Lupta, septembrie 1895 (Anul 12, nr. 2660-2683)

1895-09-19 / nr. 2673

19 SEPTEMBRIE 1895 Ziarele raportează că la Campehuela, că­pitanul Cernino a fost omorât într’o luptă de fiul e­u, care se afla printre insurgenţi LINFORW­ATIUNi O telegramă din Paris ne vesteşte că marele Pasteur a încetat din viaţă. Sâmbătă la ora 5 seara, la Granches, în urma unei lungi suferinţe, Franţa şi omenirea întreagă pierde pe unul din cei mai mari savanţi şi bi­ne­făcători. Remanierea Să spune, că știrea despre demisia d-ha General Poenaru ar fi adevărată. Până acum credem însă că nimic nu e definitiv hotarat, căci dacă o re­maniere ministerială se va face, apoi ea nu se va mărgini la d. general Poenaru. Credem a ști de asemenea, că in­trarea d-luî general Manu în minis­ter, despre care să vorbeşte, nu e de­finitiv hotărîtă şi e mai probabilă intrarea, ci lui general Barozzi. Mâine se va ţine un consiliu de miniştrii şi se va tranşa diferendul care există între junimişti şi, conser­vatori. Numai după acest cons­iu se va şti cine iese din minister și cine va­­intra.* * * D. L. Catar­giu se va întoarce azi de la Constanța. * * * D. T. Ionescu a plecat eri de la Constanţa şi s’a oprit, la Galaţi. Alaltăeri noapte a fost un loc în Iaşi, în str. Lipovană, care a consu­mat o casă şi o fabrică de căinaţi. Focul luase naştere de la o ţigare, care a fost aruncată în neşte surcele. Ieri dimineaţă s’a găsit moartă fe­­meea Ardea Angliei, in casa sa din str. Broşteni No. 3, din Capitală. Cadavrul a fost transportat la morgă spre a se constata căuşele mort. Recursul Locotenentului din Admi­nistraţie Aroneanu, condamnat la doi ani închisoare de consiliul de resbel, le va judeca de consiliul de reviste sa 30 curent. Merc­uri se î­naug­urează şoseaua na­ţională de la Tg.-Jiu la frontieră. Solemnitatea va fi presidată de d- Olănescu. Oaspeţii familiei noastre Regale vor sta în ţară pină la finele acestei luni. Ieri a apărut primul număr din «Mesagerul Naţional». Urăm viaţă lungă noului confrate şi progres în­ calea care a apucat-o. La 5 Octombrie a. c. va avea la exa­menul căpitanilor pentru obţinerea gra­dului de major. Adunarea generală a societăţei de asi­gurare «Unirea» s’a fixat pe ziua de 24 Septembrie curent. La 1 Octombrie va începe recensămiîn­­tul tinerilor cari vor compune contingen­tul anului 1896. Recrutarea se va face în luna Fe­bruarie. Oficiul Hangu, din judeţul Neamţu, pe lângă serviciile de telegraf, poşta uşoară, colete poştale rurale şi mandate poştale interne, va mai face şi serviciu de mesa­gerii, afară de colete poştale externe cu ramburs şi mandate poştale şi telegrafice externe. Ieri Duminică s’a făcut la e templul coral din str. Sf. Vineri, căsătoria confratelui nostru Lupu Dichter, prim redactor al ziarului Constituţionalul, cu gentila D-şoară Gold. A asistat la ceremonie, întreaga redac­ţie a Constituţionalului, în gfruxate cu d-l Laurian, şi un public numeros. Facem sincere urări de fericire pentru tinerii soţi. Aduc mulţumirile mele călduroase d-lui Carol Müller, librar-editor din Capitală, Pasagiul român, pentru buna voinţa ce a avut de a dona gratuit mai multe cărţi de şcoală, de o valoare însemnată, pentru o elevă săracă şi silitoare. Nu-i pot arăta mulţumirea mea, de­cât mulţumindu-i prin publicitate. George D. Niculescu ZDUCnT CHCN­sT­A. Londra, 28 Septembrie.--/?««/^ află din Hong Kong că autorităţile Chinezeşti fac tot ce le este cu putinţă pentru a face inefi­cace ancheta asupra măcelurilor din Ruts­chung. Cei 40 de chinezi arestaţi au fost puşi in libertate fără consimţimentul consulilor. Aceştia au de gând să se întoarcă la Futs­­chan. D-nul Mansfield, consulul Engliterel, a fost insultat de un soldat, chines. Washington, 20 Septembrie.—Reuter Ministru Statelor­ Unite la Pekin telegra­­fiază că Tsungli Yamen a însărcinat au­torităţile provinciale să pue la dispoziţia com­isiunei americane însărcinată cu an­cheta în privinţa brutalităţilor comise la Tcheng-Fu un ofiţer cu o escortă. Peste câte­va zile va apare un decret privitor la pedepsirea funcționarilor cul­pabili în această afacere și degradarea vice-regel­ui. INAUGURAREA ŞCOALEI COMERCIALE DE GRADUL I. Eri s’a făcut inaugurarea localului şcoa­­lei Comerciale de gradul I. Localul acestei şcoli este frumoasa con­strucţie din str. Traian, începută de Socie­tatea franceză şi terminată de Ministeri Domeniilor, pe cheltuiala camerii de Co­­merciu. Cum contribuitorii au fost primăria Ca­pitalei şi Camera de Comerciu, ambele au­torităţi au fost reprezentate la inaugurarea şcoalei şi răsplătite prin discursurile pro­nunţate. Prima cuvântare a fost a d-luî Idieru, directorul şcoalei, care în curs de fix métats de oră ne-a arătat folosul comerciului în societăţile din toate vremile şi al şcoalelor comerciale în societăţile moderne şi a ter­minat aducând laude celor ce au dat noua organisare şcoalelor comerciale de două grade (şi a 2 directori) etc. D-lui Idieru ’i răspunde d-l Popoff, şe­ful secţii şcoalelor din Ministerul Domeni­­lor şi cel mai iubit funcţionar din mi­nister, de profesorii cari depind de acel minister. Intr’altă jumătate de oră, dl. Popoff a masacrat auditorul cu toate banalităţile e­­dite şi inedite pint­eri şi termină lău­dând primăria şi Camera de Comerciu, cari au dat banii, pe arhitectul şi pe antrepre­norul Ministerului, cari au condus lucrările de terminare. Bine ar fi fost dacă d. Popoff ar fi în­­­­veţat şi puţină gramatică românească. ­IM MEMORIA LUI CARNOT Paris, 29 Septembrie.—Monumentul în memoria lui Carnot s’a inaugurat după amiazi la Fontainebleau în presența d-luî Faure, a ministrului lucrărilor publice și a familiei lui Carnot. CHINA SI ANGLIA Londra, 29 Sep­trabrie. — Agenţia Reuter afla din Pekin în privinţa afa­­cerei exceselor din Szatchuen că guver­nul engles a adresat Chinei un ultima­tum declarând că, dacă într un termen de 14 zile vice-regele nu ar fi degradat, amiralul engles va lucra în contra Chinei. Li-Hung-Tcliang a fost numit comisar pentru negocierile în privința tractatului de comerț cu Japonia. UN DISCURS POLITIC Grosswardein, 29 Septembrie. — De­putatul Tisza a desminţit azi într’un dis­curs rostit în faţa alegatorilor sei, aser­ţiunea câtor­va ziare după care el ar a­­vea de gând să se retragă din viaţa po­litică. Oratorul a sfătuit pe toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate şi de re­ligie, să rămăie credincioşi regelui şi patriei. DIN BULGARIA Sofia, 28 Septembrie.—Consiliul de mi­niştrii a decis să fie o adjudicaţie pentru construirea liniei de drum de fer proiectată de la Rusciuc la Polikraichte şi staţia de drum de fer Sofia.--Kaspitchan, actualminte în construcţie. Mai târziu o linie va pleca de la Poli­­kraichte, va traversa Balcanii şi va lega reţelele Nordului cu acea din Sud. Sofia, 29 August.­ Ieri a început îna­intea curţii de apel procesul lui Lukanoff şi al lui Karagioff, fost şef de cabinet al lui Stambuloff, acuzaţi pentru arestarea ile­gală a fostului ministru Ilia Zanoff. Pro­cesul s-a deschis în urma plângerii D-lui Zanoff. D-na Lukanoff afirmă că ordinul de a­­restare a fost dat de către prefectul de po­liţie de pe atuncia. Martorul Orochakoff, care era deţinut la acea epocă la poliţie, declară că a auzit pe prefect dând acest ordin. Urmarea procesului pe luni. Ziarul VExpress a reprodus într’o dare de seamă a unui discurs rostit de D-nu Stoiloff la Plevna nişte pretinse cuvinte ale primului-ministru asupra politicei interne şi externe. Această dare de seamă a produs o oare­care sensaţie în cercurile politice şi diplomatice din Sofia. Agenţia Balcanică anunţă că acelaş ziar declară azi că aceas­tă dare de seamă este neexactă, că conţine în toate punctele sale omisiuni mari şi inexactităţi şi vederi care nu au fost de loc exprimate. ATENTAT CONTRA PRIMULUI MINISTRU .1 A I» O \ i ; A Yokohama, 28 Septembrie.--Un atentat s’a comis în contra primului ministru Ito. --Autorul atentatului a fost arestat; este un membru al societăţi! în contra străinilor. Yokohama 29 Septem.— Nu este vorba de un atentat deja comis în contra prim­­ministruluî Ii­o, ci de descoperirea unei conspirațiunî care avea de scop să-l asa­sineze în noaptea de mercurie viitoare. f LAPTA Toţi complicii în conspiraţie sînt cu-­­­noscuţi prin documentele găsite P. S. Duminică vor avea loc probabil ultimele curse din anul acesta. Grăbeas­că se deci­amatori.. SPORT Velodromul Packer Ziua de ieri, a fost una din cele mai frumoase ce s’au ţinut­ până acum la ve­lodrom, atât prin calitatea alergătorilor şi interesul curselor, cât şi prin mulţimea­­ imensă şi aleasă ce asista, totul încoro­nat de un timp superb. Cum vedem pe zi ce merge publicul nostru prinde din ce în ce mai mult gust pentru acest sport frumos şi higienic. Lojile şi stalurile pline de o lume bună, iar locurile nenumărate debordau de mul­ţimea celor ce alergase să vadă aceste strălucite curse. Ia resumat un succes splendid pentru noul velodrom.* * * Cursele au fost în număr de șease. La orele 3.40 p. tu. începe cursa I (J­u­­niorî, până la vîrsta de 17 ani, 3 tururi viteză, 7­3 metri). Seria o formează tinerii Doneaud, Res­sel junior, Dinu Dumitru și Puch­er cel mic. Acesta după câte­va tururi de pe­dală cade, așa ca lupta se consignă între cei trei d’intâiu. Doneaud iese întâiul iar Ressel e strâns atât de Dinu, în­cât so­sesc amândouă în acelaş timp, de aceia a fost nevoie de o reprisă, unde iese învin­gător Ressel. Ime­iat se formează a doua serie la care iau parte Michăescu, Pucher cel mare, Ressel senior şi Sarvasy (cursa II, băr­baţi, 2080 m, 8 tururi) Pucher cade după două tururi, iar Sarvasy se retrage la al patrulea tur, aşa că lupta o continuă Res­sel şi Mihaescu, din care acest din urmă devansează pe cel­ l’alt cu */* tur. Pre­miul I se dă bine­înţeles lui Mihaescu, al douilea lui Ressel. Pentru cursa III (amatori, 4 tururi, 1560 m­.) seria o formează d-nii Gherghel, Pucher second și Cantilii. In cap e Gherghel urmat de Can­tii­li, iar Pucher vine al treilea. După un tur însă Pucher întrece pe Cantilii urmărind de aproape pe Gherghel pe care îl și bate la turul al patrulea. Gherghel în urma unui viraj greşit, e întrecut şi de Cantilii. Premiul I se dă lui Pucher, al douilea lux Can­tli. Cursa IV, Handicap, 4 tururi, 1040 m. e din cele mai interesante. Seria o formează d-nii Tack, Montessi, Tremer, Mihaescu, Pucher senior, Pucher junior, Hariton, Sarvasy şi Ressel senior. După vr’o două tururi, Pucher junior cade, iar Tremer, Montessi şi Hariton, se retrag. Lupta continuă între cei­l’alţi. După al treilea tur alergătorii vin în or­dinea următoare: Sarvasy, Mihaescu, Pu­­ch­er senior, Ressel, Tack. Către sfirşit însă Mihaescu ambalează și aproape de locul de plecare îl bate pe Sarvasy cu trei tururi de roată. Premiul I îl ia Mi­­hăescu, al II Sarvasy, al III Pucher. Pentru cursa V, Tandem, 1560 m, 6 tururi, se formează două echipe: Bolin­­tineanu-Bessel senior și Sarvasy-Stavri Niculescu. Este de regretat că n’au fost mai multe tandemuri, căci s’ar fi putut forma mai multe echipe, mărind astfel in­teresul cursei. Maşina d-lor Bolintineanu-Ressel fiind mai bună ca a celor-I’alţî şi developând mai mult, era uşor de prevăzut că echipa Sarvasy-Stavri Niculescu, de­şi s’a ţinut foarte bine, a fost totuşi bătută. La cursa VI şi cea din urmă, seria o formează d-nii Jean Pherichide, Stavri Ni­culescu, Pucher senior, Tremei şi Miha­escu. Cum vedem un grup de foarte buni alergători. De astă dată cursa era de fond, având a se face 16,900 la în 65 tu­ruri. De la început lupta înverşunată e în­tre Mihaescu, Pherichide şi Pucher. Mi­haescu însă o întrece repede pe cei­l­alţi cu un tur aşa că lupta se consignează între Pucher, Pherichide şi Stavri Nicu­lescu. După al 7-lea tur, Stavri e în frunte urmat de aproape de Pherichide şi Pucher. Din nefericire maşina d-luî Phe­richide derobându-se e nevoit să ia alta ceia ce avantajează pe cei l’alţi doi cari ’i iau aproape un tur. Lupta reia din nou cu furie. Mihaescu în timpul acesta lasă pe cei l’alţi concurenţi cu două tu­ruri în urn­ă, aşa că interesul se con­centrează asupra celor l’alţi trei part­neri. Pherichide în scurt timp parvine a bate pe Pucher şi strânge de aproape pe Sta­vri Niculescu. Din nefericire după al 31- lea tur, la un viraj, Pherichide cade tră­gând în cădere şi pe Pucher. Ambii sunt confusionaţi, maşinele rupte, şi se re­trag din luptă. De aci cursa se continuă fără nici un interes. Mihăescu rulează tururi după tururi şi face cele 65 tururi în 31 mi­nute. Al doilea vine Stavri şi al treilea Tremei. La orele 7 totul fiind sfârşit, publicul se retrage mulţumit. Eroii zilei au fost deci Mihăescu, Sar­vasy, Bolintineanu, Ressel senior şi Do­neaud. Menţiune onorabilă pentru D-niî Pucher second, Ressel junior, Cantili, Gherghel, Tack şi Dinu. D-nul Pheri­chide încă s’a revelat ca un bun alergă­tor şi este de crezut că dacă nu i se în­tâmpla acel nenorocit accident ar fi eştt­t al doilea în cursa de 16900 m.­­ (la­uxasine s’au remarcat mărcile Cle­ment, Humber, Withworth și Swift. Juriul era compus din Domnii Grant, , Munteanix și frații Assan. Starter era Domnul A. Davila iar cronometreul d. Ciclist. louisFesteur Pasteur, marele savant frances, care a murit Sâmbătă trecută la Graches, în urma unui atac d­e paralizie, era originar din Jura. El s’a năsi­­t acolo, în localitatea Dôle, la anul 1822. Iată în câte­va vorbe, biografia acestui fecund geniu, acestui gigant și neobosit muncitor. Pastor şi-a început studiile în oraşul lui natal, continuându-le apoi la Paris. Primul post ocupat de el, a fost modesta slujbă de repetitor la colegiul Besancon. Admis în 1846, preparator la institutul de chimie al unei şcoale normale din Paris, aceasta i-a fost un prilej fericit, pentru ca să poată să-şi perfecţioneze studiile, aşa că în anul viitor în 1847, el depune examenul de doc­tor în şciinţele chimice. De aci înainte, suc­ces. Pasteur ocupă catedrele, de profesor de chimie la liceul din Dijon, de profesor su­plinitor la funiversitatea din Strasburg, de profesor definitiv la facultatea de ştiinţe din Lille, până la 1857 când e chemat la Pa­ris unde i se încredinţeste direcţia şcoalei normale şi catedra de ştiinţele chimice de la Sorbona. După ce am dat câte­va note biografice din viaţa lui Pasteur, iată acum şi un mic resumat de activitatea lui ştiinţifică. Lui Pasteur îi revine onoarea de a fi stabilit cel dintăi, strânsele raporturi de causalitate ce există între unele fermentaţii şi oare­care boale din organismul nostru, şi tot el a demonstrat, existenţa coloniilor de miliarde de microbi, care mişte în corpul nostru. Plecat de la aceste adevăruri ştiinţifice, pe care el le stabileşte într’un mod netă­găduit, Pasteur reformează toată ştiinţa şi practica medicală, punând bazele unor nouă procedeuri. Astfel , 1, descoperă atenuaţiunea ce produce asupra boalelor microbiene, inoculaţiunea unor viruse în organism. Intre cele mai celebre aplicaţii ale aces­tei nouă arte medicale, putem pune în pri­mul rând, vindecarea aproape sigură a tur­barei, prin procedeurile ştiinţei lui Pasteur. Teoriile lui Pasteur, atacate la început cu înverşunare după cum spune el, în o co­municaţie către Academia francesă, nu au început a fi crezute, recunoscute, de­cât în urma miraculoaselor lor resultate. După cum am spus, Sâmbătă, Pasteur a murit la Graches, în gloria de a fi procla­mat cel mai mare savant al Franţei, în binecuvântarea unei întregi lumi suferinde, şi în gloria încă şi mai mare, de aşi fi în­deplinit cu un mare succes, înalta lui mi­siune, de muncitor devotat şi neobosit, la înaintarea, la progresul, ştiinţei moderne. * * * Agenţia română ne transmite următoarele:­­ Paris, 29 Septembrie.—Pasteur suferea de mult timp de paralisie. Acum 8 zile a avut un atac violent. Sâmbătă a avut un nou atac, bolnavul a rămas toată ziua de Sâmbătă într’o stare de somnolenţă mor­tală şi s’a stins fără suferință. Doamna Pasteur a fost admirabilă de de­votament. Avea pe lângă dânsa pe fiica sa, pe ginerile seu cu cei doi fii al lor, pe fiul ei d. Pasteur, însărcinat de afaceri la Ma­drid, şi pe d-nul Roux şi Chantemesi. Guvernul a decis să-i facă înmormântare naţională, care va avea loc Mercuri sau Joi. După cererea familiei, corpul va fi înmor­mântat la institutul Pasteur. Telegramele de condoleanță curg; fami­lia a primit telegrame de condoleanță din partea d­lui Faure și a miniştrilor. EDIŢIA Ultime In Azi se întruneşte Consiliul Comu­nal sub preşidenţia domnului N. Fi­ti­pescu. D-nii miniştrii Lascar Catarg­iu şi Tache Ionescu sosesc diseară în Ca­pitală. Din causa nevenirei în Capitală as­tă­zi a d-luî Lascar Catargiu, consi­liul de miniştrii, ce era să aibă loc azi, s’a amânat pe mâine. Alaltăieri s’a început concursul pentru admiterea bursierilor în şcoalele practice de agricultura de la Striîxareţ, Roman şi Armăşeşlî. Accidentul de la Şosea Aseară, pe la orele 7 şi jumătate tră­sura d-lui Nicolescu, din strada Batişte No. 4, a lovit pe doica D-nei Alexan­­drescu, domiciliată la Hotel Moscova, car­­­e plimba stepîna sa şi cu copilul la şosea. Trăsura a dat jos pe femeie şi pe co­pil, călcând pe doică peste mijloc, iar pe copil lovindu-l grav la cap. Copilul a fost dus acasă, iar femeea la spitalul Filantropia. Atât proprietarul, cât şi vizitiul trăsu­rei au fost duşi la secţia 7, unde s-a în­cheiat un proces-verbal. Ei vor fi daţi judecăţei. Copilul a murit a­zi de dimineaţă, iar femeea este într’o stare gravă. Vitele americane altoite și nealtoite se vor distribui cultivatorilor de vii după 15 octombrie. No. 2673 Banchetul presei Sâmbătă seara a fost în salonul restau­rantului Capşa, banchetul oferit de­­ Flo­­rescu, secretarul ministrului de externe, presei streine şi române, care a asistat la inaugurarea Ipodului. D. Florescu să ştie că a fost însărcinat la serbarea de la Cernavoda cu conducerea ziariştilor. Banchetul a reuşit pe deplin. Au luat parte : D. Paul Kortz, inginer-şef de serviciu al direcţiunii lucrărilor din Viena, director al „Revistei societăţii architecţilor şi ingi­nerilor din Austria“, D. Adolf Loria, editor şi prim redactor al „Gazetei tribunalelor austro-ungare, ofi­țer al Coroniei României*. D. Franck, corespondent al ziarului „Münchener Allgemeine Zeitung“. D. Faehling, corespondent al ziarului „Täglische Rundshau“. D. Cavaler de Zotta, directorul „Gazetei Bucovinei“. D. A. Mureşeanu, directorul «Gazetei Transilvaniei*. D. Diaconovici, directorul ziarului „Drep­tatea“ din Tem­işoara D. Jules Brun, corespondentul lui „Jour­nal desDébats“. D. Georges Steriadi, directorul «Agenţiei Române». D. N. Paiano, inginer de mine, cores­pondent al ziarului parisian „I­llustration“. D. V. C. A. Rosetti, directorul „Româ­nului“. D. Em.­Galli, redactor al „Independenţei“. D. Gr. Ventura, redactor al „Timpului“. D. Christodulo, director al «Ţăreî». D. Chiriacescu, redactor al «Constituţio­nalului ». D. Ion C. Bacalbaşa, prim-redactor al „Luptei*. D. Em. Culeglu, redactor al «Voinţei Naţionale», a telegrafiat de la Constanţa, scuzându-se că nu poate veni. Meniul a fost foarte bine aranjat şi casa Capşa a dovedit încă o dată, că merită renumele de care se bucură. Lăutarii au cântat tot timpul.­­ D. Florescu a salutat prin câte­va cu­vinte presa, mulţumind tutulor acelora cari au răspuns invitaţiuneî­­ sale. D. Ventura a citit un­­discurs în care a relevat progresul făcut de România graţie culturel şi a închinat pentru lumină. D. Loria s’a declarat entusiasmat de ma­rea libertate de care se bucură presa în ţara noastră. D. V. Rosetti a relevat faptul că guver­nul conservator a arătat mai multă defe­renţă pentru presă, ca guvernul liberal. La ora 11 banchetul a luat sfârşit şi toţi s-au retras după ce a mulţumit d-luî Florescu pentru gentileţa şi deosebita d-sale amabilitate. Adresa de omagiu a românilor liberaţi Tribuna de azi publică textul adresei de omagiu şi de mulţămire, pe care romînii li­beraţi din Seghedin şi Vaţ au înaintat-o împăratului Frantz Iosef. Iată textul acestei adrese lipsite de ori­ce aluzie politică : Majestatea Voastră, Ces. Reg. Apostolică Prea înalte stăpâne ! Prin actul preaînalt de graţie M. V. V’aţi indurat prea graţios a ne reda libertatea­ Ajung.nd în p­osesiunea acestui tesaur scump al vieţii, primul nostru cuget, cel d’întîifi simţimînt, a fost şi este expresiunea omagială a mulţumitei noastre adînce. Ca fiii poporului român, cari din tradi­­ţiunile preţioase ale părinţilor şi străbunilor noştri ţinem cu neînfrînata credinţă la vir­tuţile nealterate de alipire, fidelitate şi iu­bire către înaltul Tron şi glorioasă Casă domnitoare, venim cu cea mai adîncă umi­linţă la treptele înaltului Tron al M. V., ca împreună cu simţimintele aceste vii şi sincere de realitate să dăm expresiune oma­gială adine simţite! noastre recunoştinţă şi mulţumită pentru prea înalta graţie dobîn­­dită. Rugăm cu umilinţă pe M. V. să bine­voiţi a primi prea graţios această expresiune omagială a mulţumitei noastre. Al. M. V. cei mai umiliţi supuşi, Budapesta, 20 Sept. 1895 Dr. Ioan Raţiu, dr. V. Lucaciu, Iuliu Coroianu, dr T. Mihali, Gh. Domide, dr. Aurel Suciu, Rubin Patiţa, dr. Barcianu, D. Comşa. Regele împreună cu oaspeţii săi se duc azi la moşia Floreasca, proprie­tate a d-lui G. Cantacuzino, preşe­dintele Senatului, pentru a vedea pe prinţul Ferdinand, care se află acolo cu regimentul său­. Se spune că regele şi membrii fa­­mil­ei regale vor fi găzduiţi la d. Cantacuzino, unde li s’a pregătit şi o masă, înlocuirea colonelului Capşa, în po­stul de prefect al poliţiei capitalei, este definitiv decisă. Să zicem că s’ar fi hotărît să se nu­mească în acest post, d. general Răsti care cedează locul de comandant al jandarmeriei colonelului Gorjan, care, după manevre, va fi înaintat general in rezervă. Cu toate acestea nimic nu se va hotărî definitiv pină cînd nu se va tranşa Gestiunea disolvărei corpurilor legiuitoare­ La licitaţia ţinută la 14 Septem­brie la ministerul domeniilor pentru rearendare de moşii, aflăm că nu s’a presintat nici un concurent.

Next