Lupta, februarie 1890 (Anul 7, nr. 1040-1062)

1890-02-14 / nr. 1050

s sub guvernul dumnealor sau au fost menţinuţi cu o predilecţie atuncea. Precum în contra d-lui Sandu Răşcanu tot asemenea Naţionalul a îndreptat as­pre critice d-lui Nicolaidi de la Putna, cu prilejul alegerei d-lui Nicolescu Do­robanţul, punând şi pe acest funcţionar pe socoteala administraţiunei junimiste. Dar d. Nicolaidi erea Cat­argist înfocat şi de baştine, dar d. Nicolaidi a fost nu­mit în funcţiune [de­­către d. Catargiu, dar d. Nicolaidi ierea prefectul cel mai model, câtă vreme iereau liberalii-con­­servatori la cârmă. Atunci cum se face ca de-odată omul acesta a devenit un zbir şi un vestit? Sistema aceasta nenorocită de a se face politică să nu creadă cititorii că este proprie numai Naţionalului, de loc. Insuşi reformatorii junimişti au făcut la fel, dar întocmai la fel. Exemple : D. Burileanu de la Mehedinţi a fost numit prefect de către d. Teodor Rosetti şi încărcat de laude, dar, după căderea cabinetului Rosetti, d. Burileanu a de­venit un infam vernescan. D. Teleman a fost numit prefect de către întâiul cabinet junimist, cu misiu­nea specială de a fi un Muraviev al Ro­manului, de a înăbuşi cu forţa br­utală mişcarea socialistă. După căderea minis­terului Theodor Rosetti, Constituţionalul a scris coloane întregi în potriva acestui prefect, acuzându-l tocmai pentru cali­tăţile cari l-au recomandat guvernului junimist. Astă­zi d. Teleman este tot în capul unui judeţ, iar Constituţionalul sus­ţine că prefecţi mai de treabă nu a avut încă un alt guvern în România. Am putea să mergem ,foarte departe cu citaţiunile, am putea să ilustrăm cu cazuri numeroase, trista moralitate a po­­liticianilor noştri, dar socotim că şi atâta e deajuns. Nu-i mai mare bătaie de joc de­cât purtarea partidelor faţă cu ţara, nuui cinism mai mare de­cât cel întrebuinţat de politicianii noştrii în comedia lor de toate zilele. Cu asemenea oameni şi cu asemenea sisteme nu putem avea­ nimic de comun. . ...sssten&p-----­ Alegerile­­din Germania Prevederile cele mai puţin favora­bile ce s’au emis relativ la alegerile pentru Reichstagul german s’au con­firmat mai mult de cât se aştepta. Scrutinul de la 20 Februarie st. n. este pentru partidul socialist un suc­ces tot aşa de eclatant ca şi acel care s-a obţinut guvernul la alege­rile din 1887 făcute în favoarea sep­­tenatului militar sunt ameninţările unei complicaţii străine. Cu toate acestea, socialiştii şi par­tidele cari se apropie de ei nu va avea majoritatea Reichstagului. In parla­mentul trecut erau 11 socialişti ; ei vor fi cel mult 40 în acesta nou, ceea ce va să zică că chiar uniţi cu progresiştii ei nu va forma de­cât o minoritate, ale cărei voturi nu vor putea de­cât foarte rar să modifice hotărârile Reichstagului. Socialiştii însă sunt adevăraţii tri­umfători ai scrutinului de la 20, mai întâi, pentru că cifra sufragielor care au obţinut-o candidaţii lor a crescut în nişte proporţiuni spăimântâtoare numai la Berlin au obţinut 80000 voturi mai mult ca la 1887), fapt care le dă cel puţin beneficiul unei victorii morale­, şi al doilea pentru că au ajuns la rezultatul la care tin­­­deau, de a sdrobi, de a îmbucătăţi majoritatea guvernamentală. Acest re­zultat ei s-au atins complect. Carte­lul, acest faimos partid format din conservatori şi din liberalii guverna­mentali, această coaliţie, a cărei sin­gură programă era de a asigura mu­tual afiliaţilor sei reînnoirea manda­telor lor legislative, cartelul nu mai există, el e redus in pulbere, el s’a distrus. In profitul cui ? Noi nu putem ști încă. Numărul balotagiurilor este a­­tât de mare, 124, în cât ne este im­posibil de a spune care va fi verita­bila fizionomie a Camerei. La balotagiu se va face de sigur un mare efort de concentrare. Toate grupurile ameninţate în existenţa lor vor face de sigur cauză comună con­tra socialiştilor. Acesta e cuvântul de ordine pe care deja a început a-l da ziarele cartelului. Din aceste alegeri dar o nou­ă or­ dine de lucruri va reuşi. De astă­zi înainte nu mai este în Germania nici conservatori, nici liberali-naţionali, nici partid al Imperiului, nici parti­­cularişti, nici liberi-schimbişti, nici protestanţi, nici catolici; vor fi so­cialişti şi anti-socialişti, sau mai bine democraţi şi reacţionari. Pentru acei cari au taxat de im­prudenţă atitudinea luată de împă­ratul în contra avertismentelor prin­ţului de Bismark, aceste alegeri vor fi considerate ca o severă lecţie. îm­păratul Wilhelm ’şi o fi închipuit poate că va fi destul de a se proclama simpatic, în principiu, revendicărilor legitime a claselor uuriere, pentru a anula efectul campaniei dusă de atâta timp de partidul socialist. Evenimentele au probat că această tactică a fost rau calculată. In vii­tor ea va putea de­sigur opri în oare­care măsură valurile ameninţă­toare ale socialismului, dar pentru moment el n’a dat rezultatul la care se aştepta. Ceea ce este însă şi mai periculos, din punct de vedere al ad­versarilor socialismului, este că ac­tualul Reichstag nu mai este ca in­­nainte ales pe trei ani, ci durata mandatului lui va fi de cinci ani. In sfârşit, alegerile din Germania nu sunt de loc fericite pentru guvern. ---------------------------------------­ Acte Oficial­e Ministerul de interne. — Se disolvi consiliele comunelor rurale Cotu- Lung, din judeţul Brăila, şi Bunesci, din judeţul Fălciu. — D. D. Urdarian este numit In funcţiunea de prefect al judeţului Mehedinţi, în locul D-lui lo­­cotenent-colonel C. Merişescu demisionat. — D. Gheorghe Diaconescu, actual registrator­­archivar la sub-prefectura plăşei Trotuşu-Tarlău­­de­ Jos din judeţul Bacǎu, este numit în funcţiunea de ajutor la acea sub-prefecturi, în locul D-lui loan Cozoni, trecut în altă funcţiune. Sunt numiţi: — D. N. G. Custurea, licenţiat al facultăţei ju­ridice din Bucureşcî, fost procuror, jude Instruct­or la tribunalul Rămnicu-Sărat, în locul D-lul Al. N Viforeanu. — D. N. Petrescu, fost jude de ocol, judecător al ocolului Pătărlagele, judeţul Buzăul, în locul D- lul N. Aur, care se va chiama în alt post. — D. M. Cracaliscu, actual jude al ocolului Neamţu, in aceeaşi calitate la ocolul Buhuşi, jude­ţul Neamţu, în locul D-lui I. Săvescu, care trece în postul ocupat de D. M. Cracalescu. Ministrul de finance, — D. Paul Pencovici, actual comisar al guver­nului pe lângă banca naţionali a României, se mi­şte censor la acea banci, în locul D-lul Al. Băica­­ianu, al cirul mandat a expirat la 31 Decembre 1889. — D. Theodor Nica se numeşte comisar al gu­vernului pe lângă banca naţională a României, în locul D-lul P. Pencovici, care a’a numit censor la acea bancă. — Medicul de Batalion cu stagiu doctor Stai­­culescu George, din regimentul 5 linie, se prime­şte în armată cu gradul de medic de batalion, pe ziua de 1 Februarie 1890, în acelaşi regiment. — Administratorul clasa I Christescu Toma, din regimentul 8 linie, s’a trecut în posiţie de retra­gere, dupe a sa cerere, pe ziua de 1 Februarie 1890, cu drepturile ce’i acordă legea pensielor mi­litare pentru anii serviţi. — Sub-şeful de biuroti clasa II Antonescu Con­­stantin, din administraţia centrali a resbeluluî, s’a înaintat în funcţiunea de sub-şef de biuroti clasa I, pe ziua de 1 Februarie 1890, la vacanţa ce e­­­sistă în acelaşi serviciu (direcţia 3 artilerie), prin înaintarea sub-şefului de biurou c­asa IDimitrescu I. Chirstache. Ministerul agriculturei, industriei, co­­merciului şi domenielor — D. C. Marinescu, profesor cu titlu provisor­il la catedra de comptabilitate şi cursul mărfurilor de la şcoala comercială din Galaţi, se numeşte profe­sor cu titlu definitiv la această catedră. Corpurile legiuitoare CAMERA (Urmarea şedinţei de la 12 Februarie). D. C. Negoescu îşi reînoeşte interpe­larea ce a anunţat ministrului de externe, în privinţa pie­sei Nunta de la Văleni. D. Al. Enacovici are cuvântul pentru a-şi dezvolta interpelarea relativă la de­nunţarea convenţiunei cu Austro-Ungaria in privinţa graniţei de la Iţcani. D. Al., Lahovary, ministru de externe zice că convenţiunea s’a denunţat şi că, a şi primit, notificare de la guvernul austro-maghiar. I­. Al. Enacovici îşi dezvoltă a doua interpelare relativă la permutarea pro­curorului din Botoșani. I­. Enacovici zice că acest procuror a fost permutat din cauză că n’a voit?să fie la ordinul pre­fectului, d. Gr. Gh­ica. Deputatul Botoşanilor zice că nu prin asemenea măsuri se va stabili inamovi­bilitatea. D. T. Rosetti respunde"1.că" procurorul din Botoşani a cerut singur permutarea. LAPTA incidente se închide. D. G. Tocil­escul,îşi dezvoltă interpe­lările ce a anunţat ministrului de finanţe în privinţa faptului că ovreii fac comerţ de băuturi spirtoase in sate. D. Tocilescu zice că a fost in mai multe sate şi că a văzut ovrei, vânzând băuturi spirtoase. De asemenea d. Tocilescu atrage a­­tenţiunea ministrului asupra faptului că în Iaşi sunt ovrei care au debit de tutun. D-sa cere să se respecte legea, căci e clară şi nu poate da loc la nici o inter­pretare. D. M. Ghermani, ministru de finanţe, recunoaşte că d. Tocilescu a avut multă dreptate când a făcut aceste interpelări. Ministrul declară că va da ordine se­vere, pentru ca să se oprească ovreii de a mai face comerţ de băuturi spirtoase în sate. D. Ghermani zice că va da un ordin zilele acestea prin care­, va retrage o­­vreilor autorizaţiunea ce li s’a dat de a vinde tutun. (Aplauze). Incidentul se închide. D. Tocilescu îşi mai desvoltă încă o interpelare adresată ministrului de in­strucţiune relativă la neaplicarea legei gradaţiunei. D. Tocilescu zice că dacă un profe­sor împlineşte anii de gradaţiune în cur­sul anului budgetar, nu i se dă grada­ţiune. Aşa dacă împlineşti pentru e­­xemplu 5 ani de serviciu la 10 Aprilie, nu ’ţi se prevede gradaţiune, aşa că în loc de a lua gradaţiune, la 5 ani, iei la 0 ani. D. T. Rosseti zice că s’a luat hotărî­­rea de a nu se prevedea în buget de cât gradaţiunile acelor profesori, care îndeplinesc anii de serviciu înainte de 1 Aprilie. Dacă n’am fi procedat ast­fel adaogă ministru nici o dată n’am fi pu­tut presenta cifre exacte în buget. La orele 6 se ridică ședința publică. ----------------------------------------­ IN­FORMAŢI­UNI Ministrul de rezbel a însărcinat o comisiune de ofiţeri ca să se pronunţe asupra metodului celui mai bun de a se face pe viitor remonta de cai. Ministrul de rezbel vrea să facă să înceteze ca pe viitor să se furni­­seze de antreprenori cai bolnavi.­­ încercări de luminare electrică se va face de primăria Capitalei şi pe calea Victoriei. Se va mai face asemeni încercări pe Bulevard şi pe cheiul Dâmbo­­viţei. Suma necesară acestor încercări va fi luată din cheltuelile extraordi­nare ale comunei. „ Astăzi se va ţine la ministerul de interne un nou consiliu de miniştrii sub preşedinţa generalului Manu. X Comisia pentru verificarea tarifelor autonome se întruneşte astă-seară la ministerul de externe, spre a lucra cu d. Al. Lahovari. X Toate numirile stradelor din co­loarea de Roşu, vor fi schimbate. Aceasta a hotărât-o în principiu, comisia numită de consiliul comunal al Capitalei, pentru nomenclatura stra­delor. X Sub-comisia bugetară a ministe­rului de rezbel s’a întrunit eri seară la acest minister. X Consiliul comunal al Capitalei s’a întrunit eri seară sub-preşedinta pri­marului, resolvând cestiunile la or­dinea zilei. Ultimul număr al Revistei armatei publică organisarea armatei greceşti pe anul 1890. Această scriere e datorită d-lui Că­pitan din intendenţă I. Berdescu. X D. Alexandru Liga, supleant pe lângă tribunalul din Bârlad, a fost avansat judecător de instrucţie, pe lângă acelaşi tribunal. Avansarea d-lui Liga va fi primită cu bucurie de Bârlădeni, căci d-sa a dat probe de un magistrat capabil şi integru. „ Jo­i seară va avea loc o întrunire a membrilor majorităţei la Hotelul Con­tinental. Regimentul 4 de roşiori nu se va crea nici în anul acesta pentru ca­uze bugetare. X X X Se vorbeşte despre retragerea li­nara din membrii ai serviciului sa­nitar civil.­­ Al şeaptelea congres al corpului didactic se va ţine la Bucureşti, în zilele de 26, 27 şi 28 Martie 1890. Se va discuta despre : Metodul de pre­dare al celor mai importante obiecte de studiu din învăţământul primar în genere. O reducere de 50 °­ C este acordată pe linii ferate. înscrierile se fac la D-la C. C. Do­­brescu, profesor la liceul Sf. Sava, strada Scaune 47. „ Un însemnat număr de comersanţi, din Călăraşi, au trimes Camerei ur­mătoarea telegramă, prin care ei protestă în contra atitudine­ luată de unul din reprezentanţii lor şi anume d. Chrissenghi, cu ocaziunea discu­­ţiunei proiectului pentru desfiinţarea licenţelor .* Sub­semnaţi, comercianţi de băuturi spirtoase, proprietari şi alegători din Că­lăraşi judeţul Ialomiţa, protestăm din adâncurile inimelor noastre contra d-lor deputaţi cari combat proiectul de lege pentru desfiinţarea licenţelor şi înlocui­rea lor cu o dare pe decalitru. Rugăm pe întregul corp legiuitor şi pe onorabilul guvern se chibzuiască ma­tur, să ia măsuri serioase, se fie pentru desfiinţarea licenţei actuale, şi pentru în­locuirea ei prin o dare pe decalitru. Să nu se zică că cutare grup politic, sau cutare deputat cere aceasta, ni­­ci ţara aproape în unanimitate o cere, şi de mulţi ani, fiind o dare necumpănită, o dare care îngroapă de vii nouă din zece părţi a comercianţilor. Cu acesta matorul corp legiuitor, pe lângă un act mare naţional, va înplini şi promisiunea domnilor deputaţi înainte şi după ori­ce alegeri parlamentare, în­­că de la înfiinţarea licenţei. Tache Tănăsescu, A. Tănasă, Iancu I. Stratescu, K. I. Mazilu, C Giugiea, T. Ionescu, Gr. M. Ur­­san, C. Gheorghiu, D. Sinculescu, D. Iordan, Ra­­ducan Dinulescu, D. Bancu, George Iordache, Ra­­ducan Ionescu, I. Radulian, D. Constantin, N. Feten, I. Wolf, I. Bogâţianu, Ilie E. Chesaru, Pe­tre Vasilescu, Nicolau Caracas, Iancu Gheorghiu, Vasile Dinca Dumitrescu, O. Tzecff, D. Dimi­­trescu, Rapan, Nae Pavelescu, I. Ionescu, T. Andrescu, D Ghiţescu, Teodor I. David, V. Mi­ncu, A. Baduescu, N. Duiculescu, N. Colomară, M. Nemeş, T. Georgescu, D. Georgescu, V Petre, P. Iatropulo, N. Caunie, Stancu Manea, Gligorie, I. Teohar, Gianocopulo, Teohare Gianocopulo, M. Nestor, Mirică Vişinescu, G. Pascalescu, C. I. Ifrim, Ghiţă Constantinescu N. Vasilescu, I. Ionescu, Chiţă Popescu, N. Cozma, Nicoli Atanase, I. Sto­­chiadi, Hagi Ghiţă Petrescu, Ilie Dagner, Florea Stăncescu, Ştefan D. Tampar, Stancu Dumitru, V. I. Gheorghe, Diucă Mihalache, Ştefan Constantin, G. Dumitrescu Berechet, Tanase Propopa, V. Geor­­gica, T. K. Bunda, Zahariadi, Boroş, Nenuş Ior­dache, Ghiţa Robe, V. Hanescu, I. Negoescu, Barbu Niţescu, Stan Fasole, I. Cegan, Nicoli Alimba, Dobre Stoicescu, Bratu Ianache, M. Casimir, Mi­hail Aleche, Popescu, Constandinescu.­ ­ Noul tarif al C. F. R. prevede pentru trenurile de persoane, urmă­toarele taxe de la Bucureşti până la : Pentru trenurile accelerate, aceste preţuri se sporesc cu 20 la sută. Când se va pune la aplicare acest tarif, nu se ştie încă. CI. ICI. IICI. III Verciorova 25.15 17.4011.30 Predeal 15.40 9.35 5.50 Brăila 18.30 12.25 7.40 Galați 20.20 13.30 8.15 Giurgiu 9.00 6.75 3.95 Bacäü 21.90 14.70 9.05 Botoşani 29.0021.40 14.30 Câmpulung 15.90 9 75 5.75 Caracal 19.30 12.55 7.65 Buzéü 14.75 8 85 5.15 Călărași 15.05 9.10 5.30 Craiova 19.8013.00 7 90 Dorohoia 29 2521.70 14.45 Fălticeni 27.20 19.45 12 95 Focșani 17.65 11.20 6.75 Iași 28.4520 8013.85 Piatra (II) 24.25 16.6510.80 Pitești 13.10 8.20 4.70 Ploești 7 20 5.40 3.60 R.­Sărat 16 1510.00 5.90 R.­Vâlcel 21.50 14.40 6.85 Roman 23.7016.20 10.40 Sinaia 14 60 8.75 5.05 Slatina 17.25 10.90 6.50 Suceava 27 90 10.20 13.45 Târgoviște 9.60 17.00 4.05 T.-Jiu 24.10 16 50 10 70 Tecuciu 19.20 12 50 7.60 T.-Măgurele 19.40 1­2.65 7.70 T.-Severin 24 40 16.80 10.90 Vasluiu 23.45 16.00 10.50 Bârlad 21.30 14 25 8.75 ------------------—-------------—­ D­in Iaşi D. D. I. Haralamb, institutor clasa IV-a şi director a şcoalei primare de băeţi de pe Podu­lung, Iaşi, care a condus cu demnitate această şcoală timp aproa­pe jumătate secol, 42 ani, a demisionat din acest post pentru a treedea pensiune; în locul d-sale s’a avansat pe d. N. J. Ai­boi­e, institutor la clasa II­­-a de la a­­ceiaşî şcoală. Credeam că şcoala a câştigat prin a­­ceastă avansare, făcută în persoana d-lui Arbore, care s’a distins prin lucrările sale didactice, autorizate de ministerul instrucţiunei, premiate de expoziţiuliea­­ universală din Paris din 1890 și acuma de curând autorizate și de Statul major al ar­matei pentru a se admite în şcoa­­lele regementare ale armatei noastre TEEEGJRA­ME Viena, 22 Februarie. — împăratul a conferit comitelui de Hohenwarth ma­rea cruce a ordinului Leopold. Berlin, 22­­ Februarie. — Sultanul cel nou din Zanzibar a notificat împăratului Wilhelm urcarea sa pe tron exprimân- g du-i tot de­o­dată devotamentul ce-i păs­trează. O notificare specială s’a făcut cancela­­rulu, căruia Sultanul ’i cere ajutorul Germaniei pentru sine și poporul săli ^ Paris, 22 Februarie. — Ducele de Lu­­ynes, marciusul de Beauvoir şi corniţele de Chavilly fiind văzuţi ori la gara de Est luând trenul de amiază-noapte, lu­mea credea că ducele d’Orleans va fi tran­sferat la Clairaux și că se vor urca in acelaș tren la Pantin; însă lucrul nu s’a adeverit. Câte­ şi trei călători s’au reîntors azi la Paris. Paris, 22 Februarie. — D. Piouvier a depus in.Camerăproectul de budget pen­tru 1891 și un proect special pentru o emisiune de rentă.­­ Paris, 24 Februarie. — Marele duce George Mihailovici a plecat aseară la Cannes. Berlin, 24 Februarie. — Gazeta Ger­maniei de Nord află din Pomerania că a­­colo lucrătorii sunt tocmiţi să emigreze în Brasilia; li se vorbesc lor că împă­ratul însuşi doreşte emigraţia. — Se semnalez excese­ săvârşite de ca- ^ tre lucrători împotriva proprietarilor. Paris, 24 Februarie. — Se^asigură câ cabinetul va face azi o declara^ con­tra moţiuneî de amnistie în favorul greviş­tilor şi că declaraţia aceasta va fi pus’ă în capul ordinei de zi. El va ob­serva că toţi osândiţii pentru grevă au­­ fost graţiaţi; cei cari se află încă intern- u­niţaţî au fost osândiţi pentru fapte de drept comun şi săvârşite cu prilejul gre­velor. Le Temps califică de nedreaptă şi ne­­rezonabila dorinţa majorităţei republica­ne de a menţine pe ducele d’Orleans în închisoare. Alte ziare văd in purtarea guvernului un semn de slăbiciune. Paris, 24 Februarie.— Lume multă şi animaţie mare în Cameră cu prilejul discuţiei asupra proectului de amnistie. Raportul comisiei conchide pentru res­pingerea propunerea. D. Moreau socialist combate conclusiunile raportului şi face apel la buna-voinţă şi dreptatea Camerei. D. Hély d’Oisset, raportor, răspunde :­­ «Nimic nu justifică amnistia acuma nu­­ trebue că amnistia să capete un carac­ter periodic, căci aceasta ar fi de­o po­trivă cu suprimarea drept­atei.)) D. Mo­reau urmează a stărui, ministrul justiţiei, d. Thăvenet,­e spune că toate faptele ce se ţin de grevă au fost amnistiate; nu­mai cei osândiţi pentru fapte de drept comun stau încă în închisoare. D. Moreau zice că e vorba de gradarea victimelor foamei de pretendenţi la existenţa dacă astă­zi Camera va fi severă, ea nu putea fi mult milostivă (Aplauze pe câte­va bănci ale stângei). Camera respinge luarea în conside­raţie cu 325 voturi contra 490. _ Paris, 24 Februarie. — Dr. Rouselle, preşedintele consiliului municipal, a ce­rut lămuriri asupra faptului, că agenţii poliţieneşti, sub pretext de regulament, împedicaseră trăsura sa a circula pe bu­levarde în ziua lăsată de sec (mardi gras). După câte­va observaţii din partea pre­fectului poliţiei, consiliul a pronunţat închiderea incidentului. Dr. Roussele,­­­ simţindu-se lovit,­­şi-a dat demisia. Petersburg, 24 Februarie.—Supscripţia la renta cea nouă a dat 3 miliarde, 125 milioane in loc de 280 ce s’au cerut. Numărul subscriitorilor ajunse cifra de 200,000. Fiind­că 60,000 titluri nu tre­bue să fie schimbate, nu va rămâne pentru fie­care supscriitor de cât câte un singur titlu. Paris. Sub-secretarul de Stat la Co­lonii a primit de la guvernator din Se­negal o depeşă vestind că 500 oameni de trupe regulare de ale regelui Daho­­mey-ului au atacat posturile franceze la Ketonon, însă au fost luați în goană de către tirailor­ comandantului Térilloncari au împușcat 60 din năpustitori ; printre­­ tiraileri se găsesc doi oameni răniți.­­ Paris, 24 Februarie. — Consiliul mu­­nicipal a adoptat cu 32 voturi contra 13 -4

Next