Lupta, februarie 1890 (Anul 7, nr. 1040-1062)
1890-02-14 / nr. 1050
s sub guvernul dumnealor sau au fost menţinuţi cu o predilecţie atuncea. Precum în contra d-lui Sandu Răşcanu tot asemenea Naţionalul a îndreptat aspre critice d-lui Nicolaidi de la Putna, cu prilejul alegerei d-lui Nicolescu Dorobanţul, punând şi pe acest funcţionar pe socoteala administraţiunei junimiste. Dar d. Nicolaidi erea Catargist înfocat şi de baştine, dar d. Nicolaidi a fost numit în funcţiune [decătre d. Catargiu, dar d. Nicolaidi ierea prefectul cel mai model, câtă vreme iereau liberalii-conservatori la cârmă. Atunci cum se face ca de-odată omul acesta a devenit un zbir şi un vestit? Sistema aceasta nenorocită de a se face politică să nu creadă cititorii că este proprie numai Naţionalului, de loc. Insuşi reformatorii junimişti au făcut la fel, dar întocmai la fel. Exemple : D. Burileanu de la Mehedinţi a fost numit prefect de către d. Teodor Rosetti şi încărcat de laude, dar, după căderea cabinetului Rosetti, d. Burileanu a devenit un infam vernescan. D. Teleman a fost numit prefect de către întâiul cabinet junimist, cu misiunea specială de a fi un Muraviev al Romanului, de a înăbuşi cu forţa brutală mişcarea socialistă. După căderea ministerului Theodor Rosetti, Constituţionalul a scris coloane întregi în potriva acestui prefect, acuzându-l tocmai pentru calităţile cari l-au recomandat guvernului junimist. Astăzi d. Teleman este tot în capul unui judeţ, iar Constituţionalul susţine că prefecţi mai de treabă nu a avut încă un alt guvern în România. Am putea să mergem ,foarte departe cu citaţiunile, am putea să ilustrăm cu cazuri numeroase, trista moralitate a politicianilor noştri, dar socotim că şi atâta e deajuns. Nu-i mai mare bătaie de joc decât purtarea partidelor faţă cu ţara, nuui cinism mai mare decât cel întrebuinţat de politicianii noştrii în comedia lor de toate zilele. Cu asemenea oameni şi cu asemenea sisteme nu putem avea nimic de comun. . ...sssten&p----- Alegeriledin Germania Prevederile cele mai puţin favorabile ce s’au emis relativ la alegerile pentru Reichstagul german s’au confirmat mai mult de cât se aştepta. Scrutinul de la 20 Februarie st. n. este pentru partidul socialist un succes tot aşa de eclatant ca şi acel care s-a obţinut guvernul la alegerile din 1887 făcute în favoarea septenatului militar sunt ameninţările unei complicaţii străine. Cu toate acestea, socialiştii şi partidele cari se apropie de ei nu va avea majoritatea Reichstagului. In parlamentul trecut erau 11 socialişti ; ei vor fi cel mult 40 în acesta nou, ceea ce va să zică că chiar uniţi cu progresiştii ei nu va forma decât o minoritate, ale cărei voturi nu vor putea decât foarte rar să modifice hotărârile Reichstagului. Socialiştii însă sunt adevăraţii triumfători ai scrutinului de la 20, mai întâi, pentru că cifra sufragielor care au obţinut-o candidaţii lor a crescut în nişte proporţiuni spăimântâtoare numai la Berlin au obţinut 80000 voturi mai mult ca la 1887), fapt care le dă cel puţin beneficiul unei victorii morale, şi al doilea pentru că au ajuns la rezultatul la care tindeau, de a sdrobi, de a îmbucătăţi majoritatea guvernamentală. Acest rezultat ei s-au atins complect. Cartelul, acest faimos partid format din conservatori şi din liberalii guvernamentali, această coaliţie, a cărei singură programă era de a asigura mutual afiliaţilor sei reînnoirea mandatelor lor legislative, cartelul nu mai există, el e redus in pulbere, el s’a distrus. In profitul cui ? Noi nu putem ști încă. Numărul balotagiurilor este atât de mare, 124, în cât ne este imposibil de a spune care va fi veritabila fizionomie a Camerei. La balotagiu se va face de sigur un mare efort de concentrare. Toate grupurile ameninţate în existenţa lor vor face de sigur cauză comună contra socialiştilor. Acesta e cuvântul de ordine pe care deja a început a-l da ziarele cartelului. Din aceste alegeri dar o nouă or dine de lucruri va reuşi. De astăzi înainte nu mai este în Germania nici conservatori, nici liberali-naţionali, nici partid al Imperiului, nici particularişti, nici liberi-schimbişti, nici protestanţi, nici catolici; vor fi socialişti şi anti-socialişti, sau mai bine democraţi şi reacţionari. Pentru acei cari au taxat de imprudenţă atitudinea luată de împăratul în contra avertismentelor prinţului de Bismark, aceste alegeri vor fi considerate ca o severă lecţie. împăratul Wilhelm ’şi o fi închipuit poate că va fi destul de a se proclama simpatic, în principiu, revendicărilor legitime a claselor uuriere, pentru a anula efectul campaniei dusă de atâta timp de partidul socialist. Evenimentele au probat că această tactică a fost rau calculată. In viitor ea va putea desigur opri în oarecare măsură valurile ameninţătoare ale socialismului, dar pentru moment el n’a dat rezultatul la care se aştepta. Ceea ce este însă şi mai periculos, din punct de vedere al adversarilor socialismului, este că actualul Reichstag nu mai este ca innainte ales pe trei ani, ci durata mandatului lui va fi de cinci ani. In sfârşit, alegerile din Germania nu sunt de loc fericite pentru guvern. --------------------------------------- Acte Oficiale Ministerul de interne. — Se disolvi consiliele comunelor rurale Cotu- Lung, din judeţul Brăila, şi Bunesci, din judeţul Fălciu. — D. D. Urdarian este numit In funcţiunea de prefect al judeţului Mehedinţi, în locul D-lui locotenent-colonel C. Merişescu demisionat. — D. Gheorghe Diaconescu, actual registratorarchivar la sub-prefectura plăşei Trotuşu-Tarlăude Jos din judeţul Bacǎu, este numit în funcţiunea de ajutor la acea sub-prefecturi, în locul D-lui loan Cozoni, trecut în altă funcţiune. Sunt numiţi: — D. N. G. Custurea, licenţiat al facultăţei juridice din Bucureşcî, fost procuror, jude Instructor la tribunalul Rămnicu-Sărat, în locul D-lul Al. N Viforeanu. — D. N. Petrescu, fost jude de ocol, judecător al ocolului Pătărlagele, judeţul Buzăul, în locul D- lul N. Aur, care se va chiama în alt post. — D. M. Cracaliscu, actual jude al ocolului Neamţu, in aceeaşi calitate la ocolul Buhuşi, judeţul Neamţu, în locul D-lui I. Săvescu, care trece în postul ocupat de D. M. Cracalescu. Ministrul de finance, — D. Paul Pencovici, actual comisar al guvernului pe lângă banca naţionali a României, se mişte censor la acea banci, în locul D-lul Al. Băicaianu, al cirul mandat a expirat la 31 Decembre 1889. — D. Theodor Nica se numeşte comisar al guvernului pe lângă banca naţională a României, în locul D-lul P. Pencovici, care a’a numit censor la acea bancă. — Medicul de Batalion cu stagiu doctor Staiculescu George, din regimentul 5 linie, se primeşte în armată cu gradul de medic de batalion, pe ziua de 1 Februarie 1890, în acelaşi regiment. — Administratorul clasa I Christescu Toma, din regimentul 8 linie, s’a trecut în posiţie de retragere, dupe a sa cerere, pe ziua de 1 Februarie 1890, cu drepturile ce’i acordă legea pensielor militare pentru anii serviţi. — Sub-şeful de biuroti clasa II Antonescu Constantin, din administraţia centrali a resbeluluî, s’a înaintat în funcţiunea de sub-şef de biuroti clasa I, pe ziua de 1 Februarie 1890, la vacanţa ce esistă în acelaşi serviciu (direcţia 3 artilerie), prin înaintarea sub-şefului de biurou casa IDimitrescu I. Chirstache. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor — D. C. Marinescu, profesor cu titlu provisoril la catedra de comptabilitate şi cursul mărfurilor de la şcoala comercială din Galaţi, se numeşte profesor cu titlu definitiv la această catedră. Corpurile legiuitoare CAMERA (Urmarea şedinţei de la 12 Februarie). D. C. Negoescu îşi reînoeşte interpelarea ce a anunţat ministrului de externe, în privinţa piesei Nunta de la Văleni. D. Al. Enacovici are cuvântul pentru a-şi dezvolta interpelarea relativă la denunţarea convenţiunei cu Austro-Ungaria in privinţa graniţei de la Iţcani. D. Al., Lahovary, ministru de externe zice că convenţiunea s’a denunţat şi că, a şi primit, notificare de la guvernul austro-maghiar. I. Al. Enacovici îşi dezvoltă a doua interpelare relativă la permutarea procurorului din Botoșani. I. Enacovici zice că acest procuror a fost permutat din cauză că n’a voit?să fie la ordinul prefectului, d. Gr. Ghica. Deputatul Botoşanilor zice că nu prin asemenea măsuri se va stabili inamovibilitatea. D. T. Rosetti respunde"1.că" procurorul din Botoşani a cerut singur permutarea. LAPTA incidente se închide. D. G. Tocilescul,îşi dezvoltă interpelările ce a anunţat ministrului de finanţe în privinţa faptului că ovreii fac comerţ de băuturi spirtoase in sate. D. Tocilescu zice că a fost in mai multe sate şi că a văzut ovrei, vânzând băuturi spirtoase. De asemenea d. Tocilescu atrage atenţiunea ministrului asupra faptului că în Iaşi sunt ovrei care au debit de tutun. D-sa cere să se respecte legea, căci e clară şi nu poate da loc la nici o interpretare. D. M. Ghermani, ministru de finanţe, recunoaşte că d. Tocilescu a avut multă dreptate când a făcut aceste interpelări. Ministrul declară că va da ordine severe, pentru ca să se oprească ovreii de a mai face comerţ de băuturi spirtoase în sate. D. Ghermani zice că va da un ordin zilele acestea prin care, va retrage ovreilor autorizaţiunea ce li s’a dat de a vinde tutun. (Aplauze). Incidentul se închide. D. Tocilescu îşi mai desvoltă încă o interpelare adresată ministrului de instrucţiune relativă la neaplicarea legei gradaţiunei. D. Tocilescu zice că dacă un profesor împlineşte anii de gradaţiune în cursul anului budgetar, nu i se dă gradaţiune. Aşa dacă împlineşti pentru exemplu 5 ani de serviciu la 10 Aprilie, nu ’ţi se prevede gradaţiune, aşa că în loc de a lua gradaţiune, la 5 ani, iei la 0 ani. D. T. Rosseti zice că s’a luat hotărîrea de a nu se prevedea în buget de cât gradaţiunile acelor profesori, care îndeplinesc anii de serviciu înainte de 1 Aprilie. Dacă n’am fi procedat astfel adaogă ministru nici o dată n’am fi putut presenta cifre exacte în buget. La orele 6 se ridică ședința publică. ---------------------------------------- INFORMAŢIUNI Ministrul de rezbel a însărcinat o comisiune de ofiţeri ca să se pronunţe asupra metodului celui mai bun de a se face pe viitor remonta de cai. Ministrul de rezbel vrea să facă să înceteze ca pe viitor să se furniseze de antreprenori cai bolnavi. încercări de luminare electrică se va face de primăria Capitalei şi pe calea Victoriei. Se va mai face asemeni încercări pe Bulevard şi pe cheiul Dâmboviţei. Suma necesară acestor încercări va fi luată din cheltuelile extraordinare ale comunei. „ Astăzi se va ţine la ministerul de interne un nou consiliu de miniştrii sub preşedinţa generalului Manu. X Comisia pentru verificarea tarifelor autonome se întruneşte astă-seară la ministerul de externe, spre a lucra cu d. Al. Lahovari. X Toate numirile stradelor din coloarea de Roşu, vor fi schimbate. Aceasta a hotărât-o în principiu, comisia numită de consiliul comunal al Capitalei, pentru nomenclatura stradelor. X Sub-comisia bugetară a ministerului de rezbel s’a întrunit eri seară la acest minister. X Consiliul comunal al Capitalei s’a întrunit eri seară sub-preşedinta primarului, resolvând cestiunile la ordinea zilei. Ultimul număr al Revistei armatei publică organisarea armatei greceşti pe anul 1890. Această scriere e datorită d-lui Căpitan din intendenţă I. Berdescu. X D. Alexandru Liga, supleant pe lângă tribunalul din Bârlad, a fost avansat judecător de instrucţie, pe lângă acelaşi tribunal. Avansarea d-lui Liga va fi primită cu bucurie de Bârlădeni, căci d-sa a dat probe de un magistrat capabil şi integru. „ Joi seară va avea loc o întrunire a membrilor majorităţei la Hotelul Continental. Regimentul 4 de roşiori nu se va crea nici în anul acesta pentru cauze bugetare. X X X Se vorbeşte despre retragerea linara din membrii ai serviciului sanitar civil. Al şeaptelea congres al corpului didactic se va ţine la Bucureşti, în zilele de 26, 27 şi 28 Martie 1890. Se va discuta despre : Metodul de predare al celor mai importante obiecte de studiu din învăţământul primar în genere. O reducere de 50 ° C este acordată pe linii ferate. înscrierile se fac la D-la C. C. Dobrescu, profesor la liceul Sf. Sava, strada Scaune 47. „ Un însemnat număr de comersanţi, din Călăraşi, au trimes Camerei următoarea telegramă, prin care ei protestă în contra atitudine luată de unul din reprezentanţii lor şi anume d. Chrissenghi, cu ocaziunea discuţiunei proiectului pentru desfiinţarea licenţelor .* Subsemnaţi, comercianţi de băuturi spirtoase, proprietari şi alegători din Călăraşi judeţul Ialomiţa, protestăm din adâncurile inimelor noastre contra d-lor deputaţi cari combat proiectul de lege pentru desfiinţarea licenţelor şi înlocuirea lor cu o dare pe decalitru. Rugăm pe întregul corp legiuitor şi pe onorabilul guvern se chibzuiască matur, să ia măsuri serioase, se fie pentru desfiinţarea licenţei actuale, şi pentru înlocuirea ei prin o dare pe decalitru. Să nu se zică că cutare grup politic, sau cutare deputat cere aceasta, nici ţara aproape în unanimitate o cere, şi de mulţi ani, fiind o dare necumpănită, o dare care îngroapă de vii nouă din zece părţi a comercianţilor. Cu acesta matorul corp legiuitor, pe lângă un act mare naţional, va înplini şi promisiunea domnilor deputaţi înainte şi după orice alegeri parlamentare, încă de la înfiinţarea licenţei. Tache Tănăsescu, A. Tănasă, Iancu I. Stratescu, K. I. Mazilu, C Giugiea, T. Ionescu, Gr. M. Ursan, C. Gheorghiu, D. Sinculescu, D. Iordan, Raducan Dinulescu, D. Bancu, George Iordache, Raducan Ionescu, I. Radulian, D. Constantin, N. Feten, I. Wolf, I. Bogâţianu, Ilie E. Chesaru, Petre Vasilescu, Nicolau Caracas, Iancu Gheorghiu, Vasile Dinca Dumitrescu, O. Tzecff, D. Dimitrescu, Rapan, Nae Pavelescu, I. Ionescu, T. Andrescu, D Ghiţescu, Teodor I. David, V. Mincu, A. Baduescu, N. Duiculescu, N. Colomară, M. Nemeş, T. Georgescu, D. Georgescu, V Petre, P. Iatropulo, N. Caunie, Stancu Manea, Gligorie, I. Teohar, Gianocopulo, Teohare Gianocopulo, M. Nestor, Mirică Vişinescu, G. Pascalescu, C. I. Ifrim, Ghiţă Constantinescu N. Vasilescu, I. Ionescu, Chiţă Popescu, N. Cozma, Nicoli Atanase, I. Stochiadi, Hagi Ghiţă Petrescu, Ilie Dagner, Florea Stăncescu, Ştefan D. Tampar, Stancu Dumitru, V. I. Gheorghe, Diucă Mihalache, Ştefan Constantin, G. Dumitrescu Berechet, Tanase Propopa, V. Georgica, T. K. Bunda, Zahariadi, Boroş, Nenuş Iordache, Ghiţa Robe, V. Hanescu, I. Negoescu, Barbu Niţescu, Stan Fasole, I. Cegan, Nicoli Alimba, Dobre Stoicescu, Bratu Ianache, M. Casimir, Mihail Aleche, Popescu, Constandinescu. Noul tarif al C. F. R. prevede pentru trenurile de persoane, următoarele taxe de la Bucureşti până la : Pentru trenurile accelerate, aceste preţuri se sporesc cu 20 la sută. Când se va pune la aplicare acest tarif, nu se ştie încă. CI. ICI. IICI. III Verciorova 25.15 17.4011.30 Predeal 15.40 9.35 5.50 Brăila 18.30 12.25 7.40 Galați 20.20 13.30 8.15 Giurgiu 9.00 6.75 3.95 Bacäü 21.90 14.70 9.05 Botoşani 29.0021.40 14.30 Câmpulung 15.90 9 75 5.75 Caracal 19.30 12.55 7.65 Buzéü 14.75 8 85 5.15 Călărași 15.05 9.10 5.30 Craiova 19.8013.00 7 90 Dorohoia 29 2521.70 14.45 Fălticeni 27.20 19.45 12 95 Focșani 17.65 11.20 6.75 Iași 28.4520 8013.85 Piatra (II) 24.25 16.6510.80 Pitești 13.10 8.20 4.70 Ploești 7 20 5.40 3.60 R.Sărat 16 1510.00 5.90 R.Vâlcel 21.50 14.40 6.85 Roman 23.7016.20 10.40 Sinaia 14 60 8.75 5.05 Slatina 17.25 10.90 6.50 Suceava 27 90 10.20 13.45 Târgoviște 9.60 17.00 4.05 T.-Jiu 24.10 16 50 10 70 Tecuciu 19.20 12 50 7.60 T.-Măgurele 19.40 12.65 7.70 T.-Severin 24 40 16.80 10.90 Vasluiu 23.45 16.00 10.50 Bârlad 21.30 14 25 8.75 ------------------—-------------— Din Iaşi D. D. I. Haralamb, institutor clasa IV-a şi director a şcoalei primare de băeţi de pe Podulung, Iaşi, care a condus cu demnitate această şcoală timp aproape jumătate secol, 42 ani, a demisionat din acest post pentru a treedea pensiune; în locul d-sale s’a avansat pe d. N. J. Aiboie, institutor la clasa II-a de la aceiaşî şcoală. Credeam că şcoala a câştigat prin această avansare, făcută în persoana d-lui Arbore, care s’a distins prin lucrările sale didactice, autorizate de ministerul instrucţiunei, premiate de expoziţiuliea universală din Paris din 1890 și acuma de curând autorizate și de Statul major al armatei pentru a se admite în şcoalele regementare ale armatei noastre TEEEGJRAME Viena, 22 Februarie. — împăratul a conferit comitelui de Hohenwarth marea cruce a ordinului Leopold. Berlin, 22 Februarie. — Sultanul cel nou din Zanzibar a notificat împăratului Wilhelm urcarea sa pe tron exprimân- g du-i tot deodată devotamentul ce-i păstrează. O notificare specială s’a făcut cancelarulu, căruia Sultanul ’i cere ajutorul Germaniei pentru sine și poporul săli ^ Paris, 22 Februarie. — Ducele de Luynes, marciusul de Beauvoir şi corniţele de Chavilly fiind văzuţi ori la gara de Est luând trenul de amiază-noapte, lumea credea că ducele d’Orleans va fi transferat la Clairaux și că se vor urca in acelaș tren la Pantin; însă lucrul nu s’a adeverit. Câte şi trei călători s’au reîntors azi la Paris. Paris, 22 Februarie. — D. Piouvier a depus in.Camerăproectul de budget pentru 1891 și un proect special pentru o emisiune de rentă. Paris, 24 Februarie. — Marele duce George Mihailovici a plecat aseară la Cannes. Berlin, 24 Februarie. — Gazeta Germaniei de Nord află din Pomerania că acolo lucrătorii sunt tocmiţi să emigreze în Brasilia; li se vorbesc lor că împăratul însuşi doreşte emigraţia. — Se semnalez excese săvârşite de ca- ^ tre lucrători împotriva proprietarilor. Paris, 24 Februarie. — Se^asigură câ cabinetul va face azi o declara^ contra moţiuneî de amnistie în favorul greviştilor şi că declaraţia aceasta va fi pus’ă în capul ordinei de zi. El va observa că toţi osândiţii pentru grevă au fost graţiaţi; cei cari se află încă intern- uniţaţî au fost osândiţi pentru fapte de drept comun şi săvârşite cu prilejul grevelor. Le Temps califică de nedreaptă şi nerezonabila dorinţa majorităţei republicane de a menţine pe ducele d’Orleans în închisoare. Alte ziare văd in purtarea guvernului un semn de slăbiciune. Paris, 24 Februarie.— Lume multă şi animaţie mare în Cameră cu prilejul discuţiei asupra proectului de amnistie. Raportul comisiei conchide pentru respingerea propunerea. D. Moreau socialist combate conclusiunile raportului şi face apel la buna-voinţă şi dreptatea Camerei. D. Hély d’Oisset, raportor, răspunde : «Nimic nu justifică amnistia acuma nu trebue că amnistia să capete un caracter periodic, căci aceasta ar fi deo potrivă cu suprimarea dreptatei.)) D. Moreau urmează a stărui, ministrul justiţiei, d. Thăvenet,e spune că toate faptele ce se ţin de grevă au fost amnistiate; numai cei osândiţi pentru fapte de drept comun stau încă în închisoare. D. Moreau zice că e vorba de gradarea victimelor foamei de pretendenţi la existenţa dacă astăzi Camera va fi severă, ea nu putea fi mult milostivă (Aplauze pe câteva bănci ale stângei). Camera respinge luarea în consideraţie cu 325 voturi contra 490. _ Paris, 24 Februarie. — Dr. Rouselle, preşedintele consiliului municipal, a cerut lămuriri asupra faptului, că agenţii poliţieneşti, sub pretext de regulament, împedicaseră trăsura sa a circula pe bulevarde în ziua lăsată de sec (mardi gras). După câteva observaţii din partea prefectului poliţiei, consiliul a pronunţat închiderea incidentului. Dr. Roussele, simţindu-se lovit,şi-a dat demisia. Petersburg, 24 Februarie.—Supscripţia la renta cea nouă a dat 3 miliarde, 125 milioane in loc de 280 ce s’au cerut. Numărul subscriitorilor ajunse cifra de 200,000. Fiindcă 60,000 titluri nu trebue să fie schimbate, nu va rămâne pentru fiecare supscriitor de cât câte un singur titlu. Paris. Sub-secretarul de Stat la Colonii a primit de la guvernator din Senegal o depeşă vestind că 500 oameni de trupe regulare de ale regelui Dahomey-ului au atacat posturile franceze la Ketonon, însă au fost luați în goană de către tirailor comandantului Térilloncari au împușcat 60 din năpustitori ; printre tiraileri se găsesc doi oameni răniți. Paris, 24 Februarie. — Consiliul municipal a adoptat cu 32 voturi contra 13 -4