Lupta, decembrie 1889 (Anul 6, nr. 993-1015)
1889-12-01 / nr. 993
2 fr AU publicat erl cazul că procurorul din localitate, din care oricine poate vedea cum inteligentul nostru prefect îşi înţelege rolul său administrativ, încă o boroboaţă a acestui prefect care a indignat pe toată lumea în localitate e următoarea: Alaltă-eri fiind a se serba aniversarea luărei Plevnei, prefectul n’a voit să organizeze, ca de obiceiu, această serbare în unire cu primăria, din cauză că primar e d. Enacovici, căruia ’i ţine locul d. I. Buzdugan, un inteligent şi onest tenăr din localitate, frate al simpaticului deputat Teodor Buzdugan. Cu toate acestea, ca de obiceiu, întreg consiliul comunal, cu toate autorităţile, au sosit In costumele gală la biserică pentru a asista la Te-Deum. De o dată Insă se aude sunetul unor trompete. Se anunţa sosirea prefectului III In adevăr, prefectul soseşte îmbrăcat ca un cioban, într’un burnuz de oaie şi cu o căciulă-istic în cap. Vă puteţi închipui impresia ce a făcut publicului această caraghioasă apariţie. Dar nu e numai atât. Conul Grigore Ghica a început să umble pe stradă urmat de o escortă de trei soldaţi călări în mare uniformă, parc că ar fi guvernatorul Varşoviei. In curând vă voiți trimite a doua corespondență asupra acestui tip de prefect. swaissJWSRess® N SECTS Pentru dl. ministru al lucrărilor publice Paris, 2 Decembrie, 1889. Remuneraţia ce primesc capii diferitelor servicii publice organizate, fie ele mari fie ele mici, numai atunci este justificată când, aceste servicii, sunt îndeplinite cu scrupulozitate, când cetăţenii trag foloase reale în schimbul impozitelor sau sarcinelor ce plătesc, in cas contrariu..., ori de câte ori un cetăţean nu priimeşte serviciul pentru care a plătit, zic în impozite, zic in taxe de drum de fier, supus controlului funcţionarilor statului, se comite un lucru nedrept, se face o spoliaţiune! P. J. Proudhou, în termeni mai cruzi, ar fi zis : «se comite o hoţie» Când însă, asemenea lucru se comite de un străin, sau de o companie străină, din lipsă de control, atunci faptul irită, indignează şi mai mult. Acestea zise să venim la faptul ce avem în vedere. Tare bolnav, de mai mult timp, de umflătură de gât şi de laringutră, în «car» la 14. Decembrie am plecat, cu trenul expres de la 7 şi 15 minute, la Paris ca să-mi caut sănătatea. Crezând a găsi în Sleeping-car comoditâţile necesarii stării în care mă găseam, am şi luat un bilet pentru Sleeping-car. Din nenorocire însă lucrurile au eşit altfel! Mai intâiu, conductorul Sleeping-carului a refuzat a priimi o mică mală în cupeu sub cuvânt că este prea grea. Ori de câte ori am călătorit, această mală am avut’o mereu cu mine în cupeu, fără ca nimeni să-mi fi făcut vr’o observaţie. Iefuzul se poate proba cu funcţionarii gărei Târgoviştel, care au expediat mala, ca bagagiu personal, precum şi cu alte persoane care erau prezete, cari toţi s’au mirat de conduita conductorului. Dar faptul cel mai grav şi de mirat este următorul : Lucrul inesplicabil, Sleeping-carul nu era nici luminat nici încălzit şi vântul pătrundea prin toate părţile! Mai nici o lampă nu putea să stea aprinsă. Omul de serviciu al Sleeping-carului, văzându-se suduit a adus un muc de lumânare şi s-a lipit de o mescioară, întocmai ca la circiumele de prin afară de sat. Ţevele de apă caldă din cupeu, destinate a da căldură, erau obstruate şi îngheţate. Astfel, în Sleeping-car era mai frig decât afară, dacă ţinem socoteală de frigul produs prin curentul iuţelei mersului trenului, geamurile ferestrelor erau îngheţate şi afară pe coperta Vagoanelor, de la Pesta până la Viena vedeai zăpada groasă de 25—30 centimetri. Resultatul nenorocit pentru mine a fost că pe lângă boala care sufeream am mai căpătat și o Bronchită, din cauza marei răceli. De aceea, nevoe a fost, de a sta două zile în Viena, neputând continua călătoria spre Paris. Ţiind seamă acum, de cele sus arătate, dacă am fost spoliat de compania internaţională a Sleeping-car, ne dându-mi în schimb serviciul pentru care plătisem, publicul inteligent va judeca ? Un lucru însă voia să constat înainte de a termina, este că autorii morali ai acestei spoliaţiuni, precum şi a suferinţelor şi cheltuelilor, rezultat al bronchitei, sunt atât direcţia căilor ferate române cât şi de ministru al lucrărilor publice care, prin lipsa lor absolută de control, permit companiilor streine de sleping care să aibă în circulaţii pe liniile române, vagoane-paturi, care astăzi ar fi refuzate în trenuri la Transvaal şi Congo. Aceasta dovedeşte că miniştrii noştrii ştiu să facă numai politică şi această însă... dar administraţie nu ştiu şi nu fac de loc!... Cred că ziaristica română luând act de cele aci arătate, va ridica vocea sa pentru a împedica ca compania internațională de vagoane-paturi să numai spolieze publicul român. Am zis: N. C. Furculescu. ------------«■»---------- ACTE OFICIALE Ministerul de interne — D. T. Vasiu, licenţiat al facultăţeî juridice din Bucureşti, actual preşedinte la tribunalul Râmnicu- Sărat, este permutat în aceiaşi calitate la tribunalul Buzău, în locul vacant. — D. Gr. Clinceni, doctor al facultăţeî juridice din Lipsea, actual membru la tribunalul Dâmboviţa, este permutat în aceiaşi calitate la tribunalul Ialomiţa, în locul d-lui V. Bildirescu, licenţiat al facultăţei juridice din Bucureşti, care trece în postul ocupat de d. G. Clinceni. Ministerul de justiţie sunt numiţi: — D. N. I. Mateescu, portărel la tribunalul Olt. — D. Toma Th. Antoniadi, portărel la tribunalul Iaşi. — D. G. Paraschivescu, actual judecător al ocolului Balta-Albă, județul Râmnicu-Sărat, în aceiași calitate îa ocolul Buzoft, în locul d-lui Th. Mănciulescu, care trece în postul ocupat de d. G. Paraschivescu. — D. Stefan G. Iordănescu, actual ajutor de grefă tribunalul Vâlcea, ajuător la ocolul Drăgăşani, în locul d-lui N. Casiade, care trece în postul ocupat de d. Ştefan C. Iordănescu. Decisiuni ministeriale — S’a aprobat ca texte didactice manualul de ,Morala Creştină“ elaborat de părintele Ştefan Călinescu, profesor la seminarul central din Bucureşti, şi manualul de „Istoria sacra a vechiului şi noului testament“ elaborat de părintele diacon N. Ionescu, profesor la liceul din Ploeşti. Sunt confirmaţi : D. Constantin Stănciulescu, în funcţiunea de sub-comisar poliţienesc în oraşul Caracal. _ D. Vasile Ploiţă, în funcţiunea de registratorarchivar, la sub-prefectura plasei Şomuz-Moldova, din judeţul Suceava. — D. Eugenie Decis, în funcţiunea de sub-comisar poliţienesc în oraşul Tulcea. _ D. N. Z. Nicunescu, în funcţiunea de sub-comisar poliţiesc în oraşul Ploeşti. D. loan L. Gălcescu, în funcţiunea de copist la sub-prefectura plăşel Gilortu, din judeţul Gorj. — S-a aprobat destituirea d-lui loan Angelescu, din funcţiunea de sub-comisar poliţienesc în oraşul Sulina, pe ziua de 25 Noembre 1889. LUPA -D. T. Nicolescu-Roca, iuimit prin înaltul decret sub No. 3.197 casieriei 101.al de judeţ, va îndeplini această, funcţie la judeţul Constanţa, în locul d-luî T. Basarabescu, caree se trece la judeţul Ialomiţa, în locul d-lui D . Munteanu, numit în altă funţie. —D. C. I. Vulsănescu, absolvent al facultăţeî de Ştiinţe din Bucureşti, este numit pe ziua de 1 Decembre 1889, în funcţiuneade impLegat clasa II la feimoul statistic din administraţiunea centrală a financelor, în locul d-lui V. Caimuschi, demisionat. --------COL.____ DIN -------- Conservatorii dir. localitate vor avea curând o întrunire la d. George Balş. . & D. loan Ghica, zitor de primar, s’a dus în Bucureşti Spre a obţine de la minister sancţionarea împrumutului de 4 p/°, care după cum am spus converteşte tot de datoriele comunei. K D-mi procurori tre curte, Şuţu şi Donicî, au cerut sa fie trecuţi membrii. * In urma unor nouî dispoziţii, saloanele palatului nu se dau pentru baluri. Studenţii, al căror bal pentru statuia lui «Eminescu» va avea loc în curend, au hotărît să ceară saloanele d-luî N. Roznovanu. * In locul d-liî Emîl Lefter Dimitrescu, care a® dat licenţa în drept zilele trecute, s’a recomandat copist la grefa parchetul^ general, d. Osvald Teodoreanu. , Iţ Remonţii corpmuî al IV-lea de armată (de la Cop.Oţţ) fiind atacaţi de răpciugă, dorolanţîi( aQ fost concentraţi pentru ca să dea ajutor la curăţirea lor. . Aflăm că d. Ondricek în urma succesului ce a avut cu concertul dat la Iaşi, va mai da un al doilea tot acolo în ziua de : (14) Decembrie ,n sala Conservatorulul satisfăcând astfel dorinţa publicului ieşan. --------------o-®® _________ Corpurile legiuitoare SENATUL Şedinţa de la 29 Noembrie 1889. Şedinţa se deschide la orele 2 şi un sfert supt preşedinţa d-luî Brâiloiu. Prezenţi 71 senatori. Să fac formalităţile obişnuite. D Codrescu roagă Senatul să ia de urgenţă, în secţii, în cercetare proiectul de lege pentru creditul de 15.000 000 lei pentru facerea liniei Iași-Dorohotă-Jijia. Senatul aprobă. Se alege d. Al. Em. Florescu, membru pentru supravegherea casei pensiilor. D. C. Boerescu se alege în comisia pentru studiarea și transformarea în proiect de lege a propunerei d-luî P. Grădăteanu, pentru modificarea procedurei penale La ordinea zilei petiţii şi indigenate. sevotează indigenatele d-lor Sandu Solomon şi Buracu. D. Blancfort, se alege membru în comisia pentru studiarea proectului de lege propus de d. Vilner. CAMERA Şedinţa din 29 Noembre 1889 Şedinţa se deschide la orele 1 sub preşedenţia d-lui Gh. Gr. Cantacuzino, preşedinte. Presenţi: 123 deputaţi. Nefiind nici un ministru present se suspendă şedinţa. Sosind d. Margiloman şedinţa se redeschide. D. C. C. Dobrescu (Argeş) întreabă pe d. ministru al lucrărilor publice dacă are de gând sâ introducă pe toate liniile vagoane de clasa IV şi dacă nu este de părere a se micşora tariful pe căile ferate. D. Dobrescu mai întreabă dacă se va construi şosea de la Turnu-Roşu la Gârneni şi calea ferată Piteşti-Curtea-de - Argeş. D. Al. Marghiloman răspunde că e de neapărată trebuinţa a se mai reduce tariful. D. L Nucşoreanu. E necesitate pentru voiajori (Ilaritate). D. Marghiloman Al. spune că a şi numit o comisiune care studiază chestiunea şi că s’a şi hotărât punerea în aplicare a unui tarif pe zone. D-sa zice ca scăderea va fi de 50 la sută, pentru distanţele mici avantagiul va fi pentru clasa a-11 şi a-111 iar în ceia ce priveşte clasa 1 avantagiul va fi pentru distanţele mari. I). ministru spune că deja în bugetul nou s’a scăzut de la venituri suma de 500.000 lei. Acest tarif va fi pus în aplicare pe la 1 Martie, deoarece trebue mult timp pentru a se confecţiona nouile bilete. De asemenea ministru spune că pentru distanţele mici se vor da bilete cu preţ foarte scăzut pentru dus şi întors. In ceea ce priveşte Introducerea vagoanelor de clasa a IV, d. Marghiloman spune că asemenea vagoane circulă deja pe unele linii. In privinţa şoselei de la Câineni la Turnu-Roşu, Guvernul va cere un credit Camerelor. Calea ferată Piteşti-Curtea-de-Argeş, se va construi cât se va putea de curând. D. P. Ene dă citire proectului de lege pentru deschiderea unui credit de 400.000 lei, pentru continuarea lucrărilor spre a se putea pune în circulaţiune varianta Bărboşi-Galaţi. D. M. Kogălniceanu întreabă dacă votându-se suma de 400.000 se va putea ajunge la scop. D-sa spune ca să se grăbească cu punerea în circulaţiune a acestui tunel, deoarece e de neapărată trebuinţă pentru portul Galaţi. D. Crutiu. Negotsca f adresoaza guvernului următoarea interpelare : Interpelez pe ministrul instrucţiune! publice, asupra amânăreî pe timp nehotărît a concursurilor publicate pentru catedrele de istorie, limbă şi literatura română de la şcoala normală de institutori din Capitală, precum şi asupra poziţiei ce se creează suplinitorilor acelor catedre şi celor care în virtutea legei se vor fi preparat pentru aceste catrede. Se votează cu 95 voturi contra 6, legea prin care se desfiiinţează taxele de cheiaj în portul Galaţi până la facerea dockurilor. D. Al. Marghiloman spune că după calculele făcute, suma de 400.000 va fi suficientă. D-sa după ce arată folosul ce va avea Galaţii prin deschiderea acestui tunel, roagă Camera să voteze creditul, căci numai astfel se va putea face rentabila suma mare ce s'a cheltuit cu construcţiunea acestui tunel (Aplause). Luarea în consideraţiune se votează prin sculare şi şedere. Proectul în total se votează cu 74 voturi contra G. D. I. Lahovari dă citire proectului de lege prin care comuna Giurgiu este autorizată a percepe numai 2°/0 în loc de 4 asupra venitului net al proprietâţile urbane din acel oraş. Legea se votează fără discuţiune cu 61 bile albe contra 3 negre. C. Ir. Atmnasescu da citire raportului şi proectului de lege venit din iniţiativa parlamentară, prin care se înfiinţează institutul de chirurgie pe lângă clinica chirurgicală a d-luî dr. Assachi. Luarea în consideraţiune se votează fără nici o discuţiune. Legea în total se votează cu 67 bile albe contra 6 negre. La orele 3 şi un sfert se suspendă şedinţa pentru 15 minute. La orele 3 8/1 şedinţa să redeschide. D. V. Poenari dă cetire raportului comitetului delegaţilor asupra legei cumulului, modificată de Senat. Toate articolele afară de cele 3 ultime sunt modificate. Discuţiunea generală este deschisă d. P. P. Carp cere să se răspingă legea şi să se roage guvernul ca să vie cu un proect de lege în contra cumulului. D-sa zice că Senatul a făcut modificări cari es din cazul unei legi contra cumulului. D. G. Veniescu se ridică în contra crestelor susţinute de d. Carp. D-sa face istoricul acestei legi, venită din iniţiativă parlamentară. Dacă ne vom lua după teoriele d-lui Carp, vom îngropa legea în contra cumulului. Noi nu putem zice că dacă Senatul a modificat legea trebue să o respingem și să aşteptăm până când guvernul va veni cu un proect de lege. D. Gr. Crisenghi vorbește în sensul d-luî Carp. D-sa zice că Senatul prin modificările ce a făcut reglementează cumulul. D. N. Voinov în chestiune de regulament, zice ca Adunarea trebuie sau să respingă legea, sau sa o admită dupe cum a modificat-o Senatul. D. G. Faliade, combate părerea regulamentară a d-lui N. Voinov. D-sa arată că conform art. 48 din constituţiune, Camera poate amenda legea astfel cum a venit de la Senat. D. Pallade propune a se amâna pe mâine discuţiunea legei. I. Iancovescu în chestiune de regulament se miră ca un liberal ca d. Voinov, susţine teorii pe care nici conservatorii nu le pot admite. D-sa spune că avem un precedent constituţional în această chestiune. Gând s’a revizuit constituţiunea, art. privitor la libertatea presei votat de Cameră, amendat de Senat, a revenit iaraşî la Cameră şi a remas aşa cum la votat Camera. D. Iancovescu susţine că Adunarea poate modifica legea venită de la Senat. Fiind orele 5 se ridică şedinţa, rămânând ca cestiunea să se discute şi în şedinţa viitoare. ---------- Csapest*---------- INFORMAŢIUNI La o întrebare a d-luî C. Dobrescu (Argeş) dacă se va micşora tariful pe căile ferate, d. Al. Marghiloman a răspuns că cu începere de la 1 Martie va intra în vigoare un tarif pe zone. Scăderea prevăzută va fi de 50 la sută. De asemenea ministru a spus că se vor introduce bilete pentru dus şi întors cu preţuri foarte reduse. K Eri s’a adunat comisiunea pentru răspuns la mesagiul tronului. D. raportor D. Aug. Laurian a dat citire răspunsului. D. C. Ressu, membru în comisune, a criticat răspunsul şi a spus că el nu conţine decât banalităţî. FOIŢA ZIARULUI «LUPTA” — 1 Decembrie 1889. — “ ' r ~ 7 59 ALBERT DELPIT CU PASIUNE XXVI. — (urmare) — Genevieva nu asistă la şedinţa tribunalului. Cu majoritate de doi din trei judecători, divorţul fu pronunţat fără anchetă şi definitiv. Numai d. Jaury crezu că trebue să se abţie. După ce citi scrisoarea atât de simpla şi de mişcată a Iul Edmond, onorabilul magistrat simţi nâscându-se îndoială In conştiinţa sa de om onest. Divorţul a răsturnat obiceiurile franceze. De la a doua restauraţie nici un capitol din cod n’a modificat atât de profund, cea ce Biblia numeşte «familia.“ Cel puţin de şi d-na Sorbier n’aveau copil ; hotărârea, aşadar, care sfărâma căsătoria lor nu lovea decât un bărbat şi o femee, fără să atingă sermane fiinţe nevinovate de greşalele săvârşite de părinţii lor. Nici chiar nu se găsea lovit vori un «traţîmînt religios. Genevieva fiind protestantă erea afară din rigorile catolicizmului; sceptic dacă nu chiar necrezător, Edmond nu suferea de cât numai de urmările umane ale legei. De când locuia la Pards, pentru a’și urmări procesul, tînăra femee locuia într’o casă discretă din strada Cassette. Amicele ei veneau adesea s’o vadă. — Iatâ-te liberă, acum, îi spuse într’o zi d-na de Boiscel. Ce vei face? — N’am de ales. Nu pot să mă retrag la unchiul meu. Nu mai am părinți și sunt singură pe lume. — Ah ! mizerabila Maud! Oare d. La Faurie n’ar trebui să fie aici ? Egoizmul lui te părăsește în cea mai teribilă crisă a vieţei. — Nu o acuza. I l-am făcut să creadă că justiţia se va pronunţa tocmai peste o lună. ’Ţi mărturisesc că lipsa lui e o uşurare pentru mine. Cine ştie dacă aşi fi putut juca comedia până la sfârşit? Simt în contra acestei femei, o ură atât de mare, că furia mea ar fi fost mai tare ca voința. El ar fi aflat infamia săvârșită de ființa care’i poartă numele, și ar fi murit. — Ai fi făcut poate mai bine să fiertat, murmură suspinând d-na de Boiscel. Sângele se grămădi în obrajii Genevievei, cari devenirâ purpurii. — Să’iert! 11 iubeam prea mult pentru ca să nu’l urăsc! Din copilăria mea mă simțeam atrasă spre el de o simpatie de care nu’mi puteam da seama. Gând l’am revăzut la Paris mi-am spus: «Ce păcat că nu e tiber». 11 știam atunci amorezat de o altă femee. De care ? de Audiberta, de d-na Reinley, de d-na Vivian, de d ta chiar sărmana mea Edmee Bănuelile mele nesigure se leganau. Şi i-am dat tot, corpul, inima visele, iluziunile, inteligenţa ! Nu trăiam decât pentru el, nu gândeam decât prin el. Şi am fost înşelată, nesocotită, batjocorită. La urma urmelor e greşala mea. ’Mi-am pus toată existenţa pe o singură cartă. Am perdut. Atât mai rău pentru mine. Ea izbucni de un râs dureros. — Și mă temeam să nu rămân însărcinată ! Da, scumpa mea, nu voiam copil, pentru ca să păstrez bărbatului meu, tot timpul, toată inima, toată dragostea mea. M’am născut mai mult amantă decât mamă. Este o perfecție a naturei mele : sunt crud pedepsită. Convorbirea celor două femei fu întreruptă de bărbatul Edmeel. Eduard de Boiscel este stimat de toți amicii săi, pentru onestitatea și justețea caracterului său. Nici odată consciința Iui n’a transigeat cu interesul său. Fiu al unui general şi fără avere el ar fi putut să îmbrăţişeze o meserie lucrativă. Dar ispitit de exemplul părintesc, el intră de tânăr la Saint-Gyr; el cugeta că serviciul ţărei este în acelaşi timp cea mai grea şi cea mai nobilă sclavie. Din fericire frumoasa Edmee să amoreză de el şi T rugă sa T primească cei 18 ani şi cele 2 milioane ce aveau ca zestre. După zece ani de viaţă ea T adora tot ca şi în prima zi. Dar fiindcă acum T cunoştea mai bine dragostea el erea îndoită prin respect. De talie mijlocie, slab, brun, îndemânatic la toate exerciţiile c de Boiscel nu păstrase din vechea lur carieră decât numai o mare neînduplecare în materie de onoare. Convins, ca și toată lumea, de trădarea lui Edmond el lua partea d-nei Sorbier, dar numai în intimitate. Ca bun catolic el nu admitea divorțul. Numai d-na de Ganges să arata cu totul devotată isolate!. — Nu ştii! cu povstă ’ț i-a dat Edmea, spuse într’o zi Audiberta. • Dar voeşti să’mi dai voe s’o formulez pe a mea ? In locul d-tale a ’şi voiaja până la vară. In Iunie a ’şi închiria o vila la ţărmul măre! şi iarna viitoare a ’şi intra liniştită în lumea parisiană. In definitiv opinia publică trebue să fie pentru d-ta. Situaţia d-tale de femee divorţată nu poate sâ sdruncine stima generală ce te înconjoară. Nimeni n’are dreptul să te dojenească. Tânără fată şi tânără femee ai fost neinduplecabilă. E o foarte mare fericire în viaţă să ’ţi ai conştiinţa împăcată ! O ştia eu care nu sunt... ca d-ta ! In sfârşit să lăsăm aceasta. Azi suferi grozav. Dar Dumnezeu n’a voit ca durerile să fie eterne, timpul ’ţi va aduce uitarea. Genevieva simţi înţelepciunea acestei poveţe, li displăcea să stea acum la Paris. De şi hotărâtă sâ stea foarte retrasă, n’ar putea să înlăture contactul cu lumea : ambele ele vor face vizite pe cari va fi silită să le Inapoiască. El suferea dinainte de curiozitățile al căror obiect va fi, și mai mult de mila surâzătoare cu care o gramadeau. După părerea dinel de Ganges ea plecă în Algeria către jumătatea lui Ianuariu însoţită de credincioasa Marcellina. Mai în acelaşi timp Edmond să îmbarcă la Marsilia pentru Barcelona. Astfel, cu inimile sdrobite, aceste două fiinţe grozav înamorate una de alta, fugeau de la fericirea lor în urma celei mai stranii şi mai crude neînţelegeri. Legea se abătuse între ei pentru a-i despărţi. Şi unul şi altul se duceau să rătăcească prin lume pentru ca să găsească mângâerile imposibile. Ajungeau el cel puţin la sfârşitul încercărilor? Or destinului plăcea să le păstreze noi dureri? El dispăru şi saloanele parisiane încetară d’a flecari. Se uită şi cei absenţi tot aşa de iute ca cei morţi. (V* -mi)