Lupta, decembrie 1889 (Anul 6, nr. 993-1015)

1889-12-01 / nr. 993

2 fr AU publicat erl cazul că procurorul din localitate, din care ori­cine poate ve­dea cum inteligentul nostru prefect îşi înţelege rolul său administrativ, încă o boroboaţă a acestui prefect care a indignat pe toată lumea în localitate e următoarea: Alaltă-eri fiind a se serba aniversarea luărei Plevnei, prefectul n’a voit să or­ganizeze, ca de obiceiu, această serbare în unire cu primăria, din cauză că pri­mar e d. Enacovici, căruia ’i ţine locul d. I. Buzdugan, un inteligent şi onest tenăr din localitate, frate al simpaticului de­putat Teodor Buzdugan. Cu toate acestea, ca de obiceiu, în­treg consiliul comunal, cu toate autori­tăţile, au sosit In costumele gală la bi­serică pentru a asista la Te-Deum. De o dată Insă se aude sunetul unor trompete. Se anunţa sosirea prefectului III In adevăr, prefectul soseşte îmbrăcat ca un cioban, într’un burnuz de oaie şi cu o căciulă-istic în cap.­ Vă puteţi închipui impresia ce a făcut publicului această caraghioasă apariţie. Dar nu e numai atât. Conul Grigore Ghica a început să umble pe stradă ur­mat de o escortă de trei soldaţi călări în mare uniformă, parc că­ ar fi guverna­torul Varşoviei. In curând vă voiți trimite a doua co­respondență asupra acestui tip de pre­fect. swaissJWSRess® N SECTS Pentru dl. ministru al lucrărilor publice Paris, 2 Decembrie, 1889. Remuneraţia ce primesc capii diferite­lor servicii publice organizate, fie ele mari fie ele mici, numai atunci este justi­ficată când, aceste servicii, sunt îndepli­nite cu scrupulozitate, când cetăţenii trag foloase reale în schimbul impozitelor sau sarcinelor ce plătesc, in cas contrariu...­, ori de câte­ ori un cetăţean nu priimeşte serviciul pentru care a plătit, zic în impozite, zic in taxe de drum de fier, supus controlului func­ţionarilor statului, se comite un lucru nedrept, se face o spoliaţiune! P. J. Proudhou, în termeni mai cruzi, ar fi zis : «se comite o hoţie­­» Când însă, asemenea lucru se comite de un străin, sau de o companie străină, din lipsă de control, atunci faptul irită, indignează şi mai mult. Acestea zise să venim la faptul ce a­­vem în vedere. Tare bolnav, de mai mult timp, de umflătură de gât şi de laringutră, în «car» la 14. Decembrie am plecat, cu trenul expres de la 7 şi 15 minute, la Paris ca să-mi caut sănătatea. Crezând a găsi în Sleeping-car comodi­­tâţile necesarii stării în care mă găseam, am şi luat un bilet pentru Sleeping-car. Din nenorocire însă lucrurile au eşit alt­fel! Mai intâiu, conductorul Sleeping-caru­­lui a refuzat a priimi o mică mală în cupeu sub cuvânt că este prea grea. Ori de câte­ ori am călătorit, această mală am avut’o mereu cu mine în cupeu, fără ca nimeni să-mi fi făcut vr’o obser­vaţie. I­efuzul se poate proba cu funcţio­narii gărei Târgoviştel, care au expediat mala, ca bagagiu personal, precum şi cu alte persoane care erau prezete, cari toţi s’au mirat de conduita conduc­torului. Dar faptul cel mai grav şi de mirat este următorul : Lucrul inesplicabil, Sleeping-carul nu era nici luminat nici încălzit şi vântul pătrun­dea prin toate părţile! Mai nici o lampă nu putea să stea aprinsă. Omul de ser­­viciu al Sleeping-carului, văzându-se su­duit a adus un muc de lumânare şi s-a lipit de o mescioară, în­tocmai ca la circiumele de prin afară de sat. Ţevele de apă caldă din cupeu, desti­nate a da căldură, erau obstruate şi în­gheţate. Ast­fel, în Sleeping-car era mai frig de­cât afară, dacă ţinem socoteală de frigul produs prin curentul iuţelei mersului trenului, geamurile ferestrelor erau îngheţate şi afară pe coperta Va­­goanelor, de la Pesta până la Viena ve­deai zăpada groasă de 25—30 centimetri. Resultatul nenorocit pentru mine a fost că pe lângă boala care sufeream am mai căpătat și o Bronchită, din cauza marei răceli. De aceea, nevoe a fost, de a sta două zile în Viena, neputând continua călătoria spre Paris. Ţiind seamă acum, de cele sus arătate, dacă am fost spoliat de compania inter­naţională a Sleeping-car, ne dându-mi în schimb serviciul pentru care plătisem, pu­blicul inteligent va judeca ? Un lucru însă voia să constat înainte de a termina, este că autorii morali ai acestei spoliaţiuni, precum şi a suferin­ţelor şi cheltuelilor, rezultat al bronchitei, sunt atât direcţia căilor ferate române cât şi de ministru al lucrărilor publice care, prin lipsa lor absolută de control, permit companiilor streine de sleping­ care să aibă în circulaţii pe liniile române, vagoane-paturi, care astă­zi ar fi refu­zate în trenuri la Transvaal şi Congo. Aceasta dovedeşte că miniştrii noş­­trii ştiu să facă numai politică şi această însă... dar administraţie nu ştiu şi nu fac de loc!... Cred că ziaristica română luând act de cele aci arătate, va ridica vocea sa pentru a împedica ca compania in­ternațională de v­agoane-paturi să nu­mai spolieze publicul român. Am zis: N. C. Furculescu. ------------«■»----------­ ACTE OFICIALE Ministerul de interne — D. T. Vasi­­u, licenţiat al facultăţeî juridice din Bucureşti, actual preşedinte la tribunalul Râmnicu- Sărat, este permutat în aceiaşi calitate la tribu­nalul Buzău, în locul vacant. — D. Gr. Clinceni, doctor al facultăţeî juridice din Lipsea, actual membru la tribunalul Dâmbo­­viţa, este permutat în aceiaşi calitate la tribunalul Ialomiţa, în locul d-lui V. Bildirescu, licenţiat al facultăţei juridice din Bucureşti, care trece în pos­tul ocupat de d. G. Clinceni. Ministerul de justiţie sunt numiţi: — D. N. I. Mateescu, portărel la tribunalul Olt. — D. Tom­a Th. Antoniadi, portărel la tribunalul Iaşi. — D. G. Paraschivescu, actual judecător al oco­lului Balta-Albă, județul Râmnicu-Sărat, în aceiași calitate îa ocolul Buzoft, în locul d-lui Th. Măn­­ciulescu, care trece în postul ocupat de d. G. Pa­raschivescu. — D. Stefan G. Iordănescu, actual ajutor de grefă tribunalul Vâlcea, ajuător la ocolul Drăgă­­şani, în locul d-lui N. Casiade, care trece în postul ocupat de d. Ştefan C. Iordănescu. Decisiuni ministeriale — S’a aprobat ca texte didactice manualul de ,Morala Creştină“ elaborat de părintele Ştefan Că­­linescu, profesor la seminarul central din Bucu­reşti, şi manualul de „Istoria sacra a vechiului şi noului testament“ elaborat de părintele diacon N. Ionescu, profesor la liceul din Ploeşti. Sunt confirmaţi :­­ D. Constantin Stănciulescu, în funcţiunea de sub-comisar poliţienesc în oraşul Caracal. _ D. Vasile Ploiţă, în funcţiunea de registrator­archivar, la sub-prefectura plasei Şomuz-Moldova, din judeţul Suceava. — D. Eugenie Decis, în funcţiunea de sub-co­misar poliţienesc în oraşul Tulcea. _ D. N. Z. Nicunescu, în funcţiunea de sub-co­misar poliţiesc în oraşul Ploeşti. D. loan L. Gălcescu, în funcţiunea de copist la sub-prefectura plăşel Gilortu, din judeţul Gorj. — S-a aprobat destituirea d-lui loan Angelescu, din funcţiunea de sub-comisar poliţienesc în oraşul Sulina, pe ziua de 25 Noembre 1889. L­U­P­A -D. T. Nicolescu-Roca, iuimit prin înaltul de­cret sub No. 3.197 casier­iei 101.al de judeţ, va în­deplini această, funcţie la jud­eţul Constanţa, în lo­cul d-luî T. Basarab­escu, caree se trece la judeţul Ialomiţa, în locul d-lui D . Munteanu, numit în altă fun­ţie. —D. C. I. Vulsănescu, absolvent al facultăţeî de Ştiinţe din Bucureşti, este numit pe z­iua de 1 De­cembre 1889, în­ funcţiunea­­de impLegat clasa II la feim­oul statistic din administraţiunea centrală a financelor, în locul d-lui V. Caimuschi, demisionat. --------CO­L.____ D­IN -------- Conservatorii dir. localitate vor avea curând o întrunire la d. George Balş. . & D. loan Ghica, zitor de primar, s’a dus în Bucureşti Spre a obţine de la minister sancţionarea împru­mutului de 4 p/°, care după cum am spus converteşte tot de datoriele co­munei. K D-mi procurori tre curte, Şuţu şi Donicî, au cerut sa fie trecuţi membrii. * In urma unor nouî dispoziţii, sa­loanele palatului nu se dau pentru baluri. Studenţii, al căror bal pentru statuia lui «Eminescu» va avea loc în curend, au hotărît să ceară sa­loanele d-luî N. Roznovanu. * In locul d-liî Em­îl Lefter Dimi­­trescu, care a® dat licenţa în drept zilele trecute, s’a recomandat copist la grefa parchetul^ general, d. Os­­vald Teodoreanu. , Iţ Remonţii corpmuî al IV-lea de armată (de la Cop.Oţţ) fiind atacaţi de răpciugă, dorol­anţîi( aQ fost con­centraţi pentru ca să dea ajutor la curăţirea lor. . Aflăm că d. Ondricek în urma suc­cesului ce a avut cu concertul dat la Iaşi, va mai da un al doilea tot acolo în ziua de : (14) Decembrie ,n sala Conservato­rulul satisfăcând ast­fel dorinţa publicului ieşan. --------------o-®®­ _________ Corpurile legiuitoare SENATUL Şedinţa de la 29 Noembrie 1889. Şedinţa se deschide la orele 2 şi un sfert supt preşedinţa d-luî Brâiloiu. Prezenţi 71 senatori. Să fac formalităţile obişnuite. D Codrescu roagă Senatul să ia de ur­genţă, în secţii, în cercetare proiectul de lege pentru creditul de 15.000 000 lei pentru facerea liniei Iași-Dorohotă-Jijia. Senatul aprobă. Se alege d. Al. Em. Florescu, mem­bru pentru supravegherea casei pen­siilor. D. C. Boerescu se alege în comisia pentru studiarea și transformarea în pro­iect de lege a propunerei d-luî P. Gră­­d­ăteanu, pentru modificarea procedurei penale La ordinea zilei petiţii şi indigenate. se­votează indigenatele d-lor Sandu Solomon şi Buracu. D. Blancfort, se alege membru în co­misia pentru studiarea proectului de lege propus de d. Vilner. CAMERA Şedinţa din 29 Noembre 1889 Şedinţa se deschide la orele 1 sub preşedenţia d-lui Gh. Gr. Cantacuzino, preşedinte. Presenţi: 123 deputaţi. Ne­fiind nici un ministru present se suspendă şedinţa. Sosind d. Margiloman şedinţa se re­­deschide. D. C. C. Dobrescu (Argeş) întreabă pe d. ministru al lucrărilor publice dacă are de gând sâ introducă pe toate liniile va­goane de clasa IV şi dacă nu este de părere a se micşora tariful pe căile fe­rate. D. Dobrescu mai întreabă dacă se va construi şosea de la Turnu-Roşu la Gâr­­neni şi calea ferată Piteşti-Curtea-de - Argeş. D. Al. Marghiloman răspunde că e de neapărată trebuinţa a se mai reduce ta­ri­ful. D. L Nucşorean­u. E necesitate pentru voiajori (Ilaritate). D. Marghiloman Al. spune că a şi nu­mit o comisiune care studiază chestiunea şi că s’a şi hotărât punerea în aplicare a unui tarif pe zone. D-sa zice ca scăderea va fi de 50 la sută, pentru distanţele mici avantagiul va fi pentru clasa a-11 şi a-111 iar în ceia ce priveşte clasa 1 avantagiul va fi pentru distanţele mari. I). ministru spune că deja în bugetul nou s’a scăzut de la venituri suma de 500.000 lei. Acest tarif va fi pus în aplicare pe la 1 Martie, de­oare­ce trebue mult timp pentru a se confecţiona nouile bilete. De asemenea ministru spune că pentru distanţele mici se vor da bilete cu preţ foarte scăzut pentru dus şi întors. In ceea­ ce priveşte Introducerea va­goanelor de clasa a IV, d. Marghiloman spune că asemenea vagoane circulă deja pe unele linii. In privinţa şoselei de la Câineni la Turnu-Roşu, Guvernul va cere un credit Camerelor. Calea ferată Piteşti-Curtea-de-Argeş, se va construi cât se va putea de cu­rând. D. P. Ene dă citire proectului de lege pentru deschiderea unui credit de 400.000 lei, pentru continuarea lucrărilor spre a se putea pune în circulaţiune varianta Bărboşi-Galaţi. D. M. Kogălniceanu întreabă dacă votându-se suma de 400.000 se va putea ajunge la scop. D-sa spune ca să se grăbească cu punerea în circulaţiune a acestui tunel, de­oare­ce e de neapărată trebuinţă pen­tru portul Galaţi. D. Cru­tiu. Negotsca f adresoaza guver­nului următoarea interpelare : Interpelez pe ministrul instrucţiune! publice, asupra amânăreî pe timp neho­­tărît a concursurilor publicate pentru ca­tedrele de istorie, limbă şi literatura ro­mână de la şcoala normală de institutori din Capitală, precum şi asupra poziţiei ce se creează suplinitorilor acelor catedre şi celor care în virtutea legei se vor fi preparat pentru aceste catrede. Se votează cu 95 voturi contra 6, le­gea prin care se desfiiinţează taxele de cheiaj în portul Galaţi până la facerea dockurilor. D. Al. Marghiloman spune că după calculele făcute, suma de 400.000 va fi suficientă. D-sa după ce arată folosul ce va avea Galaţii prin deschiderea acestui tunel, roagă Camera să voteze creditul, căci numai ast­fel se va putea face rent­­­abila suma mare ce s'a cheltuit cu cons­­trucţiunea acestui tunel (Aplause). Luarea în con­sideraţiune se votează prin sculare şi şedere. Proectul în total se votează cu 74 vo­turi contra G. D. I. Lahovari dă citire proectului de lege prin care comuna Giurgiu este au­torizată a percepe numai 2°/0 în loc de 4 asupra venitului net al proprietâţile urbane din acel oraş. Legea se votează fără discuţiune cu 61 bile albe contra 3 negre. C. I­r. Atmnasescu da citire raportu­lui şi proectului de lege venit din iniţi­ativa parlamentară, prin care se înfiin­ţează institutul de chirurgie pe lângă cli­nica chirurgicală a d-luî dr. Assachi. Luarea în consideraţiune se votează fără nici­ o discuţiune. Legea în total se votează cu 67 bile albe contra 6 negre.­­ La orele 3 şi un sfert se suspendă şe­dinţa pentru 15 minute. La orele 3 8/1 şedinţa să redeschide. D. V. Poenari dă cetire raportului co­mitetului delegaţilor asupra legei cumu­lului, modificată de Senat. Toate articolele afară de cele 3 ulti­me sunt modificate. Discuţiunea generală este deschisă d. P. P. Carp cere să se răspingă legea şi să se roage guvernul ca să vie cu un proect de lege în contra cumulului. D-sa zice că Senatul a făcut modificări cari es din cazul unei legi contra cumu­lului. D. G. Veni­escu se ridică în contra c­­restelor susţinute de d. Carp. D-sa face istoricul acestei legi, venită din iniţiativă parlamentară. Dacă ne vom lua după te­­oriele d-lui Carp, vom îngropa legea în contra cumulului. Noi nu putem zice că dacă Senatul a modificat legea trebue să o respingem și să aşteptăm până când guvernul va veni cu un proect de lege. D. Gr. Crisenghi vorbește în sensul d-luî Carp. D-sa zice că Senatul prin modificările ce a făcut reglementează cumulul. D. N. Voinov în chestiune de regula­ment, zice ca Adunarea trebuie sau să respingă legea, sau sa o admită dupe cum a modificat-o Senatul. D. G. Faliade, combate părerea re­gulamentară a d-lui N. Voinov. D-sa a­­rată că conform art. 48 din constituţiu­­ne, Camera poate amenda legea ast­fel cum a venit de la Senat. D. Pallade propune a se amâna pe mâine discuţiunea legei. I. Iancovescu în chestiune de regula­ment se miră ca un liberal ca d. Voi­nov, susţine teorii pe care nici conser­vatorii nu le pot admite. D-sa spune că avem un precedent con­stituţional în această chestiune. Gând s’a revizuit constituţiunea, art. privitor la li­bertatea presei votat de Cameră, amen­dat de Senat, a revenit iaraşî la Cameră şi a remas aşa cum la votat Camera. D. Iancovescu susţine că Adunarea poate modifica legea venită de la Senat. Fiind orele 5 se ridică şedinţa, rămâ­nând ca cestiunea să se discute şi în şe­dinţa viitoare. ---------- Csapest*----------­ INFORMAŢIUNI La o întrebare a d-luî C. Do­­brescu (Argeş) dacă se va micşora tariful pe căile ferate, d. Al. Mar­ghiloman a răspuns că cu începere de la 1 Martie va intra în vigoare un tarif pe zone. Scăderea prevă­zută va fi de 50 la sută. De asemenea ministru a spus că se vor introduce bilete pentru dus şi întors cu preţuri foarte reduse. K Eri s’a adunat comisiunea pentru răspuns la mesagiul tronului. D. ra­portor D. Aug. Laurian a dat ci­tire răspunsului. D. C. Ressu, membru în comi­­s­une, a criticat răspunsul şi a spus că el nu conţine de­cât banalităţî. FOIŢA ZIARULUI «LUPTA” — 1 Decembrie 1889. — “ ' r ~ 7 59 ALBERT DELPIT CU PASIUNE XXVI. — (urmare) — Genevieva nu asistă la şedinţa tribu­nalului. Cu majoritate de doi din trei judecători, divorţul fu pronunţat fără anchetă şi definitiv. Numai d. Jaury crezu că trebue să se abţie. După ce citi scri­soarea atât de simpla şi de mişcată a Iul Edmond, onorabilul magistrat simţi nâscându-se îndoială In conştiinţa sa de om onest. Divorţul a răsturnat obiceiurile fran­ceze. De la a doua restauraţie nici un capitol din cod n’a modificat atât de pro­fund, cea­ ce Biblia numeşte «familia.“ Cel puţin de şi d-na Sorbier n’aveau co­pil ; hotărârea, aşa­dar, care sfărâma că­sătoria lor nu lovea de­cât un bărbat şi o femee, fără să atingă sermane fiinţe nevinovate de greşalele săvârşite de pă­rinţii lor. Nici chiar nu se găsea lovit vori­ un «traţîmînt religios. Genevieva fi­ind protestantă erea afară din rigorile catolicizmului; sceptic dacă nu chiar ne­­crezător, Edmond nu suferea de cât nu­mai de urmările umane ale legei. De când locuia la Pards, pentru a’și urmări procesul, tînăra femee locuia într’o casă discretă din strada Cassette. Amicele ei veneau adesea s’o vadă. — Iatâ-te liberă, acum, îi spuse în­tr’o zi d-na de Boiscel. Ce vei face? — N’am de ales. Nu pot să mă retrag la unchiul meu. Nu mai am părinți și sunt singură pe lume. — Ah ! mizerabila Maud! Oare d. La Faurie n’ar trebui să fie aici ? Egoizmul lui te părăsește în cea mai teribilă crisă a vieţei. — Nu o acuza. I l-am făcut să creadă că justiţia se va pronunţa tocmai peste o lună. ’Ţi mărturisesc că lipsa lui e o uşurare pentru mine. Cine ştie dacă a­şi fi putut juca comedia până la sfârşit? Simt în contra acestei femei, o ură atât de mare, că furia mea ar fi fost mai tare ca voința. El ar fi aflat infa­mia săvârșită de ființa care’i poartă nu­mele, și ar fi murit. — Ai fi făcut poate mai bine să fi­ertat, murmură suspinând d-na de Bo­iscel. Sângele se grămădi în obrajii Gene­­vievei, cari devenirâ purpurii. — Să’i­ert! 11 iubeam prea mult pen­tru ca să nu’l urăsc! Din copilăria mea mă simțeam atrasă spre el de o simpa­tie de care nu’mi puteam da seama. Gând l’am revăzut la Paris mi-am spus: «Ce păcat că nu e tiber». 11 știam atunci amorezat de o altă femee. De care ? de Audiberta, de d-na Rein­ley, de d-na Vivian, de d ta chiar sărmana mea Edmee Bănuelile mele nesigure se leganau. Şi i-am dat tot, corpul, inima visele, iluziunile, inteligenţa ! Nu trăiam de­cât pentru el, nu gândeam de­cât prin el. Şi am fost înşelată, nesocotită, batjocorită. La urma urmelor e greşala mea. ’Mi-am pus toată existenţa pe o singură cartă. Am perdut. Atât mai rău pentru mine. Ea izbucni de un râs dureros. — Și mă temeam să nu rămân însăr­cinată ! Da, scumpa mea, nu voiam co­pil, pentru ca să păstrez bărbatului meu, tot timpul, toată inima, toată dragostea mea. M’am născut mai mult amantă de­cât mamă. Este o perfecție a naturei mele : sunt crud pedepsită. Convorbirea celor două femei fu în­treruptă de bărbatul Edmeel. Eduard de Boiscel este stimat de toți amicii săi, pentru onestitatea și justețea caracterului său. Nici odată consciința Iui n’a transi­­geat cu interesul său. Fiu al unui gene­ral şi fără avere el ar fi putut să îmbră­ţişeze o meserie lucrativă. Dar ispitit de exemplul părintesc, el intră de tânăr la Saint-Gyr; el cugeta că serviciul ţărei este în acelaşi timp cea mai grea şi cea mai nobilă sclavie. Din fericire frumoasa Edmee să amoreză de el şi T rugă sa T primească cei 18 ani şi cele 2 milioane ce aveau ca zestre. După zece ani de viaţă ea T adora tot ca şi în prima zi. Dar fiind­că acum T cunoştea mai bine dragostea el erea îndoită prin respect. De talie mijlocie, slab, brun, îndemânatic la toate exerciţiile c de Boiscel nu păs­trase din vechea lur carieră de­cât nu­mai o mare neînduplecare în materie de onoare. Convins, ca și toată lumea, de trădarea lui Edmond el lua partea d-nei Sorbier, dar numai în intimitate. Ca bun catolic el nu admitea divorțul. Numai d-na de Ganges să arata cu totul devo­tată isolate!. — Nu ştii! cu povstă ’ț i-a dat Edmea, spuse într’o zi Audiberta. • Dar voeşti să­­’m­i dai voe s’o formulez pe a mea ? In locul d-tale a ’şi voiaja până la vară. In Iunie a ’şi închiria o vila la ţărmul mă­re! şi iarna viitoare a ’şi intra liniştită în lumea parisiană. In definitiv opinia pu­blică trebue să fie pentru d-ta. Situaţia d-tale de femee divorţată nu poate sâ sdruncine stima generală ce te înconjoară. Nimeni n’are dreptul să te dojenească. Tânără fată şi tânără femee ai fost ne­­induplecabilă. E o foarte mare fericire în viaţă să ’ţi ai conştiinţa împăca­tă ! O ştia eu care nu sunt... ca d-ta ! In sfârşit să lăsăm aceasta. Azi suferi gro­zav. Dar Dumnezeu n’a voit ca durerile să fie eterne, timpul ’ţi va aduce uitarea. Genevieva simţi înţelepciunea acestei poveţe, li displăcea să stea acum la Paris. De şi hotărâtă sâ stea foarte retrasă, n’ar putea să înlăture contactul cu lumea : a­­mb­ele el­e vor face vizite pe cari va fi silită să le Inapoiască. El suferea dina­inte de curiozitățile al căror obiect va fi, și mai mult de mila surâzătoare cu care o gramadeau. După părerea dinel de Ganges ea plecă în Algeria către jumă­tatea lui Ianuariu însoţită de credincioasa Marcellina. Mai în acelaşi timp Edmond să îmbarcă la Marsilia pentru Barcelona. Ast­fel, cu inimile sdrobite, aceste două fiinţe grozav înamorate una de alta, fu­­geau de la fericirea lor în urma celei mai stranii şi mai crude neînţelegeri. Legea se abătuse între ei pentru a-i despărţi. Şi unul­ şi altul se duceau să rătă­cească prin lume pentru ca să găsească mângâerile imposibile. Ajungeau el cel puţin la sfârşitul încercărilor? Or desti­nului­­ plăcea să le păstreze noi dureri? El dispăru şi saloanele parisiane încetară d’a flecari. Se uită şi cei absenţi tot aşa de iute ca cei morţi. (V* -mi)

Next