Lupta, ianuarie 1923 (Anul 2, nr. 327-338)
1923-01-17 / nr. 327
Inul 11, No. 327 Director Politic CONST. MILLE abonamentul nr . 1 • • • 200 . 100.lei .... 50 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. SĂRINDAR 12 Pe 12 luni Pe 6 luni *• Pe 3 luni Petrolul liberal La noi toate concepţiile cele mai democratice sâu compromis, ti căpătat, alt înţeles, în practici lucrurilor. Idealul socialist de Udă, idealul socialismului tinerei noastre, era ca statul să deie conducătorul oricărei instituuii mari şi de interes publicdupă cum poşta şi telegraful, fumul de fier, exploatarea sării , altele au ajuns servicii de stat, şi aşa era natural să cadă înroprietatea şi conducerea statuii şi subsolul, o bogăţie naţioală care prin importanţa ei, nersitează capitaluri mari şi nu prudent să fie în mâini particure. Proprietatea individuală acestui produs naţional poate induce la trusturi şi monopoluri dauna, consumatorilor. Astfel ■a concepţiunea noastră şi în rivinţa exproprierii pământului e hrană. Statul să devie proprie a* al terenurilor expropriate, caii înor să fie trecute fie comunelor, a asociaţiunilor ţărăneşti cari l-ar fi cultivat în codevălăşie Nici o parcelare individulă nici o exploatare individuă. Aceste principii au fost emise de către cel ce semnează fest articol în Constituanta de Iaşi. Cred că dacă sar fi adis punctul meu de privire, trebaa de la marea producţiune a arei proprietăţi la mica proietate, nu producea criza de reducţie de acum care paralizază exportul nostru şi-l va paviliza încă multă vreme. Bar să revenim la petrol. Punct de vedere socialist, e ca petrol sâ fie naţionalizat. Bar aceaa vor fi Brătienii, şi deci s’ar itea spune că Brătienii sunt cialişti şi ar trebui să ceară laborarea d-lor Cristescu. Moşvîei şi celorlalţi cari scnt încă, unii din el, în puşcat. Dar aici începe pângărirea incipiilor. Brătienii vor naţio- Uzarea terenurilor petrolifere, subsolului, dar aceasta în colol lor, aşa după cum au pus mâna şi pe celelalte isvoare de bogăţie ale ţării, pe apă şi pe uscat Şi ar pune mâna probabil şi pe aer când acesta va putea fi concretizat. Ca să respiri va trebui să plăteşti Brătienilor, cari ca la tramvai, vor urca mereu taxa Invenţia Brătienilor este foarte simplă. Cointeresarea statului cu ei. Să ia statul subsolul şi apoi săi cointereseze cu dânşii. Bazele acestei cointeresări le cunoaştem de la Govora-Călimăneşti, dela tramvaiele comunale şi din alte părţi. Statul odată proprietar, se asociază cu o societate sau mai multe societăţi brăileniste, aducând ca aport social, aceste bogăţii incomensionabile şi capitalul necesar- Brătienii nu aduc nimic, afară doar de cunoştinţele lor zise speciale şi puterea lor de a consuma, o putere iarăşi incomensurabilă. Odată societatea constituită, Brătienii îşi asigură conducerea şi aceasta graţie şi tembelismului acţionarilor români şi cu această conducere monopolizează şi toate câştigurile. Rezultat: Statul cu terenurile şi capitalurile sale, nu obţinând nimic, iar Brătienii având toate beneficiile, pe lângă că devin şi o putere fără de margini, în această ţară unde ei deţin toate bogăţiile- E deci natural ca să râvnească să pue mâna pe Petrol. Şi iată cum un principiu socialist s’a transformat de către Brătieni într'un sfruntat sistem de despoiere a statului de principalele lui bogăţii şi de exploatare a Publicului, întrebarea se Pune- ce cale gu, apuci tu? Să mai fii cu principiile şi deci să laşi pe Brătieni să-şi facă mendrele orb de parecă eşti în ţara românească să laşi principiile la o parte şi să iei ciomagul şi să lupţi pentru gonirea hoţilor cari vor să jefuiască statul? A pune întrebarea e a răspunde. CONST. MILLE ACAPARAREA MINIERA SI PETROLIFERA A TARII MIJLOACE BANDITESTI Cunoaştem pe domnul Sassu ca un om cinstit şi mai ştim că d'sa ţine foarte mult pe toată lumea sa-l recunoască, prestigiul acestei preţioase calităţi pe timpurile noastre. De aceea am dori să ni punem în cunoştinţă cu lucrările Unei comisiunî de la departamentul său şi am dori să aflăm cat mai urgent răspunsul d'sale de om cinstit dar şî brav în acelaş timp. Există un decret lege No- 2447 al cărui rost pe vremea lui era poate indiscutabil, dar care azi a devenit cu totul anormal, lată ce conţine acest decret lege: ,,Orice tramaefiune industrială, de reliel sau minieră treime sumă de ministerul de industrie şi conmerţ aprobarea consiliului de minitri, altfel ea este nulă“. Această dispoziţie s-a luat la un moment când se credea că acaparatorii şi aventurierii străini şi mai ales duşmanii profitând de dezechilibrul provocat de război vor căuta să pună mâna pe petrolul. Industria şi minele noastre, mai ales în Ardeal, unde mulţi erau grăbiţi să vândă. Nimeni nu poate deci să vândă o fabrică, o mină, o concesiune de petrol dacă nu are aprobarea de la ministerul de Industrie-Vă închipuiţ! câtă teroare se poate exercita cu acest decret lege care nu dă absolut mieto indicaţiune asupra motivelor pentru care se poate respinge sau aproba o asemenea transacţie-Sub guvernele trecute funcţiona la ministerul de Industrie o comisiune care se pronunţa asupra cererilor de această natură. Comisiunea era compusă din oameni a căror cinste şi pricepere nu le poate bănui nimeni şi care aplica decretul în chip raţional. Ce-a făcut actualul guvern ? A numita o comisiune nouă, compusă din oameni politici şi care lucrează cu usme zăvorite ca răufăcătorii în clădirea izolată de la sosea unde e institutul geologic, sub presidentia d-luî Mrazee-Ei bine, această comisiune exerciă un adevărat şantaj având Si samsarii sai prin câţiva indivizi dintre care Si deputaţi. Dacă cumpărătorul este liberal, transacţia se aprobă, dacă nu se respinge. Ca să-ţi poţi vinde bunul tău trebue să-l vinzi unui liberal pe un preţ derizoriu, căci dacă îi vinzi altuia oricât preţ îi ar da, vânzarea e nulă. Onorata comisiune nu se interesează desigur de midie transmotivm ci de cele mari. Vrem să aduci aport într’o soeleinte un bun minier industrial voestî să faci o societate anonimă ? |i|j ; g . • ’ff Ea trebue făcută neapărat cu Banca Românească, sau cu orice liberal cu trecere, căci altfel nu poți face tranzacția. deleană o societate anonimă pentru mărirea capitalului trebuie să aibă aprobarea miniisterului de comerț. Ai introdus în consiliul de administrație pe d. Mrazec et comp, sau ne orice alt personaj din ciubul liberal, afacerea se face, altfel mergi la ruină, căci nu te poli mișca. Aceasta este opera cea mai de căpetenie a d-lui Vintilă Brăjur nu şi Mrazec instalată la institutul geologic deşi fine de depărta meritul condus de Hassa. Ceva mai mult. Această comisiune a răspândit prin oamenii ei de încredere svonul extraordinar că va revizui aprobările făcute în trecut. Din cauza aceasta toate societăţile interesate îşi caută liberalii iar în consiliul de administraţie. • Şi acum ne întoarcem la d- Sa*su şi la cinstea d-sale II ştim şi îl socotim ca neamestecat în acest şantaj viitilist. N ■rugăm însă cu toată dererea la ce se cuvine unui om politic ce ocupă în ţara noastră un departament aşa de important, să dea presei un comunicat în această privinţă. Credem că şi d'sa poartă pentru presă măcar atâta atenţiune Dacă nu ne va mulţumi răspunsul d-sale, vom da " poate şî nume proprii ce ara putut culege de la cei interesaţi căci agenţia dela Institutul geologic lucrează cu totul secret. Atacurile din afară şi politicile rele , act de provocatiune in politica internă Din recentele incidente de la maniţa maghiară oficiosul gujunului, ziarul „Viitorul“, ţine i stabilească oarecari... învâţărnte. E cam grăbit „Viitorul“ întru că nu se cunoaşte încă ,că incidentul cu Budapesta î, declarat închis. Dacă da, trebui s-o afle şi opinia publică apoi guvernul să tragă conduile, să arate învăţămintele şi larma-urmei, dacă e indispensat, să facă şi morală altora, căci seralii sunt, mai ales la guvernişte moralişti cari merg până cole încât aruncă peste bord tot au făcut în opoziţie. Sunt insă indicaţiuni serioase, îpă intervenţiile statelor aliate cute la Budapesta, că agitaţiile aghiare se vor potoli cel puţin ună când situaţia internaţionale va complica ceva mai seas ! Prin urmare guvernul, prin ganele sale oficioase, se grăeşte să stabilească răspunderile să tragă învăţăminte, învăţămintele pe cari „Viitorl“ le stabileşte sunt pe deplite de o făţărnicie care scoaterăşi în lumină mentalitatea lbatică a celor cari conduc parcul liberal, iar de altă parte nstitue un nou act de provoţiune în politica internă, probaţiune care vine a doua zi cu apelul regelui la înfrăţire şi ■negaţie. Regele nu a lăsat să treacă nici azi a anului nou pentru a actua prin cuvântarea ce a ruat-o la Mitropolie, că „nu este sstul să ne bucurăm de opera vârşită până acum, ci trebuie lucram spre a o desăvârşi viitor şi să ne gândim mai cu amă să o consolidăm şi să o săvârşim cu muncă multă şi forre de neam. Şi regele a adopt apoi rituos : „IMPATRIO- ‘ ISMUL NOSTRU NE TREBBE IERAŢIRE ŞI ABNEGAŢIE, id E GREU şi LUNG DRUMUL 3 STRĂBĂTUT SPRE AD2- 4RATA PAGE“, etc. A doua zi după apelul, regelui înfrăţire şi abnegaţie cum crezi că comentează oficiosul gurnului incidentele recente de frontiera maghiară? Prin insinuaţiuni perfide şî nedemne la adresa partidului naţional, prin: defăimarea unor patrioţi şi luptători oţeliţi In luptele naţionale ca d-nuii Maniu, Vaida şi Goldiş. Oamenii cari odinioară spuneau: „Voim Transilvania fără Transilvăneni!“ impută acum, din nou, fruntaşilor ardeleni că preconizau prin politica regionalistă desmembrarea României şi deci — concluzia o trage tot „Viitorul“ — partidul naţional e complice cu mişcarea iredentistă din Ungaria, iar d. Goldiş e pur şi simplu un trădător fiindcă a dat un interview unui ziar maghiar prin care reaminteşte cele petrecute la 1918, convorbirea cu Karoly, convorbire pe care de altfel însăşi foaia maghiară mărturiseşte că nu a reprodus-o exact. Această atitudine a fosei guvernamentale constitue cea mai făţarnică provocațiune în politica internă şi în acelaş timp o brutală de considerare a apelui făcut de rege. A. W. -----* Hifi jffl f BARONUL ISHY fost ambasador japonez la Paris mutat în aceiași calitate la Londra. Socotelile Ungariei nu au ieşit S’a dovedit insă că stau alături de Poate că e reuşită caracterizarea contelui Rubido de Zichy cum că furtuna dela frontiera maghiară a fost o furtună într'un pahar cu apă, dar vina nu e a Ungariei daca socotelile nu i-au reuşit. Vina e a împrejurărilor, sau mai bine zis a forţei pe care o reprezintă în Europa statele victorioase în mâinile cărora a rămas conducerea lumei şi va mai rămâne multă vreme, cu toate divergenţele între unele din ele. Ungaria lui Horty, prizonieră a opoziţiunei gălăgioase a „Ungurilor cari se deşteaptă“ şi a aşa numiţilor fascişti maghiari cari, de la venirea guvernului Mussolini, exploatează echivocul fascist faţă de Iugoslavia Şi Mica înţelegere, a repetat greşala tuturor celor ce cred că fiindcă puterile victorioase nu au dictat pacea la Berlin, tratatul de Versailles pote fi lesne înlăturat. Guvernul Bethlen, trăind din mila acestei opoziţiuni, s’a lăsat sedus de calculele iluzioniste ale unei lovituri militare germane contra controla* Ini francez in valea Ruhrului, ale unui atac bolşevic la Nistru. ale unui atac bulgar in Dobrogea. ale unui eşec al conferinţei din Lausanne, într’un cuvânt a fost târit de exaltarea gălăgioasă a vânătorilor de putere din Budapesta, a crede într’un Întreg complex de imprejurări care ar fi permis Ungariei cel putin o lovitură la frontiera României, vizând Oradea Mare, Aradul si Satul Mare, spre a sdrancina încrederea In caracterul definitiv al graniţei române spre Ungaria si a reaprinde astfel în ungurimea ardeleană visul nebunesc in refacerei Ungariei de altă dată. Ceea ce n’a reuşit prin încercarea de a reintrona pe Carol de Habsburg s’a incer*cat acum se temeiul sabred marile pateri aliate Mica Înţelegere al unui concurs de Imprejurări care nu s’a ivit, fiindcă nu putea să se ivească. Dacă Insă socotelile Ungăriei dirigente nu au ieşit, s’a făcut insă. In schimb, încă odată, dovada că nu numai că alianţa de optzeci de milioane suflete a popoarelor Micei înţelegeri, constitue o forţă care dictează azi în Europa centrală, dar că ea se poate sprijini ferm pe Marile Puteri victorioase din Apus. Ca şi anul trecut, când cu aventura lui Carol de Habsburg, concomitent cu demersul reprezentanţilor Micei înţelegeri, reprezentanţii marilor puteri au pus alaltăeri in vedere guvernului maghiar la Budapesta că trebue să inceteze demonstraţiile ostile faţă de România, cari nu pot fi decât dăunătoare pentru Ungaria. Rezultatele acestei acţiuni nu pot decât să fie calmante pentru toţi pescuitorii In apă turbure. Ele se rânduesc în şirul succeselor Micei Inţele fieri pentru consolidarea Statelor succesoare ale fostei monarhii austro-ungare, spre a pecetlui astfel în mod definitiv forţa menţinerei intacte a tratatelor prin garanţia alianţelor înfăptuite. . Pentru România rezultatele acestea consacră politica externă a instinctului naţional, tradusă în realităţi tangibile de geniul politic al lui Take Ionescu. EMIL D. FAGURE Florile abizului Plouă rece şi nesfârşit, s-a întunecat de tot şi în aerul umed palpită suflarea înfrigurată a revelionului. Vitrinele luminate violent scapară ca nişte guri de cuptor deschise brusc în noaptea care se lasă. Automobilele se urmează, se încrucişează, se opresc unele în faţa altora, privindu-se din ochii lor enormi— par nişte cărăbuşi colosali gata să se încaere, cari-şi întind unii spre alţii tentaculele de lumini în vreme ce elitrele sclipitoare tremură imperceptibil. Prin noi soiul trotuarelor alunecă mulţimea anonimă şi exultantă. Toată metropola a ieşit pe străzi, se striveşte în pragul magazinelor, se înăbuşă în faţa meselor din cofetării încărcate cu torturi şi cutii de bomboane, se extaziază în faţa vitrinelor unde o doamnă cu capul de ceară drapeaza pe corpu-i de rumegătură de fierăstrău o toaletă de aur brun printre evantaie de pene de struţ şi pungi de mătase cu arabescuri. In dreptul hotelului Continental neagră ca noaptea, ca noroiul şi ca tristeţea, o ţigancă oribil de bătrână şi de sbârcită înalţă în lumina globurilor electrice de la intrare, un buchet miraculos de garoafe trandafirii şi albe, de mimoze şi de violete. Este în florile acelea primăvara cu azurul ei, tinereţea vecinică şi speranţa nesfârşită. Mulţimea s’a oprit fascinată, ochii au început să lucească mai intens, mâinile se întind nerăbdătoare— este ouvântare colectiva spre ofranda neaşteptată de culori şi de parfumuri şi într’o clipă buchetul vrăjitoarei s‘a epuizat. Apoi fiecare se îndreaptă spre casă, în noaptea care acum e neagră şi nepătrunsă— anul cel vechiu mai are de trăit câteva clipe anul cel nou licăre la orizont — umanitatea face un nou pas spre moarte şi spre neant, şi în pragul abizului ultim se opreşte dreaptă, cu ochii mari, cu mâinile pline de garoafe, de mimoze cu boabele de aur, de violete înrourate şi parfumate delicios. CADET ROUSSEL C Miercuri 17 ianulie 1923 Director: EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA se primeşte direct la Administraţia Blaului şi la toate Agenţiile de publicitate 1 LEU NUMĂRUL IN ŢARA 2 LEI IN STRĂINĂTATE Congresu profesorilor secundari Profesorii şi problemele actuale. - fer. Angeloson participă la congres.-Conflictul intre mentalitatea liberală şi Asociaţia profesorilor Profesorii secundari se strâng în congres la Cluj. metropola culturii transilvănene- E un moment de seamă în tendinţa actuală de unificare sufletească. Solidaritatea cărturarilor din toată ţara va da de gândit, desigur şi vecinilor noştri dela apus, cari îşi ascut actualmente suliţele, în agitaţiuni iredentiste. Profesorii secundari vor discuta problemele învăţământului şi o nouă îndrumare în educaţie, faţă de dezagregarea sufletească ce se simte pretutindeni. Dar, desigur, că nu le va scăpa şi lămurirea unor probleme actuale, ce se agită sub ochii noştrii Profesorii şi mişcarea antisemita , cunoscută partea de vină ce revine unor profesori secundari, din unele oraşe ale ţării, în agitaţiunile antisemite ale elevilor şi studenţilor. Am fi însă nedrepţi, dacă n’am constata că aproape unanimitatea profesorilor secundari desaprobă astfel de mişcări, dăunătoare ţării şi că exemplarele izolate, cari s’au pus în fruntea unor asemenea mişcări nu numai că nu au aprobarea asociaţiunilor profesorale, dar chiar sunt dezaprobaţi de ele. In orice caz, această chestiune merită‘a avea răsunetul ei la congres şi un cuvânt autorizat, din partea congresului, trebue să puie lucrurile la punct. Dr. Angeles« participă la congres Chestiunea antisemită trebue cu atât mai mult lămurită, cu cât la acel congres şi-a anunţat sosirea şi mimierul instrucţiunii In ultimele destăinuiri, făcute prin presă s’a arătat că ministrul actual sprijină, în mod discret, mişcările antisemite, cruţă pe agitatorii demascaţi şi oferă oblăduirea sa autoritară, marelui agitator, A. C. Cuza. D-l dr Angelescu va trebui să facă declaraţiuni categorice în congresul profesorilor dacă e hotărât sau nu să ia măsurile cuvenite împo ■ triva acelor agitatori, cari compromit şi şcoala şi ţara- D-l dr. Angelescu mai e dator să arate ce măsuri a luat până acum şi până unde va merge ocrotirea sa faţă de tulburători. Partidul liberal şi Asociaţia profesorilor Participarea oficialităţii liberale la congresul profesorilor secundari uimeşte pe oricine cunoaşte piedicile ce le-a întâmpinat această asociaţie din partea liberalilor din ministerul instrucţiei. Niciodată administraţiile liberale trecute ca şi cea actuală, n au înţeles să ţină seamă de doleanţele şi de intervenţiile Asociaţiei profesorilor. Ministrul actual îngădueşte totdeauna cu efuziune tot ce i se cere, dar niciodată nu-şi împlineşte fâgăduelile. Cazul cel mai recent e cât se poate de elocvent. Văzând măsurile ilegale şi arbitrare, ce se iau cu prilejul repartiţiei de ore din acest an şcolar, Asociaţia profesorilor s’a hotărât să trimită o delegaţie din sânul ei, alcătuită din profesorii cei mai cu autoritate, la d-l dr. Angelescu, cerându-i să înceteze cu prigonirea profesorilor, şi mai ales a acelora de altă culoare politică- D-l dr. Angelescu şi-a dat, ca de obiceiu, cuvântul, dar nu şi-a ţinut cuvântul dat. In adevăr, după audienţa delegaţilor Asociaţiei, s au făcut cele mai samavolnice mişcări de profesori, fără consimţământul lor, şi fără a se fi făcut culpabili de vre-o abatere disciplinară.Dar e în memoria tuturor faptul că îndată ce s’a instalat la minister, d-l dr. Angelescu a înlocuit de toţi funcţionarii superiori ce fuseseră recrutaţi de precedenta administraţie şcolară, dintre membrii Asociaţiei profesorilor, fără deosebire de culoare politică. In locul lor, au fost puşi cei mai patenţi politiciani, recrutaţi din cluburile liberale. Iată cum a înţeles ministrul actual, care nu pierde niciodată prilejul de-a spune că înlătură politica din şcoală — iată cum a înţeles d-sa să trateze Asociaţia profesorilor la congresul căreia se grăbeşte astăzi să asiste,in interesul demagogismului dea partid. Un mic Istoric Asociaţia profesorilor secundari a luat naştere după războiudin iniţiativa profesorilor de la Bucureşti Sub trecuta guvernare, cu prilejul măririi lefurilor, profesorii mai din toată ţara şi-au cedat benevol sporul lor de leafă pe o lună şi astfel Asociaţia şi-a făcut un fond inalienabil de aproape un milion de lei, din venitul căruia îşi publică un BULETIN. Asociaţia e recunoscută ca persoană morală. Proectul de lege în acest sens a fost propus în Camera, trecută de un profesor ţărănist şi sprijinit cu căldură de toţi deputaţii şi senatorii ţărănişti. Astăzi Asociaţia are secţii în mai toate centrele culturale ale ţării întregite Sub regimul trecut avea de trei membri din comitetul său de conducere, în administraţia centrală a ministerului de instrucţie, acum nu mai are nici un reprezentant. Un profesor secundar GRANATE — ......xdutttfA flnainteazl! Pe rina de ori In unna martini sân succes de Sâmbătă când a anunţat cucerirea Adrianopolului de către greci „Adevărul"’ ţi au complectat ştirile cu următoarea telegramă „din sursă sigură": Atena, 15 Ianuarie, orele 2.17 noaptea. — înaintarea trupelor elene continuă cu vigoare şi entuziasm. Ele au trecut de Karagăci, Dedeagaci, Haisocaci şi alte localităţi ilustre şi adoranta „Cumpăraţi drahme şi reţineţi partea mea din vânzare". Dacă nu reuşeşte afacerea cu drahmele o să înceapă aceea cu firele şi atunci vor înainta turcii spre Karagai, Dedeagaci, etc., etc. Mare lucru e strategia de:„ bux să la casa omului I DESCA" Oportunitatea conversaţiunilor ruso-române Delegaţia rusă la Lausanne pare a fi fost, iarăşî pufin fericet inspirată când a propus deschiderea unor conversatuni ruso-române, precedându-le de interviewuri menite a creier prin unele stare de la noi atmosfera în favoarea lor Nu au, început bine aceste conversaţiuni si ne-am pomenit cu indicaţia oficioasă că mai bine ar fî să nu ni se mai acorde importantă si să nu se mai vorbească de ele. Astăzi încerca să se lămurească această indicaţie. In adevăr, din Paris, unde ministrul nostru de externe s-a dus dela Lausanne, se anunţă intenţia Rusiei de a reataca Polonia, iar guvernul nostru are motive de a crede că la Nistru se manifestă asemenea interni şi faţă de România-Amănunte se dau asupra unui întreg serviciu de spionaj al Rusiei sovietice în Balcani având ca prim obiectiv România- Intentile Rusiei sunt puse în legătură $i cu acele ale Ungariei $î cu unitatea de, vederi ce domnește între Berlin si Moscova, guvernul sovietic f’ht pare-se singurul care, până acum, a protestat împotriva controlului francez pe Ruhr, situafiunea sa anormală pernițăndu-i asemenea libertări, fără răspundere Fată de toate aceste simptome, oportunitatea conversatiunilor ruso-romăne apare ca o ironie- De aceea a si rămas la Lausanne să le conducă d- Diamandil, ministrul României care se Stie că a fost arestat l- Petrograd de guvernul sovietic-si n’a fost eliberat, de cat in urma protestului întregului corp diplomatic. Cu ironie, conversaţiile ruso-române conduse de diPamandu la Lausanne sunt, deci, îndoit de amuzante- SILEX