează tot felul de mij­loace pentru ca ministerul să nu aşeze de dreptul sau.­­ Ferberea e mare în localitate şi să aşteaptă cu nerăbdare hotărârea­ ministerului. Locuitorii din comuna Bastea, plasa Braniştea, judeţul Iaşi, sunt executaţi cu călăraşi la munci agri­cole în favoarea grecului Nicoli Va­­rossi, arendaşul moşiei Mânjeteşti. Aducem aceasta la cunoştiinţa d-lui ministru de interne. Az­î a avut foc la biserica Sf. Gheorghe-nou serviciul funebru al mult regretatului profesor A. Nestor. * Eri şi alaltăeri s’a făcut la Ro­­manaţi alegerea consiliului judeţean. A reuşit lista conservatoare gu­vernamentală. Colectiviştii au obţinut la cole­giul I 65 voturi, iar conservato­rii 87. Teatrul din Bacǎu a fost consu­mat de flăcări. Nu se ştie încă ca­uza incendiului. “ Primim următoarea scrisoare . Citesc în răspânditul d­v. ziar o informaţiune care mă surprinde ; în ea să spune că în curând voia scoate un ziar întitulat: Tribuna Democratică, în unire cu d-nii Al. Giurcăneanu şi Honigman. Dau cea mai formală desminţire acestei ştiri; nici prin gând nu­­mi-a trecut să redactez un ziar şi nici am spus cui­va aşa ceva. In adevăr, m­i s’a spus de apa­­riţiunea unui asemenea ziar şi am fost întrebat dacă voia seri la el ; dar, de la răspunsul ce ’l-am dat, că poate voia seri, însă sub sem­nătura mea proprie şi în sensul ideilor mele democratice înaintate, şi până la informaţia ce o dă „Lupta“, că „voia redacta un ziare o dis­tanţă destul de lungă. C. Gr. Gheorghiu.­n Sâmbătă a avut loc a doua în­trunire a corpului didactic pentru a lua o hotărâre în privinţa proec­­tului de lege al d­lui Boerescu, prin care se asimilează cu liceele statului. Institutele­ unite din Iaşi, liceul St. Gheorghe şi liceul Alec­­sandri (Bucureşti). Au vorbit d-nii Demarai, N. Barbu, C. C. Dobrescu, Anghel De­­metrescu, Otescu şi N. Kirilov. Toţi oratorii, exceptând pe d-nii A. Demetrescu, directorul liceului St. Gheorghe, s-au pronunţat în contra proectului d-lui Boerescu. ........ X X X X X X X X X S’a decis a se ţine şi mâine Miercuri, la orele 87a, a treia întrunire tot la universitate. Să vorbeşte că după închiderea Camerilor d. C. Olănescu va lua portofoliul de lucrări publice, iar d. Epureanu va fi numit director al Eforiei Spitalelor. Bine­înţeles a­­cestea afară de numirile d-lor E. Sturza, Nicolaide, etc. la prefectu­rile de Bacău, Putna etc. . ------—»-OSO-«—-----­ TEI.BIGMJk.MJB] Peter­sburg, 9 Iunie. — Contigentul pentru 1889 e fixat la 255.000 oameni pentru armatele de uscat şi de apă. Pe lângă aceasta 24,0000 de oameni au fost ridicaţi în Ierek, Cuban şi Transcaucasia, pentru recrutarea trupelor speciale din Caucasia. Berlin, 9 Iunie. — După „Gazeta Co­loniei“, Ţarul în momentul plecării Şahu­lui ’i ar fi zis că dacă pe timpul şederii sale în Englitera s’ar lăsa să i se smulgă concesiuni defavorabile Rusiei, ar face bine mai înainte să ’şi aducă aminte că laOfiOO de baionete ruseşti sunt înşirate de alungul graniţei persane, Ţarul ar fi adăogat zice foaia germană, că nu poate să garanteze că nu le ar pune în mişcare. Şahul n'ar fi respins nimic. Londra, 10 Iunie. — După coresponden­ţi ziarului Standard la Belgrad, mitro­politul Mihail a comunicat d-lui Bistrii propunerile cari resumează desiderata Ru­siei. Aceste propuneri ar consta în a pune pe principele Muntenegrului pe tronul nou­lui regat al Serbiei mărit cu Bosnia şi Mer­zeg­ovina. Corespondentul englez zice că ar fi vorbă de un contra-proiect după care Austria ar face să se întoarcă regele Mi­lan dăndu-i ea însu­şi Bosnia şi Herze­govina. Un articol al aceluiaşi ziar pare a lua în serios proectul atribuit Rusiei; el speră totuşi că partidul militar rusesc nu va is­­buti să facă ca Tzarul să iasă din politica sa expectantă. Rom­a, 9 iunie. — Să socoteşte că la 45.000 persoane au sosit la Roma, ca să asiste la serbările ce se vor da în amin­tirea lui Giordano Bruno. La 9 ore dimineaţa un lung corteju compus din 6.000 deputaţiuni ale muni­cipalităţilor, universităţilor şi asociaţiu­­nilor italieneşti şi străine cu 1970 de steaguri şi vreo sută de musici, a plecat din piaţa Thermes pentru a merge la Campi dei Fiori între garduri de cetă­ţeni. Muzicele intonau alternativ marşul regal, imnul Garibaldi şi alte imnuri italiene. Casele erau împodobite , ferestrele pline de spectatori. Pretutindeni strigă­tele de­­ „Trăiască Bruno“ şi libertatea cugetărei primeau cortejul. Cortejul saluta la trecerea sa pe sol­daţii aşezaţi la colţurile stradelor şi a­­ceştia respundeau presintând armele. Din ferestre cǎdeau hârtii mici cari conţineau extracte din lucrările lui Bruno. Francmasonii din Francia, Germania, Belgia, Statele­ unite, Austro-Ungaria, Da­nemarca, Mexico etc., erau reprezentaţi în cortegiu precum şi vr’o 10 universi­tăţi străine. La 101 /2 cortegiul intră în Gampo dei Fiori unde tribunele s’au ocupat de de­legaţii municipalităţilor din Roma şi Nole oraşul natal al lui Bruno. Deputăţia oficială a Camerei era foarte numeroasă. Se vedea mulţi deputaţii şi senatori cari au venit să asiste la ser­bările. Casele din vecinătate afară de ale cle­ricalilor erau împodobite. La 11 ore, monumentul s’a descope­rit în mijlocul unei formudabile expresii de aplause şi de aclamaţiuni. Muzicele cânta. Drapelele se înclinau spectatorii mişcau pălăriile şi batistele lor. Emoţiu­­nea era indescriptibilă. Monumentul a fost remis în urmă prin act notarial primara din Roma. In urmă primarul din Nole şi deputatul Bovio vor­biră. Ambii au fost aplaudaţi. Apoi lumea porni spre capitol unde de­putatul Imbriani rosti o scurtă alocuţiune în amintirea lui Garibaldi al cărui bust era aşezat pe balcon şi înconjurat cu drapele na­ionale şi municipale şi încăr­cat de coroane. La unu, lume se despărţi. S’a constatat cu satisfacţie că ordinea n’a fost de loc tulburată. Paris, 11 Iunie. — D-nii Dérouléde, Laisant şi Laguerre vor fi judecaţi azi de tribunalul corecţional pentru rebeliune şi ameninţări la adresa funcţionarilor. Marsilia, 11 Iunie. — Greva brutari­lor din Marsilia e terminată. Paris, 11 Iunie. — Journal des Debats consideră crearea unui mare regat sârb, ca un vis la realizarea căruia Rusia nu pare de loc dispusă a lucra actualminte. ------------------------------------------­ CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de Marţi, 30 Mai. Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/1, sub preşidenţia d-lui General Florescu. Prezenţi :74 senatori. D. G. Mârzescu interpelează, în urma

Next