Lupta, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 946-968)
1889-10-18 / nr. 958
1 \—' r T ANUL VI. SERIA III. No. 958. ABONAMENTE. IN TARA Un an............................................. V* an................................................ 3 luni................................................ IN STREINATATE Un an. . ........................................... V an. . ......................................... 3 luni............................................. Sumărul 15 Bani. REDACȚI Bulevardul Elisabeta, No. 8, 40 le! 20 , 10 , 50 le! 25 , 15 , V2D1.A IA A. if TA IA BUCUREȘTI, MERCURI 18 OCTOMBRIE 1889 A N U N C I URI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 lei) ii ni» , IV, . . . 25 ban) , Izverţie şi reclame , . . . 2 lei , Pentru anunciuri a se adresa In Romania, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro-Ungaria in Anglia la Agenţia Havas, 8, place de la Buurae, Paria precum şi sucursalele el Un număr vechiu 50 Bani. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lemparie). S’au dat pe brazda COLECTIVISTII SI REBELE Intenţiile d-lui Catargiu FOLITICA EXTErtMHILIEl Institutul meteorologic VINURILE DIN ROMANIA CU PASIUNE S’AU DAT PE BRAZDA Aveam mare dreptate când prevesteam că conservatorii vor imita peste puţin politica colectiviştilor, atât faţă de rege cât şi faţă de puterile streine. D. Lascar Catargiu a venit la putere înconjurat de o aureolă, înconjurat de credinţa câtorva naivi că dânsul va pune la rezon pe regele, că dânsul va schimba direcţia politicei din afară şi va ridica capul faţă cu pretenţiile Germanilor. Pe lângă aceşti naivi mai erau şi aceia cari socoteau că d. Lascar Catargiu este devotatul politicei ruseşti şi că venirea sa la putere se datoreşte intrigilor d-lui Hitrovo. Dar s’au înşelat cu toţii. In ce priveşte politica din afară nici o iotă nu e schimbată şi linia trasă fie cabinetul Ion Brâtianu este urmată cu aceiaşi servilitate. Tot de la Berlin vin inspiraţiile, tot împrejurul politicei germane gravitează micul nostru Stat, şi tot printre contingentele de cari dispune tripla alianţă contăm. D. Lascar Catargiu, care şi aşa întâmpină destule dificultăţi pentru a se putea menţine, nu ’i nebun ca să ’şi mai mărească încurcăturile şi să ’şî mai îmulţească piedicele. Evident că mulţi dintre bătrânii conservatori au simpatii mai de grabă pentru Rusia decât pentru Germania, negreşit că în timp de opoziţiune, mai ales,^aceste simpatii au crescut la adăpostul nemulţumirilor şi •' • * ! - a - r _ _ ’1 n + a! tiuictl clUIUUllUl UC IUI OUlUij UU1 aşa de adevărat că dulceţile paterei au reconciliat pe cei mai recalcitranţi şi astăzi politica germană este admisă fără rezerve. Faţă cu tronul schimbarea e tot atât de manifestă. Oameni ca d-l Blaramberg spre pildă, pretextau că ministerul Lascăr Catargiu trebue susţinut de către toţi oamenii oneşti, pentru că numai ministerul acesta va sta drept în faţa tronului şi va fi capabil ca să reziste regelui. N’au trecut, însă, şase luni şi d. Lascar Catargiu a dovedit că nu’i capabil de o asemenea atitudine energică şi intransigentă. Şi poate că d. Catargiu să aibă întru câtva dreptate. In general pentru ca un partid sau un bărbat politic să poată rezista suveranului, trebue să fie enorm de popular, să conteze pe încrederea nemărginită a ţarei şi a alegătorilor, în sfârşit să aibă pe cine se rezema. Dar d. Lascăr Catargiu nu este în această situaţiune. Chiar dacă d-sa erea dispus pentru câteva bravade, pentru a da un mic spectacol galeriei, totuşi a trebuit să renunţe repede la gândurile sale, faţă de opoziţiunea pe care a întâlnit-o pretutidenea şi faţă de puţinul concurs ce a primit din partea ţarei. In definitiv, iatâ-ne după şease luni de guvern conservator tocmai acolo unde eream sub guvernul colectivist în ceea ce priveşte politica exterioară şi atitudinea faţă de regele. Călătoria regelui la Iaşi a fost concludentă în această din urmă privinţă. Foştii fluerători de la oţelul Traian au desfăşurat cel mai nemărginit lux de dinasticizm , unul dintre dânşii, şi încă un germanofag nesăţios, d. Costea Balş, a scos până la 8000 de lei din buzunar pentru a aşterne flori pe drumul regal. Drept în faţa otelului Traian, acolo unde d. Costea Balş a fluerat acum 2 ani pe regele, acelaşi Costea Balş a ridicat cu proprii să dinari un arc de triumf, întocmai precum odinioară Domnii ridicau mănăstiri pentru a imortaliza locul sau vremea unei isbânzi, tot astfel şi conservatorii de astăzi, ridică cu banii scoşi din sudoarea frunţei... altora, arcuri de triumf, semn al pocăinţei şi al penitenţei. In definitiv, nouă ne pare bine că s’a evaporat şi această legendă. Astăzi ştim cu toţii unde ne aflăm cu intransigenţa conservatoare, astăzi socotim că s’au tămăduit toţi aceia cari se aşteptau ca d. Lascăr Galargiu să inaugureze un regim nemaipomenit ca împotrivire faţă cu tronul. S’au dat cu toţii pe brazdă. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Belgrad, 15 Octombrie. — Scupştina a început discuţiunea adresei. Proectul majorităţei, care urmăreşte pas cu pas mesagiul de deschidere, constată cu satisfacţie starea amicală a relacţiunilor cu,puterile , se bucură din inimă de sforţările guvernului în vederea unei acţiuni comune cu naţiunile balcanice, acţiune care are de scop dezvoltarea independenţei statelor din peninsulă. Adresa mulţumeşte suveranilor străini pentru felicitările ce le-au adresat regelui cu ocazia ungerei şi ca şi proectul minorităţii, insistă asupra împrejurări că Ţarul s’a făcut să fie reprezintat într’un mod special. Proectul minorităţe! exprimă urarea de a vedea realizându-se economii în buget, a vedea suprimându-se monopolul tutunurilor şi îmbunătâţindu-se siguranţa publică. In cursul discuţiunei oratorii radicali au imputat liberalilor că aleargă după popularitate. Nici un incident însemnat nu s’a ivit în timpul discuţiunei Sofia, 27 Octombre.—Prinţul amânând întrunimpron npntr*n r»âfp-V£i z. il chiderea Sobranie! s’a amânat, prin decret al d-lui Stambuloff, locţiitor al prinţului, şi conform prescripţiunilor constituţionale, pentru 22 Octombre stil vechiu. Sofia, 27 Octombrie. — Svoboda constată într’un articol care trateaza despre apropiata deschidere a Sobraniei, că situaţiunea , politică se găseşte azi anul acesta, la începutul sesiunii, mai clară decât în anii trecuţi , guvernul, sub înţeleaptă direcţiune a Prinţului, a ştiut să ocrotească ordinea interioară şi să dobândească simpatia puterilor. Cauza bulgară se întăreşte într’un mod gradat. Svoboda speră că ziua când se vor realiza cuvintele favorabile ale împăratului Austriei în privinţa Bulgariei, nu mai este prea depărtata şi că cestiunea recunoaşterea Prinţului nu va întârzia a fi pusă la ordinea zilei. Faptele atestă că Europa are încredere în viitorul Bulgariei. Viena, 16 Octombrie. — Prinţul Ferdinand al Bulgariei primind eri vizita fraţilor săi prinţi Filip şi August, a amânat pe azi plecarea sa la Ebendhal unde va sta scurt timp. El va rămâne în urmă câteva timp . Viena. Data plecare la Sofia nu e încă fixată. Londra, 16 Octombrie. — Ziarele publică articole simpatice cu prilejul serbărilor de la Atena. Morning-Post zice că alianţa între cele două familii suverane va avea o înrâurire asupra cestiunei orientale. Englitera va vedea totdeauna cu satisfacţie pe Germania având o influenţă moderatore asupra Greciei, ceea ce va contribui la menţinerea păcii europene. Colectiviştii şi regele Toată lumea la noi era revoltată de slugărnicia pe care colectiviştii o aveau faţă de rege nu numai cât au stat la putere, dar şi de când fac opoziţie ; nimeni n’a uitat servilismul târâtor şi linguşitoria de lachei pe care ei o manifestau faţă de rege în toate ocaziile, atât la guvern cât şi în opoziţie. Ei bine, aceşti colectivişti liguşitori ai tronului astăzi s’au schimbat. Şi ei au început acum să acuze pe rege nu numai pentru fapte de actualitate, dar chiar pentru fapte din trecut, pentru cari atunci îl tămâiau şi e i se prosternau. In adevăr, iată ceDemocraţia de ori scrie sub titlu de *0 pagină din trecut*. Reproducem pasagiele importante : „La sfârşitul anului 1887 Camera liberală avea dreptul să trăească încă un an de zile, până în toamna anului 1888. Cu toate aceste ţara se pomeneşte cu disolvarea precipitată şi nemotivată a Camerei în Decembre 1887. Alegerile pentru noua Cameră se fac în Ianuarie 1888. Regele declară tuturor membrilor oposiţiei de atunci, care se hotărâse în fine să urce treptele palatului, că veghiază singur, pentru ca alegerile să fie libere. Camera aleasă în Ianuarie 1888, se poate zice cu drept cuvânt, era oglinda fidelă a situaţiei partidelor în ţară. „Dar fără să aibă timpul cel puţin de a începe să lucreze Camera din Ianuar 1888, guvernul liberal se vede nevoit, de a se retrage. Ţara manifestase încrederea sa guvernului liberal, se pare însă că Regele îi refuza încrederea sea. »Până aici nimic anormal în teoria constituţională. Copiii Statului fără îndoeală are prerogativa de a refuza încrederea sa unei persoane. «Dar unde începe anomalia constituţională, e când în locde a se adresa la preşedinţii celor doua camere şi a combina un minister liberal, care să poată guverna cu majoritatea liberală din parlament. Regele îşi formează din «junimişti“ un minister extra-parlamentar şi hotăraşte dizolvarea camerilor, care abia fusese alese, şi care n’avuse timpul nici să înceapă a lucra. ‘Intervenţia bruscă a Coroanei în lupta dintre partide, refuzând încrederea sa — nu unor persoane, ci unui partid întreg — pentru că acesta e singurul inţeles posibil al dizolvărei oamenilor din Ianuar 1888 — a trebuit să producă o zăpăceală în spirite. «Ţara fiind nevoită să se pronunţe în mijlocul nedumerirei generale pentru sau contra unui guvern necunoscut, impus de coroană, şi sprijinit cu reserve mentale de coaliţia multicoloră, care luptase contra guvernului liberal, — ţara în zăpăcela generală a cedat ingerinţelor guvernamentale.. «Din aceste ingerinţi şi zăpăceală a spiritelor a eşit actualele Cameri. »Fruct al unei situaţiuni anormale, camera actuală trebuia disolvată. »De alta parte însă astăzi, când Lascar Catargiu s’a trădat şi a dovedit nedestoinicia sa de a guverna şi mijloacele violente de care voeşte să se servească pentru a guverna, evident, că nimeni nu poate gândi să încredinţeze alegerile lui Lascar Catargiu, pentru a arunca ţara în frământări şi lupte, care desigur vor merge până la vărsarea de sânge, ca la ultima alegere din Prahova. »Camera trebue disolvată, dar disolvarea nu se poate încredinţa, fără pericol pentru stat, d-luî Lascar Catargiu. Iată ce scrie acum organul colectivist Democraţia ! Să nu creadă însă cititorii că colectiviştii s’au hotărât ca de azi înainte să stea drept faţă de tron, nu! Acest articol al Democraţiei, e o tactică învechită, care venind în acelaşi timp de la colectivişti, nu mai poate prinde. Colectiviştii vor pur şi simplu prin acest articol a ameninţa pe rege, spunându-i că dacă el va încredinţa disolvarea actualelor Camere d-lui Catargiu, apoi dinasticismul lor se va transforma de odată în antidinasticism, căci... în acest caz speranţele lor în o revenire imediată la putere s’au dus. D’abia a trecut un an şi jumătate de când ei sunt în opoziţie şi au luit acest ton, la ce trebue să ne aşteptăm mai târziu! Vom reveni. ■ II "* ————— ... I Intenţiile d-lui Catargiu După scandalurile de la Bârlad şi Ploeşti, partizanii guvernului declaraţi în toate părţile că sub d. Catargiu, cei ce au făcut scandalurile nu vor rămânea nepedepsiţi ca pe timpul colectiviştilor. Prefecţii Petrescu, Idolban şi Garoflidi erau deja daţi afară şi cea mai strălucită satisfacţie se prevedea pentru liberalii disidenţi. Noi ne-ara făcut datoria şi am spus tuturor, chiar din primul moment, că toate acestea sunt mofturi, sau poate, în cel mai bun caz, ideile unora din partidul guvernului, cari cred sincer că aşa trebuesc şi chiar aşa se vor tranşa lucrurile, dar sunt foarte departe,colosal de departe de d. Catargiu asemenea idei. D. Catargiu, dacă suferă de ceva şi dacă vede în ceva slăbiciunea sa la putere, apoi tocmai în faptul acesta că nu fac toţi prefecţii ca Petrescu de la Tutova, or ca Garoflide de la Prahova. Dovezi pentru aceasta sunt o mulţime şi de n’ar fi de cât numai cazul de la Prahova şi încă ar fi de ajuns ca să ne convingem asupra intenţiilor d-lui Catargia. Intr’o singură întrunire s’a ilustrat Filipache Corlătescu şi numai de cât a fost numit preşedinte al comisiei interimare şi acum să vorbeşte că va fi numit şi prefect. Ce va ajunge acest Filipache Corlătescu când va mai organiza o bătae? Deci poate să fie toţi convinşi că d. L. Catargiu n’a uitat nimic din sistemul său de la 1875, ba chiar acesta este criteriul după care ’şi alege pe cei demni de a ocârmui ţara. Cei ce vor, aşadar, să intre în bunele graţii ale d-lui Catargiu să dovedească că ştim a face bătăi, a sfărâma întrunirile, a fi tipul prefectului Catargist. -------------------------------------- DIN AFARA Politica externă a Angliei. Politica externă a Marei Britanii, aproape complect neglijată în timp de trei săptămâni în discursurile extra-parlamentare pronunțate de oratorii marilor partide engleze, începe de câteva zile a ocupa un loc destul de important. D. Gladstone în discursul său de la Southport, a pus pentru moment pe planul al doilea chestiunea irlandeză pentru a se ocupa de ceea ce se petrece în afară, şi mai cu seamă în Orient. Declaraţiunile sale au făcut sensaţie în Anglia. Se ştie cu ce vivacitate el s’a ridicat contra riso-trmilui turcesc din Creta şi din Armenia, unde şeful kurd Mussabey a putut comite nepedepsit escesele de curând denunţate de Daily News Se cunoaşte de mult timp sentimentele d-lui Gladstone faţă de Turcia şi de populaţiunile creştine cari sunt sub dependinţa ei, aşa că pe nimeni nu surprinde simpatiele ce el le-a exprimat în favoarea Cretenilor şi Armenilor. Ceea ce a surprins însă şi a mişcat opinia publică este insistenţa şi energia cu care el s’a exprimat acum în această privinţă, precum şi faptul că el s’a preocupat de pericolele cu care Turcia ameninţă ţara înainte de a vorbi auditorilor săi de chestiunea irlandeză, la care ţine atât de mult. D. Gladstone este un foarte experimentat strategian pentru a aborda cu uşurinţă şi fără un scop determinat delicatele cestiuni de politică externă. In urma discursului sau de la Southport fiecare se întreabă dacă intenţiunea d-luî .Gladstone n’ar fi ca să dea alarma pentru o nouă agitaţiune contra politicei orientale a conservatorilor, în sensul agitaţiune! ce el a dus’o contra cabinetului Beaconsfield, când cu masacrele bulgare. Reflecţiunile sale asupra opresăsă rea Cretenilor şi a Armenilor, despre care cabinetul Salisbury pare a se dezinteresa pentru a nu face încurcătură Turciei, confirmă această supoziţiune şi amicii guvernului sunt Foarte neliniştiţi văzând pe şeful partidului liberal începând şi această nouă campanie contra politicei străine a ministerului, pe lângă agitaţiunea irlandeză. Oricare ar fi planurile d-luî Gladstone este sigur că discursul său a atras atenţiunea Angliei asupra afacerilor externe şi a provocat desbateri interesante asupra direcţiunei date politicei externe de către actualul cabinet. Ca probă este importantul discurs pronunţat de lordul Derby la Liverpool. Acest bărbat de stat a vorbit în sensul d-luî Gladstone şi a protestat mai cu seamă contra aderăreî, directă sau indirectă, a Angliei la tripla alianţă. Lordul Derby s-a declarat contra politicei germanofile la care pare a înclina cabinetul Salisbury şi a declarat categoric că nu Angliei îi aparţine de a uza forţele sale materiale şi morale pentru a ajuta pe Germania de a-şi conserva conchistele sale teritoriale din 1870. Acest discurs a produs o sensaţie tot atât de vie ca şi discursul d-lui Gladstone. De astă dată vorbeşte un bărbat de stat conservator, nebănuit că ar lucra pentru răsturnarea cabinetului Salisbury, ale cărui vederi asupra chestiei irlandeze le împărtăşeşte cu totul. Protestarea sa energică contra atmestecului Angliei în certurile continentale şi în favoarea triplei alianţe are cu toate acestea o foarte mare semnificare şi prezintă mult interes. Ea arată dificultăţile pe cari le va întâmpina cabinetul Salisbury dacă va căuta să târască ţara către o politică galofobă. Noi n’am crezut nici odată despre intrarea Angliei în tripla alianţă, dar e evident pentru toată lumea că dacă d. Salisbury înclină mai mult într’o parte de cât în alta, apoi înclină în partea aşa zisei Ligi a Pacei. Dubla protestare care a fost formulată contra unei asemeni politici, de către bărbaţi de stat ca d. Glad_î 1 a î n . ..___ ___..._______ OLUllC L IUI UUltând fracţiuni atât de deosebite ale opiniei publice, poate va modera această înclinare a acelora cari dirig actualmente Foreign Oficiul englezesc. p ------------------------------------------------------------------------------------------------------ IITITÖTÖL JETEOßÖLOGIC Domnule Redactor, In ziarul d-voastrâ de astăzi un domn iscălit D. Negreanu, recunoaşte că dânsul a scris un articol anonim asupra Institutului Meteorologic publicat într’un număr precedent al «Luptei» şi la care am răspuns într’o scrisoare ce v’am adresat, nu prin vorbe dar cu fapte. Lumea care a citit aceste trei articole a apreciat, desigur cum se,cuvine, modul de a procede al anonimului. In ultimul sau articol ratranşează mult din cele ce a avansat în primul sau articol, denaturează cu totul pe altele, trece cu intenţiune peste alte multe şi se resumă în trei observaţiuni pe cari le numerotează. La numerile 2 şi 3 nu pot să mai răspund nimic, căci dacă unui om îi arăţi un lucru alb şi el persista cu intenţiune a susţine că este negru, nu văd că este posibil de a -1 face să înţeleagă. Degeaba ar fi să trag clopotele pentru un surd: «il n’est pire sourd que celui qui ne veut pas entendre». Voesc să arăt aci numai până în ce grad un om poate fi în stare să ascundă adevărul, şi se caute a induce în eroare pe publicul cititor. Şi pentru aceasta voia