Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)
1923-03-01 / nr. 362
Anul n No. 562 Director Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL Pe 19 Iuni . ..... 200 le. Pe 6 luni • . *** ... • . . 100 lei Pe Sluti ____. mei • SO lei BRDAOTZA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. SĂRINDAR 12 PETROLUL SI TARANII Naţionalizarea petrolului are o latură pe care a pus-o In evidentă întrunirea petroliştilor din Ploeşti şi am văzut cu plăcere că este tratată ■în acelaş sens de excelentulnostru confrate Măgură de la Buarul „Vremea“ din Galaţi. Acea latură e că se loveşte mai cu seamă în micul proprietar, în clasa ţărănească. Cele mai multe exploatări Ide petrol sunt în regiunea dealurilor pe proprietăţile foştilor clăcaşî împroprietăriţi la 1864. Când s’a început să fie exploatat petrolul, nimeni nu Ştia la ce rezultat va ajunge această, exploatare. Prin urmare s’a concesionat de către săteni terenul lor pe nimica toată. Primii concesionari, la rândul lor, au cedat terenul marilor societăţi cari azi scot bogăţii din pământul pe care primii concesionari n’au plătit aproape nimic. Proprietarul primitiv se uită cu jind cum se extrag milioane din pământul lui pe care el l-a cedat pentru o bucată de mămăligă sau câţiva litrii de ţuică. El ştie acum ce valorează pământul lui. Dar când este pe punctul de a se folosi de el, de acest pământ care a înbogăţit pe alţii, când ştie că concesiunile mai toate expiră în anii aceştia, iată că vine Statul şi îi expropriază subsolul, îi răpeşte avuţia în care el pusese toate speranţele. Această hrăpire, căci e cu adevărat o hrăpire când li iei omului proprietatea şi în schimb nu-i dai nimic, această hrăpire este de natură a sădi în inima ţăranilor şi mai multă, ură şi revoltă contra celor de sus. Acum 30 de ani cei dintâi concesionari, l’au înşelat sau ei crede că a fost înşelat. Azi statul face la fel, despuindu-l de avutul său. Şi să se ia în consideraţie *i că acest pământ pe care el l’a dat pe nimic, nu mai este aşa de productiv cum fost la început. Fortamente producţia a trebuit să scadă, fie prin faptul epuizării sondelor, fie prin faptul numeroaselor sonde pe cari ie-au pus vecinii. Dar nici măcar pe ceia ce-î rămâne acum, el nu este lăsat să fie stăpân şi să-şi administreze averea aşa cum înţelege el. Nu se loveşte dlar marile întreprinderi petrolifere — şi nici n’ar fi just să se lovească în ele, căci sunt bogăţii acumulate acolo şi depusă muncă o jumătate de secol. Aceste societăţi dealtminterea, chiar de ar fi în intenţiunea celor ce vor naţionalizarea subsolului ca să fie lovite, ele sunt destul de puternice şi pot înconjura legea. De altfel ele nici nu sunt contra naţionalizării subsolului căci drepturile câştigate se respectă şi pentru viitor ele sunt mai bucuroase să trateze numai cu Statul căci au siguranţa că pot trata fără risc. Se loveşte însă în micii proprietari ai terenurilor petrolifere, în sătenii cari fiind izolaţi şi slabi, nu se pot împotrivi şi apoi ce voiţi să facă ei contra Statului atotputernic ? Ei, fireşte, pot să ia ciomagul. Legea minelor a mai fost prilej de agitaţie printre săteni. Dreptatea este cu dânşii şi deci brătieniştii şi de astă dată se joacă cu focul când vor să despoaie pe ţărani de singurul lor avut ce le-a rămas căci ca pământ de hrană nu mai pot servi parcelele în care e petrolul, petrolul mâine al altuia decât al lor. Dar Brătienii sunt deprinşi să verse sânge ţărănesc. Ei au dovedit, aceasta la 1907 şi cum de atunci a trecut mult timp, ei sunt setoşi de a mai vărsa încă sângele roş al ţăranilor români! CONST. MILLE Acţiunea opoziţiei Un adevăr şi un neadevăr Guvernul este încântat de atitudinea generalului Averesnu care ar „recunoaşte legalitatea modificarei Constituţiei dar în acelaşi timp oficiosul guvernamental, statul „Viitorul“, care pune in evidenţă că o parte a opozţiei are această părere, constată că acţiunea opoziţiunei este disparată. Este adevărat şi, regretabil că nu s’a putut realiza un acord formal intre toate grupările opozitiunei in chestiunea constituţională. '' Dar guvernul nu poate tăgădui ca fiecare grupare opozantă în parte a luat poziţie atât contra modului cum se procedează li crearea unei nouă Constituţii cât li in contra proectului prezentat Parlamentului. Să luăm pa rând toate partidele : 1. Partidul naţional; contra procedurei şi contra proectului de Constituţie 2. Partidul ţărănist; contra procedure; şi contra proectu - lui de Constituţie. 3. Partidul nationalist-democrat de sub şefia d-lui lora» ; contra procedare; si contra proectului de Constitute. 4. Partidul poporului de sub şefia generalului Avereseu: contra decretare; actualului Parlament drept Constituantă şi pentru revizuirea actualului proect de Constituție dacă va fi votat. 5. Gruparea liberală disidentă condusă de d. Tuoma Stelian , contra procedărei și contra proectului de Constituție. Ar putea să ne spună „Viitorul“ care grupare s’a declarat pentru Constituţia d-lui Brătianu ? Pardon! S’a declarat pentru d. A. C. Cuza, dar cu condiţia să te menţină art. 7 din actuala Constituţie ! Iată, dar că fără un acord formal intre partidele opozante întreaga opoziţie este contra Constituţiei. „ I „ 11 X" Redeschiderea Universităţilor Unul din cei trei candidaţi la, rectoratul Universităţeî din Bucureşti, acela care a obţinut, mai multe sufragii ~ d. Pangratia este profesorul universitar care din capul locului în Senat, carî în marele Colegiu universitar, s’a rostit împotriva aberaţiunei lui „numerus clausus“. D-sa, după alegerea de rector a făcut observaţiunea că nicăeri in Europa, nu s-a întâmplat ca templele culturei să fie închise pe urma unor tulburări de stradă. Universităţile trebue deschise , aceasta e părerea tuturor oamenilor de stat şi de carte. Din fericire e şi ideia marei majorităţi a studenţîn cei care vede un an de studiu pierdut în caz când ar continua actuala stare de lucruri. Minoritatea turbulentă, a putut constata că nu are ecou nici în Universitate, nici în stradă. Ordinea publică e răspunzătoare de scene ruşinoase ca cele ce vin iarăşi de la Bârlad, fie că ele s’ar petrece în provincie ori în Bucureşti. Guvernul va trebui să arate dacă maiare autoritatea de a garanta liniştea, ori e un guvern care se prepară să-şi treacă partidul într’o opoziţiune agitată pe chestiuni cari pun în joc tratatele. SATURN Vl Gát. GRANATE MINUNEA Guvernul a repurtat o mare victorie la Ighiu: a obţinut cu 1800 de voturi mai mult ca opoziţia. Dar asta n’ar fi nimic. S’au mai văzut alegeri In cari candidatul guvernamental a luat-o cu mult înaintea celui din opoziţie, dar ceeace e emoţionant e modul cum s’au adunat aceste voturi. Noaptea, in beznă, pe când vin turcobea a groază, când ţipenie de om nu era pe uliţele satelor, când gospodarii dormeau ,târuind, voturile, ele singure, au pornit din proprie iniţiativă şi s'au adunat în urne, tiximdu-se cu numele gloriosului candidat: Meteş . In zori, când au început să vie şi gospodarii la vot, cutiile erau doldora ; marea minune naţională se făptuise, sub paza cerului înstelat şi a... jandarmilor ! Şi aşa noua Constituţie a României Mari se va bucura de încă un vot: al celui mai proaspăt „ales“ al Naţiunii, această naţiune veşnic Unică, Suverană şi Inviolabilă IDESCA URGIA DE LA IGHIU Regele n’a răspuns memoriului d-lui Maniu în chestia fraudelor cari au instalat actualul Parlament şi i-au creat şi pretenţia de a da tarei Constituţia României Mari, dar regele nu a putut ascunde fruntaşilor politici cu cari a vorbit că guvernul actual a depăşit, tot ce se cunoștea la noi ca urgie electorală. S’ar fi putut crede că cel puţn in preajma deschidere; discuției asupra Constituției, o alegere ca cea dela Iniriu va fi socotită ca un fel de referendum popular şi va f lăsată o libertate electorală măcar aparentă. Amănuntele date cr ..Luptei" de către d. Grigore FiliPASCU, deputat de Ilfov, întors de la Ighiu, sunt complect edificatoare. Primul votant care se prezenta la deschiderea urnelor, le găsea pline de buletine ! La secţia centrală din Ighiu, unde urna a fost sigilată, candidatul Partidului Naţional a obţinut 634 voturi faţă de 104 ale candidatului guvernului. De când la Cricău unde nu s’a sigilat urna, după ce au votat 209 alegători a căror listă complectă o are d. Filipescu şi o va publica, s’au găsit la despuiere 630 voturi pentru candidatul guvernului şi 1 vot pentru candidatul partidului Emlina!. Ruşinea fiind fără margini, biroul a adus 70 de voturi candidatului opoziţiei!» In aşa atmosferă se începe discuţia nouei Constituţii a României întregite. In ziua când această ticăloşie fără seamăn va exaspera Ardealul şi va clătina unitatea naţională ,făuritorul României Mari“ va fi acela care va năd crima naţională Pe care esuvernul său o să vârşest® în Ardeal, L. T. A. America şi Liga Naţiunilor preşedintele Statelor Unite a adresat un mesaj senatului în care propune ca America să facă parte permanentă din tribunalul arbitral de pe lângă Liga Naţ iARDING ohimip să Citim în „Viîtorul“ : „De aceia propunem ca să se fără o comparaţie intre averile fruntaşilor liberali dinainte şi după război şi averile fruntaşilor din partidul naţional tot dinainte de război şi cele in care se răsfaţă azi". Auziţi oameni buni, auziţi pe Cei Trei Fraţi cari s’au făcut celebri în afacerea Răteşti, în afacerea Bulevardului Dinastiei şi a cârciumilor familiei, în chestia Sâmbureştilor, a Călimăneştilor şi a Govorei, în afacerea apelor din Germania şi a vacilor şi găinelor din Anglia, pe aceia cari operează ca nişte tâlhari la Reşiţa şi la I. R. D. P., pe acaparatorii de la Petroşani, pe zarafii de la Banca Românească şi deja celelalte banei laborale, auziţi-i şi vedeţi-i cum fac pe săracii şi pe modeştii ! Ei, mieluşeii lui D-zeu, săraci. au fost înainte de război, săraci sunt şi acum şi hoţii cei mari sunt.D d-nii Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Popoviei şi ceilalţi din partidul naţional! Dacă am fi siguri că această propoziţie de comparaţie s’a făcut in mod cinstit, mai că am primi cercetarea să se deschidă casele de fier şi catastifele Celor Trei Fraţi, să-şi arate averea şi cât câştiga fără muncă şi de la bănci şi de la alte întreprinderi, mai mult sau mai puţin veroase şi să cerem să facă acelaş lucru şi bărbaţii din fruntea partidului naţional. Dar faţă de rezultatul care s’ar obţine, ar trebui să fie nebuni Brătienii să primească propunerea. Mai mult, ei de sigur vor fi luat de urechi pe nesocotitul ziarist care Ie-a făcut farsa, de a veni cu această nefericită comparaţie ! Averile Tratîenilor e doar un subiect de care presa liberală n’ar trebui să se atingă mH la zile mari ! A. B. crnaom LA IGHIU PBi§i©iHTEL£ BIROULUI ELECTORAL! Bună dimineața, d-Se alegător, tifca ©ști f&ritsswil car® voted! ALEGĂTORUL: He, «©rsceta eu s&nt primul, cf-l© preiident, dar văd câ buletinul nu mal istSrâ In urni! m Joi 1 Martie 1923 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA se primeşte direct la Administraţia slănini şi la toate Agenţiile de publicitate 1 LEU NUMĂRUL IN ŢARA 2 LEI IN STRĂINĂTATE MANIFESTUL Partidului National Romancsaa*M— înfrăţire în faţa primejdiei liberale Partidul Naţional Român adreseazît ţării următorul manifest : Iubiţi Cetăţiî. Sunt patru ani de când destinul bun al neamului a închegat din cele patru Românii risipite intre Tisa şi Nistru o singură ţară : România Mare. Ea s’a plămădit din jertfele seculare ale tuturor românilor, din sacrificiul de sânge al sutelor de mii de ostaşi români din voinţa şi consimţământul unanim al sufletului românesc şi cu concursul puternic al marilor noştri aliaţi. Odată realizat visul secular al neamului şi închegată unitatea naţională a tuturor României, datoria bărbaţilor de stat cu răspundere ar fi fost ca ei în perfectă armonie şi călăuziţi de o superioară dragoste de ţară, să conlucreze frăţeşte şi din toate puterile pentru aşezarea noului stat pe temelii trainice, democratice şi morale. Dar n’a fost aşa. Uniunea sacră dorită de noi a fost zădărnicită şi sforţările noastre cinstite pentru atingerea scopului nostru au fost paralizate de nişte oameni — conducătorii partidului liberal — care socotind ţara drept o moşie a lor* au ţinut să continue a o administra după vechile metode ale unui politicianism detestat de toată lumea. Venit la putere prin siluirea voinţei alegătorilor, guvernul liberal a căutat să-şi justifice ilegalităţile şi abuzurile electorale, care înspăimântă orice conştiinţa onestă, prin explicaţiunea că, Statul» pentru a fi ferit de bolşevism şi de dezastrul financiar avea nevoie de conducerea unor oameni cu experienţă politică şi competenţi în materie de guvernare. Dar bilanţul guvernării de un an al partidului liberal este dezastruos. In timpul răsboiului şî după război partidul liberal n’a învăţat şi n’a uitat nimic. La situaţiile nouă au rămas tot oameni vechi, la o Românie Mare au ramas tot oamenii mici de altă datâ- Revis financiară Situaţia financiară şi economică a ţării se oglindeşte in criza dureroasă a banului nostru. Scumpirea neîncetată a traiului e dovada palpabilă că guvernul n’a avut priceperea să aducă nici o îmbunătăţire economiei noastre naţionale adânc sdruncinate. Traiul a devenit de nesuferit pentru toate clasele muncitoare, pentru toţi oamenii cinstiţi. Sub masca măsurilor de protecţie economică’ specula e în floare şi niciodată nu s’a bucurat mai mult de ocrotirea binevoitoare a stăpânirii. Lipsa de pricepere gospodărească a guvernului şî administraţiei liberale a lăsat populaţia fără lemne, fără carne’ fără, sare* şi o va lipsi în curând şi de pâine. Epidemiile născute dintr’o ruşinoasă necurăţenie au reapărut şi cresc. Risipa banului public continuă peste tot, iar necinstea şi-o strigă in faţă conducătorii oraşelor. Provinciile unite cu Patria mamă, in loc de a-şi fi găsit liniştea şi condiţiunile de desvoltare naţională, dorite cu înşelare de veacuri» sunt lăsate pradă unui politicianism nutrit de strâmte interese de partid şi unei incurii criminale. Nedreptăţite în interesele lor economice şi nesocotite în străduitele lor naţionale, identice cu acele ale Patriei mame, ele privesc cu durere şi ruşine la ocârmuirea actuală a ţării. Libertăţile noastre politice sunt nesocotite Toate ramurile administraţiei publice se zbat într’o desorganizare Înspăimântătoare şi într’o demoralizare crescândă, datorită pe de o parte insuficienţii salariilor pentru cei buni» pe de altă parte totalei lipse de sancţiuni pentru cei răi. resordea care domneşte, şi necinstea, care sfidează, nu se mai pedepsesc Cei răi sunt preferaţi celor buni» care privesc cu mâhnire cum ploaia de decoraţii se aşterne pe pieptul celor nedemni. Armata ea însăşi, ocrotitoarea pământului şi suveranităţii noastre naţionale’ tânjeşte fără echipament şî fără hrană în părăsirea în care e lăsată de o guvernare vinovată. Soldaţii, eroii de eri şi de mâine ai apărării naţionale, umblă desculţi iar ofiţerii nu au pe ei tunică să-şi poarte decoraţîile răsboiului de unitate naţională. Iubiţi Cetăţeni. Ţara este lipsită astăzi de reprezentanţa ei legală, care să o scape de această stare pe cât de dureroasă, pe atât de umilitoare. Parlamentul actual este ieşit dintr-o lovitură de Stat. Legea electorală din Ardeal a fost schimbată printr un simplu ordin ministerial. Aproape toate articolele acestei legi, votate de Marele Sfat Naţional din Sibiu şi sancţionate de Regel® ţării, au fost modificate prin simple ordine date de Ministerul de Interne. Voinţa unui om şi a unui partid a fost astfel instituită pe deasupra legilor ţării. Frauda şi teroarea, puse în aplicare cu ocazia alegerilor generale, prin ordine directe de la guvern şi dela organele administrative şi poliţieneşti, s-au continuat şi la alegerile parţiale, pentru ca la urmă toţi criminalii electorali să sfârşească prin ad amnistiaţi şi în mare parte decoraţi. Actualele Corpuri legiuitoare au fost declarata Adunări naţionale constituante, fără a se ţinea seamă de disperiţiunile clare ale Constituţiunei actuale în ce priveşte convocarea Corpurilor legiuitoare constituanta, iar pe de altă parte ignorânduse cu desăvârşire şi hotărârile de unire ale provinciilor unite ,i în deosebi hotărârile Adunării Naţionale dela Alba-Iulia. Puterea executivă s’a suprapus astfel legilor Constituţiei, hotărârilor Adunării Naţionale dela Alba-Iulia, consfinţite prin jurăminte şi promisiuni solemne. Ţara este pusă în faţa celei mai isMloax© încercări de a se sdruncina din temelii întreaga noastră aşezare de Stat, Partidul Naţional Român nu putea rămânea indiferent faţă de această stare de lucruri. El, care in trecutul său de 75 ani de luptă pentru democraţie şi pentru drepturile naţionale, a suferit persecuţiile sângeroasa ale unei stăpâniri duşmane milenare, care nu s‘a lăsat ademenit de onoruri şî nici înfrânt în lupta sa de rezistenţă şi care pentruu, ideii® sale a făcut cunoştinţa temniţelor din Seghedin, Vaţ şi Cluj, înţelege să stea şi astăzi le locul pe cum i-l impune datoria sa faţă de neam şi ţară. Partidul Naţional Român din momentul înfăptuirii României Mari a încetat de a mai fi regionalist. El a devenit un partid al ţării întregi. Convins că fraţii săi de principii din vechiul Regat, Basarabia şi Bucovina doresc să găsească o organizaţie pentru a duce lupta de regenerare politică şi morală a României întregite, a datorit să se extindă p® cuprinsul întregei ţări. Decis la noul sacrificii, ei se aşează la primele rânduri al© armatei naţionale pentru înfăptuirea democraţiei româneşti ameninţate astăzi de loviturile de Stat pregătite şi date fie partidul de clasă al oligarhiei liberale. Partidul Naţional Român ţine să-şi facă datoria în întregime mai ales acum când dorul de stăpânire medievală al guvernului liberal găseşte că a sosit ceasul loviturii supreme. El vrea să voteze prin corpurile legiuitoare eşite din lovitură de Stat şi din fraudă şi teroare, noua Constituţie a României Maxi, adică: aşezământul suprem al lbertăţilor noastre, cartea sfântă a drepturilor şi îndatoririlor noastre cetăţeneşti. Constituţia tinterata Constituţia, care nu se poate naşte şi trăi decât cu condiţia de a fi a tuturor, in forma proeetată de liberali, nu este în realitate decât o egoistă operă de partizani, menită să asigure parridului liberal stăpânirea necurmată a bogăţiilor ţării. Confiscând subsolul ţării, cu imensele sale bogăţii în folosul aşa zis al Statului, dar in realitate în folosul partidului liberal, acest partid îşi complectează astfel opera de acaparare de mult începută a avuţiei naţionale. Organizând Senatul pe bazele anti-democratice ale „Senatorilor de drept“, aleşi aproape exclusiv dintre membrii aceluiaşi partid liberal, guvernul de azi işi asigură atotputernicia permanentă şi exclusivă a legiferării viitoare, indiferent de ce guvern ar fi la cârma ţării. Desfiinţând printr-o alcătuire ipocrită contenciosul administrativ, cea mai puternică pavăză a celui slab contra arbitrarului guvernamental, partidul liberal distruge ultima armă legală a luptei pentru dreptate. Statornicind în toate marilestările vieţei politice şi economice atoputernicia Statului faţă de individ, care rămâne stăvit, partidul liberal, ştiind bine că Statul a fost tot timpul în mâinile sale, încearcă să-şi etoiirizeze prin texte constituţional® tirania şi lăcomia lui. Sugrumând libertatea presei, singura supapă de siguranţă împotriva arbitrarului, oligarhia II deraia ne întoarce un veac înapoi, cu singurul scop ca lupta in contra metodelor sale de guvernare să fie întotdeauna zădărnicită. In fine lăsând nerezolvate problemele de supremă importanţă ale minorităţilor, ale diferitelor confesiuni şi a învăţământului, el lasă in mod voit câmp liber neliniştelor naţionale şi confesionale pentru a putea exploata în viitor situaţiile ţurţuri, exact cum fac» şi astăzi. Iubiţi Getofeni, Partidul Naţional Român *« ridică cu toată puterea împotriva acestei imoralităţi politice- Bazele unui Stat nu se Pot aşeza de ilegalitate şi abuz- Acest partid are la baza sa patru mari principii conducătoare: Naţionalismul fără şovinism, democraţi© curată, fără şovăire dreptate, socială şi solidaritate naţională-Vrem înainte de toate întronarea legalităţii ca prima şi cea mai esenţială condiţiune a democraţiei şi înlăturarea arbitrarului care usucă toate energiile vii ale naţiunii noastre. Vrem apărarea clasei ţărăneşti, care formează temelia Statului; vrem ridicarea ei în viaţa politică la rolul important pe car® il merită ca unul din principalii factori ai Satului. Vrem apărarea muncitorimii ca ea să alcătuiască un element sănătos politic naţional, economic şi cultural Vrem o reprezentanţă naţională nefalsificată corespunzătoare curentelor politice naţionale şi democratice care domină astăzi sufletul neamului nostru. Suntem pentru o egală situaţie de drept a femeii. Vrem libertate® firesei- Apărarea ei de orice ştirbire şi persecuţie este o datorie de onoare a partidului naţional român. Vrem descentralizarea administrativă- autonomia locală, pentru ca elementele de bază al© Statului să nu fie stânjenite în progresul lor printr’o centralizare păgubitoare intereselor generale şi celor locale Suntem pentru o cuminte unificare a operii legislative şi administrative. Socotim că procesul de unficare trebue să g® desfăşoare în marginile unei evoluţii fireşti şi până atunci dorim respectare® tuturor acelor aşezăminte de drept din provinciile unite, care funcţionează sau au funcţionat până acum spre mulţumirea populaţiei acestora. Vrem îndrumarea industriei şi comerţului Intr’o direcţiune naţională, dându-li-se întreg sprijinul pentru mărirea producţiunii In acelaş timp dorim pentru toate ramurile muncii noastre naţionale un regim de libertate economică în care iniţiativele să nu mai fie stânjenite nici de permisele, nici de intervenţiunile vexatorii şi neîncetate ale unei administraţii incompetente. (Citiţi continuarea în pag. 6-a), D. IULIU MANIU