Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)

1923-03-01 / nr. 362

Anul n No. 562 Director Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL Pe 19 Iuni . ..... 200 le. Pe 6 luni • . *** ... •­­ . . 100 lei Pe Sluti ____. mei • SO lei BRDAOTZA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. SĂRINDAR 12 PETROLUL SI TARANII Naţionalizarea petrolului are o latură pe care a­ pus-o In evidentă întrunirea petro­liştilor din Ploeşti şi am vă­zut cu plăcere că este tratată ■în acelaş sens de excelentul­­nostru confrate Măgură de la Buarul „Vremea“ din Galaţi. Acea latură e că se loveşte mai cu seamă în micul pro­prietar, în clasa ţărănească. Cele mai multe exploatări Ide petrol sunt în regiunea dea­lurilor pe proprietăţile foşti­lor clăcaşî împroprietăriţi la 1864. Când s’a început să fie exploatat petrolul, nimeni nu Ştia la ce rezultat va ajunge această, exploatare. Prin urma­re s’a concesionat de către să­teni terenul lor pe nimica toată. Primii concesionari, la rândul lor, au cedat terenul marilor societăţi cari azi scot bogăţii din pământul pe care primii concesionari n’au plă­tit aproape nimic. Proprietarul primitiv se uită cu jind cum se extrag mi­lioane din pământul lui pe ca­re el l-a cedat pentru o bucată de mămăligă sau câţiva litrii de ţuică. El ştie acum ce va­lorează pământul lui. Dar când este pe punctul de a se folosi de el, de acest pământ care a înbogăţit pe alţii, când ştie că concesiunile mai toate expiră în anii aceştia, iată că vine Statul şi îi expropriază subsolul, îi răpeşte avuţia în care el pusese toate speran­ţele. Această hrăpire, căci e cu a­­devărat o hrăpire când li iei omului proprietatea şi în schimb nu-i dai nimic, acea­stă hrăpire este de natură a sădi în inima ţăranilor şi mai multă, ură şi revoltă contra ce­lor de sus. Acum 30 de ani cei dintâi concesionari, l’au înşelat sau ei crede că a fost înşelat. Azi statul face la fel, despuindu-l de avutul său. Şi să se ia în consideraţie *­i că acest pământ pe care el l’a dat pe nimic, nu mai este aşa de productiv cum fost la în­ceput. Fortamente producţia a trebuit să scadă, fie prin faptul epuizării sondelor, fie prin faptul numeroaselor son­de pe cari ie-au pus vecinii. Dar nici măcar pe ceia ce-î ră­mâne acum, el nu este lăsat să fie stăpân şi să-şi adminis­treze averea aşa cum înţele­ge el. Nu se loveşte dlar marile în­treprinderi petrolifere — şi ni­ci n’ar fi just să se lovească în ele, căci sunt bogăţii acu­mulate acolo şi depusă muncă o jumătate de secol. Aceste so­cietăţi dealtminterea, chiar de ar fi în intenţiunea celor ce vor naţionalizarea subsolului ca să fie lovite, ele sunt des­tul de puternice şi pot încon­jura legea. De altfel ele nici nu sunt contra naţionalizării subsolului căci drepturile câş­tigate se respectă şi pentru vii­tor ele sunt mai bucuroase să trateze numai cu Statul căci au­ siguranţa că pot trata fără risc. Se loveşte însă în micii pro­prietari ai terenurilor petrol­i­­fere, în sătenii cari fiind izolaţi şi slabi, nu se pot împotrivi şi apoi ce voiţi să facă ei contra Statului atotputernic ? Ei, fireşte, pot să ia ciomagul. Le­gea minelor a mai fost prilej de agitaţie printre săteni. Dreptatea este cu dânşii şi deci brătieniştii şi de astă dată se joacă cu focul când vor să despoaie pe ţărani de singurul lor avut ce le-a rămas căci ca pământ de hrană nu mai pot servi parcelele în care e pe­trolul, petrolul mâine al altuia decât al lor. Dar Brătienii sunt deprinşi să verse sânge ţărănesc. Ei au dovedit, aceasta la 1907 şi cum de atunci a trecut mult timp, ei sunt setoşi de a mai vărsa încă sângele roş al ţăranilor români! CONST. MILLE Acţiunea opoziţiei Un adevăr şi un neadevăr Guvernul este încântat de ati­tudinea generalului Averesnu care ar „recunoaşte legalitatea modificarei Constituţiei dar în acelaşi timp oficiosul guverna­mental, statul „Viitorul“, care pune in evidenţă că o parte a o­­pozţiei are această părere, cons­tată că acţiunea opoziţiunei este disparată. Este adevărat şi, regretabil că nu s’a putut realiza un acord for­mal intre toate grupările opozit­iunei in chestiunea constituţio­nală. '' Dar guvernul nu poate tăgădui ca fiecare grupare opozantă în parte a luat poziţie atât contra modului cum se procedează li crearea unei nouă Constituţii cât li in contra proectului prezentat Parlamentului. Să luăm pa rând toate parti­dele : 1. Partidul naţional; contra procedurei şi contra proectu­­lui de Constituţie­ 2. Partidul ţărănist; contra procedure; şi contra proectu - lui de Constituţie. 3. Partidul nationalist-demo­crat de sub şefia d-lui lor­a» ; contra procedare; si contra proectului de Constitute. 4. Partidul poporului de sub şefia generalului A­vereseu: contra decretare; actualului Parlament drept Constituantă şi pentru revizuirea actualului proect de Constituție dacă va fi votat. 5. Gruparea liberală disiden­tă condusă de d. Tu­oma Ste­lian , contra procedărei și con­tra proectului de Constituție. Ar putea să ne spună „Viito­rul“ care grupare s’a declarat pentru Constituţia d-lui Bră­­tianu ? Pardon! S’a declarat pentru d. A. C. Cuza, dar cu condiţia să te menţină art. 7 din actuala Constituţie ! Iată, dar că fără un acord for­mal intre partidele opozante în­treaga opoziţie este contra Cons­tituţiei.­­ „ I „ 11 X" Redeschiderea Universităţilor Unul din cei trei candidaţi la, rectoratul Universităţeî din Bucu­reşti, acela care a obţinut, mai multe sufragii ~ d. Pangrati­a este profesorul universitar care din capul locului în Senat, ca­rî în marele Colegiu universitar, s’a rostit împotriva aberaţiunei lui „numerus clausus“. D-sa, după a­legerea de rector a făcut obser­vaţi­unea că nicăeri in Europa, nu s-a întâmplat ca templele cult­­urei să fie închise pe urma u­­nor tulburări de stradă. Universităţile trebue deschise , aceasta e părerea tuturor oa­menilor de stat şi de carte. Din fericire e şi ideia marei majorităţi a studenţîn cei care ve­de un an de studiu pierdut în caz când ar continua actuala stare de lucruri. Minoritatea turbulentă, a pu­tut constata că nu are ecou ni­ci în Universitate, nici în stradă. Ordinea publică e răspunzătoa­re de scene ruşinoase ca cele ce vin iarăşi de la Bârlad, fie că ele s’ar petrece în provincie ori în Bucureşti. Guvernul va trebui să arate da­că mai­­are autoritatea de a ga­ranta liniştea, ori e un guvern care se prepară să-şi treacă par­tidul într’o opoziţiune agitată pe chestiuni cari pun în joc tratate­le. SATURN Vl Gát. GRANATE MINUNEA Guvernul a repurtat o mare victorie la Ighiu: a obţinut cu 1800 de voturi mai mult ca opo­ziţia. Dar asta n’ar fi nimic. S’au mai văzut alegeri In cari candi­datul guvernamental a luat-o cu mult înaintea celui din opoziţie, dar ceeace e emoţionant e mo­dul cum s’au adunat aceste vo­turi. Noaptea, in beznă, pe când vin tur­cobea a groază, când ţipenie de om nu era pe uliţele satelor, când gospodarii dormeau ,târu­in­d, voturile, ele singure, au por­nit din proprie iniţiativă şi s'au adunat în urne, tiximdu-se cu nu­mele gloriosului candidat: Me­­teş . In zori, când au început să vie şi gospodarii la vot, cutiile erau doldora ; marea minune naţio­nală se făptuise, sub paza ceru­lui înstelat şi a... jandarmilor ! Şi aşa noua Constituţie a Ro­mâniei Mari se va bucura de în­că un vot: al celui mai proaspăt „ales“ al Naţiunii, această na­ţiune veşnic Unică, Suverană şi Inviolabilă I­DESCA URGIA DE LA IGHIU Regele n’a răspuns memo­riului d-lui Maniu în chestia fraudelor cari au instalat ac­tualul Parlament şi i-au creat şi pretenţia de a da tarei Con­stituţia României Mari, dar regele nu a putut ascunde fruntaşilor politici cu cari a vorbit că guvernul actual a depăşit, tot ce se cunoștea la noi ca urgie electorală. S’ar fi putut crede că cel pu­ţn in preajma deschidere; dis­cuției asupra Constituției, o alegere ca cea dela Iniriu va fi socotită ca un fel de referen­dum popular şi va f lăsată o libertate electorală măcar a­­parentă. Amănuntele date cr­ ..Lup­tei" de către d. Grigore Fili­­PASCU, deputat de Ilfov, în­tors de la Ighiu, sunt complect edificatoare. Primul votant care se pre­zenta la deschiderea urnelor, le găsea pline de buletine ! La secţia centrală din Ighiu, un­de urna a fost sigilată, candi­­­datul Partidului Naţional a obţinut 634 voturi faţă de 104 ale candidatului guvernului. De când la Cricău unde nu s’a sigilat urna, după ce au votat 209 alegători a căror lis­­tă complectă o are d. Filipescu şi o va publica, s’au găsit la despuiere 630 voturi pentru candidatul guvernului şi 1 vot pentru candidatul partidului Em­­lina!. Ruşinea fiind fără margini, biroul a adus 70 de voturi candidatului opoziţiei!» In aşa atmosferă se începe discuţia nouei Constituţii a României întregite. In ziua când această ticălo­şie fără seamăn va exaspera Ardealul şi va clătina unita­tea naţională ,­făuritorul Ro­mâniei Mari“ va fi acela care va n­ăd­ crima naţională Pe care esuvernul său o să vâr­­şest® în Ardeal, L. T. A. America şi Liga Naţiunilor preşedintele Statelor Unite a adresat un mesaj senatului în care propune ca America să fa­că parte permanentă din tribu­nalul arbitral de pe lângă Liga N­aţ­ ­iARDING ohimip să Citim în „Viîtor­ul“ : „De aceia propunem ca să­ se fără o com­paraţie intre averile fruntaşilor liberali dinainte şi după­ război şi­ averile fruntaşilor din parti­dul naţional tot dinainte de răz­boi şi cele in care se răsfaţă azi". Auziţi oameni buni, auziţi pe Cei Trei Fraţi cari s’au făcut celebri în afacerea Răteşti, în a­­facerea­ Bulevardului Dinastiei şi a cârciumilor familiei, în chestia Sâmbureştilor, a Călimăneştilor şi a Govorei, în afacerea apelor din Germania şi a vacilor şi găi­­nelor din Anglia, pe aceia cari o­­perează ca nişte tâlhari la Reşi­ţa şi la I. R. D. P., pe acapara­torii de la Petroşani, pe zarafii de la Banca Românească şi deja celelalte banei laborale, auziţi-i şi vedeţi-i cum fac pe săracii şi pe modeştii ! Ei, mieluşeii lui D-zeu, săraci­­.­ au fost înainte de război, săraci sunt şi acum şi hoţii cei mari sunt.D d-nii Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Popoviei şi ceilalţi din partidul naţional! Dacă am fi siguri că această propoziţie de comparaţie s’a fă­cut in mod cinstit, mai că am primi cercetarea să se deschidă casele de fier şi catastifele Celor Trei Fraţi, să-şi arate ave­rea şi cât câştiga fără muncă şi de la bănci şi de la alte între­prinderi, mai mult sau mai pu­ţin veroase şi să cerem să facă a­­celaş lucru şi bărbaţii din fruntea partidului naţional. Dar faţă de rezultatul care s’ar obţine, ar trebui să fie nebuni Brătienii să primească propune­rea. Mai mult, ei de sigur vor fi luat de urechi pe nesocoti­tul zia­rist care Ie-a făcut farsa, de a veni cu această nefericită compa­raţie ! Averile Tratîenilor e doar un subiect de care presa liberală n’ar trebui să se atingă mH la zile mari ! A. B. crnaom LA IGHIU PBi§i©iHTEL£ BIROULUI ELECTORAL! Bună di­mineața, d-Se alegător, ti­fca ©ști f&ritsswil car® voted! ALEGĂTORUL: He, «©rsceta eu s&nt primul, cf-l© preiident, dar văd câ buletinul nu mal istSrâ In urni! m Joi 1 Martie 1923 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA se primeşte direct la Administraţia slă­nini şi la toate Agenţiile de publicitate 1 LEU NUMĂRUL IN ŢARA 2 LEI IN STRĂINĂTATE MANIFESTUL Partidului National Roman­­­­csaa*M— înfrăţire în faţa primejdiei liberale Partidul Naţional Român a­­dreseazît ţării următorul mani­fest : Iubiţi Cetăţiî. Sunt patru ani de când desti­nul bun al neamului a închegat din cele patru Românii risipite intre Tisa şi Nistru o singură ţa­ră : România Mare. Ea s’a plă­mădit din jertfele seculare ale tu­turor românilor, din sacrificiul de sânge al sutelor de mii de ostaşi români­ din voinţa şi con­simţământul unanim al sufletului românesc şi cu concursul puternic al marilor noştri aliaţi. Odată realizat visul secular al neamului şi închegată unitatea na­ţională a tuturor Român­iei, da­toria bărbaţilor de stat c­u răs­pundere ar fi fost ca ei în per­fectă armonie şi călăuziţi de o su­perioară dragoste de ţară, să con­lucreze frăţeşte şi din toate pute­rile pentru aşezarea noului stat pe temelii trainice, democratice şi morale. Dar n’a fost aşa. Uniunea sa­cră dorită de noi a fost zădărnici­tă şi sforţările noastre cinstite pentru atingerea scopului nostru au fost­ paralizate de nişte oameni — conducătorii partidului libe­ral — care socotind ţara drept o moşie a lor* au ţinut să continue a o administra după vechile me­tode ale unui politicianism detes­tat de toată lumea. Venit la putere prin siluirea voinţei alegătorilor, guvernul li­beral a căutat să-şi justifice ilega­lităţile şi abuzurile electorale, ca­re înspăimântă orice conştiinţa o­­nestă, prin explicaţiunea că, Sta­tul» pentru a fi ferit de bolşevism şi de dezastrul financiar avea ne­voie de conducerea unor oameni cu experienţă politică şi compe­tenţi în materie de guvernare. Dar bilanţul guvernării de un an al partidului liberal este de­zastruos. In timpul răsboiului şî după război partidul liberal n’a învă­ţat şi n’a uitat nimic. La situaţi­ile nouă au rămas tot oameni vechi, la o Românie Mare au ra­mas tot oamenii mici de altă datâ- Revis financiară Situaţia financiară şi economi­că a ţării se oglindeşte in criza dureroasă a banului nostru. Scum­pirea neîncetată a traiului e do­vada palpabilă că guvernul n’a avut priceperea să aducă nici o îmbunătăţire economiei noastre naţionale adânc sdruncinate. Tra­iul a devenit de nesuferit pentru toate clasele muncitoare, pentru toţi oamenii cinstiţi. Sub masca măsurilor de protecţie economică’ specula e în floare şi niciodată nu s’a­ bucurat mai mult de ocrotirea binevoitoare a stăpânirii. Lipsa de pricepere gospodărească a gu­vernului şî administraţiei liberale a lăsat populaţia fără lemne, fără carne’ fără, sare* şi o va lipsi în curând şi de pâine. Epidemiile născute dintr’o ruşinoasă necură­ţenie au reapărut şi cresc. Risipa banului public continuă peste tot, iar necinstea şi-o strigă in faţă conducătorii oraşelor. Provinciile unite cu Patria ma­mă, in loc de a-şi fi găsit liniştea şi condiţiunile de desvoltare na­ţională, dorite cu înşelare de vea­curi» sunt lăsate pradă unui po­liticianism nutrit de strâmte in­terese de partid şi unei incurii cri­minale. Nedreptăţite în interesele lor economice şi nesocotite în stră­du­­itele lor naţionale, identice cu acele ale Patriei mame, ele pri­vesc cu durere şi ruşine la ocâr­­muirea actuală a ţării.­­ Libertăţile noastre politice sunt nesocotite Toate ramurile admi­nistraţiei publice se zbat într’o desorganizare Înspăimântătoare şi într’o demoralizare crescândă, datorită pe de o parte insuficien­ţii salariilor pentru cei buni» pe de altă parte totalei lipse de sanc­ţiuni pentru cei răi. r­esord­­ea care domneşte, şi necinstea, care sfidează, nu se mai pedepsesc Cei răi sunt preferaţi celor buni» care privesc cu mâhnire cum ploaia de decoraţii se aşterne pe pieptul celor nedemni. Armata ea însăşi, ocrotitoarea pământului şi suveranităţii noas­tre naţionale’ tânjeşte fără echipa­ment şî fără hrană în părăsirea în care e lăsată de o guvernare vinovată. Soldaţii, eroii de eri şi de mâine ai apărării naţionale, umblă desculţi iar ofiţerii nu au pe ei tunică să-şi poarte decora­ţîile răsboiului de unitate naţio­nală. Iubiţi Cetăţeni. Ţara este lipsită astăzi de reprezentanţa ei legală, care să o scape de această stare pe cât de dureroasă, pe atât de umilitoa­re. Parlamentul actual este ieşit dintr-o lovitură de Stat. Legea electorală din Ardeal a fost schimbată printr­ un simplu or­din ministerial. Aproape toate articolele acestei legi, votate de Marele Sfat Naţional din Sibiu şi sancţionate de Regel® ţării, au fost modificate prin simple or­dine date de Ministerul de In­terne. Voinţa unui om şi a unui partid a fost astfel instituită pe deasupra legilor ţării. Frauda şi teroarea, puse în aplicare cu o­­cazia alegerilor generale, prin ordine directe de la guvern şi de­la organele administrative şi poliţieneşti, s-au continuat şi la alegerile parţiale, pentru ca la urmă toţi criminalii electorali să sfârşească prin a­d amnistiaţi şi în mare parte decoraţi. Actualele Corpuri legiuitoare au fost declarata Adunări naţio­nale constituante, fără a se ţi­nea seamă de disperi­ţ­iunile clare ale Constituţiunei actuale în ce priveşte convocarea Corpu­rilor legiuitoare constituanta, iar pe de altă parte ignorând­u­­se cu desăvârşire şi hotărârile de unire ale provinciilor unite ,i în deosebi hotărârile Adună­rii Naţionale dela Alba-Iulia. Puterea executivă s’a supra­pus astfel legilor Constituţiei, hotărârilor Adunării Naţionale dela Alba-Iulia, consfinţite prin jurăminte şi promisiuni solem­ne. Ţara este pusă în faţa celei mai isMloax© încercări de a se sdruncina din temelii întreaga noastră aşezare de Stat, Partidul Naţional Român nu putea rămânea indiferent faţă de această stare de lucruri. El, care in trecutul său de 75 ani de luptă pentru democraţie şi pentru drepturile naţionale, a suferit persecuţiile sângeroasa ale unei stăpâniri duşmane mi­lenare, care nu s‘a lăsat ademe­nit de onoruri şî nici înfrânt în lupta sa de rezistenţă şi care pen­truu, ideii® sale a făcut cunoş­tinţa temniţelor din Seghedin, Vaţ şi Cluj, înţelege să stea şi astăzi le locul pe cum i-l impu­ne datoria sa faţă de neam şi ţară. Partidul Naţional Român din momentul înfăptuirii României Mari a încetat de a mai fi regio­nalist. El a devenit un partid al ţării întregi. Convins că fraţii săi de principii din vechiul Re­gat, Basarabia şi Bucovina do­resc să găsească o organizaţie pentru a duce lupta de regenera­re politică şi morală a României întregite, a datorit să se extindă p® cuprinsul întreg­ei ţări. Decis la noul sacrificii, ei se aşează la primele rânduri al© armatei naţionale pentru înfăptuirea de­mocraţiei româneşti ameninţa­te astăzi de loviturile de Stat pregătite şi date fie partidul de clasă al oligarhiei liberale. Partidul Naţional Român ţine să-şi facă datoria în întregime mai ales acum când dorul de stăpânire medievală al guver­nului liberal găseşte că a sosit ceasul loviturii supreme. El vrea să voteze prin corpu­rile legiuitoare eşite din lovi­tură de Stat şi din fraudă şi te­roare, noua Constituţie a Ro­mâniei Maxi, adică: aşezămân­tul suprem al lbertăţilor noas­tre, cartea sfântă a drepturilor şi îndatoririlor noastre cetăţe­neşti. Constituţia tinterata Constituţia, care nu se poate naşte şi trăi decât cu condiţia de a fi a tuturor, in forma proee­tată de liberali, nu este în reali­tate decât o egoistă operă de partizani, menită să asigure par­ridului liberal stăpânirea ne­­curmată a bogăţiilor ţării. Confiscând subsolul ţării, cu imensele sale bogăţii în folosul aşa zis al Statului, dar in reali­tate în folosul partidului liberal, acest partid îşi complectează astfel opera de acaparare de mult începută a avuţiei naţio­nale. Organizând Senatul pe bazele anti-democratice ale „Senatori­lor de drept“, aleşi aproape ex­clusiv dintre membrii aceluiaşi partid liberal, guvernul de azi işi asigură atotputernicia per­manentă şi exclusivă a legiferă­rii viitoare, indiferent de ce gu­vern ar fi la cârma ţării. Desfiinţând printr-o alcătuire ipocrită contenciosul adminis­trativ, cea mai puternică pavăză a celui slab contra arbitrarului guvernamental, partidul liberal distruge ultima armă legală a luptei pentru dreptate. Statornicind în toate mariles­tările vieţei politice şi econo­mice atoputernicia Statului fa­ţă de individ, care rămâne stă­vit, partidul liberal, ştiind bine că Statul a fost tot timpul în mâinile sale, încearcă să-şi e­­t­oi­irizeze prin texte constituţio­nal® tirania şi lăcomia lui. Sugrumând libertatea presei, singura supapă de siguranţă îm­potriva arbitrarului, oligarhia II deraia ne întoarce un veac îna­poi, cu singurul scop ca lupta in contra metodelor sale de gu­vernare să fie întotdeauna ză­­dărnicită. In fine lăsând nerezolvate pro­blemele de supremă importanţă ale minorităţilor, ale diferitelor confesiuni şi a învăţământului, el lasă in mod voit câmp liber neliniştelor naţionale şi confe­sionale pentru a putea exploa­ta în viitor situaţiile ţurţuri, exact cum fac» şi astăzi. Iubiţi Geto­­feni, Partidul Naţional Român *« ridică cu toată puterea împotri­va acestei imoralităţi politice- Bazele unui Stat nu se Pot aşe­za de ilegalitate şi abuz- Acest partid are la baza sa patru mari principii conducă­toare: Naţionalismul fără şovi­nism, democraţi© curată, fără şovăire dreptate, socială şi soli­daritate naţională-Vrem înainte de toate întro­narea legalităţii ca prima şi cea mai esenţială condiţiune­ a de­mocraţiei şi înlăturarea arbitra­rului care usucă toate energiile vii ale naţiunii noastre. Vrem­ apărarea clasei ţără­neşti, care formează temelia Statului; vrem ridicarea ei în viaţa politică la rolul important pe car® il merită ca unul din principalii factori ai Satului. Vrem apărarea muncitorimii ca ea să alcătuiască un element sănătos politic naţional, econo­mic şi cultural Vrem o reprezentanţă naţio­nală nefalsificată corespunză­toare curentelor politice naţiona­le şi democratice care domină astăzi sufletul neamului nostru. Suntem pentru o egală situa­ţie de drept a femeii. Vrem libertate® firesei- Apă­rarea ei de orice ştirbire şi per­secuţie este o datorie de onoare a partidului naţional român. Vrem descentralizarea admi­nistrativă- autonomia locală, pentru ca elementele de bază al© Statului să nu fie stânjenite în progresul lor printr’o centra­lizare păgubitoare intereselor generale şi celor locale Suntem pentru o cuminte uni­ficare a operii legislative şi ad­ministrative. Socotim că proce­sul de unficare trebue să g® des­făşoare în marginile unei evo­luţii fireşti şi până atunci do­rim respectare® tuturor acelor a­­şezăminte de drept din provin­ciile unite, care funcţionează sau au funcţionat până acum spre mulţumirea populaţiei aces­tora. Vrem îndrumarea industriei şi comerţului Intr’o direcţiune na­ţională, dându-li-se întreg spriji­nul pentru mărirea producţiunii­ In acelaş timp dorim pentru toate ramurile muncii noastre naţionale un regim de libertate economică în care iniţiativele să nu mai fie stânjenite nici de permisele, nici de intervenţiuni­­le vexatorii şi neîncetate ale unei administraţii incompetente. (Citiţi continuarea în pag. 6-a), D. IULIU MANIU

Next