Lupta, septembrie 1925 (Anul 4, nr. 1119-1144)
1925-09-01 / nr. 1119
ftau* 151, No. 1119 Oi#e«$et- Poises € 0 6« % 1. M I L L SfiDd'kAMENTUL p« 12 i&mt..............................^©© î©î Pe 6 e«Bi.............................2.6© iei Pe * sarai ...... 100 fai fERACTA P ADMINISTRAȚIA B cmp»©61, SS?. Sărindar, 12 B1BX^oTECA I [UNIVERSITAT« 1HS1 ^âod o ^ -- s«e sa răspundă Niciodată expres’unea că rezultatul a întrecut toate așteptările n’a corespuns mai just realităţii ta de astădată. I Nici guvernul, nici chiar J opozdiunea nu a prevăzut i proporţiile dezastrului liberat i în alegerile pentru Comitetele Agricole. S’a întrezărit o indicaţie favorabilă opoziţiei coalizate dar nici de cura nu s’a bănuit un limbajui atâ de net şi categoric. Sunt patru ani de când pofta sufragiului universal,de a voni răspicat a fost tăiată cu laiul săbiei. Echipele volante cari au ocupat militareşte localurile de vot şi au luat urnele cum se ia o redută au consacrat „scandalul european“— expres de an d-lu. Manu—care a fost Parlamentul urnelor furate. Multe nu au fost alegerile de atunci încoace. Sstemul a fost însă un enprsat cu o disciplina militară. Cum insă un asemenea sistem nu poate fi menţinut fără o înăsprire a mijloacelor de aplicat nu , am avut o extindere treptată a sterei de asediu —de la periferie spre centru Pentru întâia, oară în România constituţională întregită, timp de patru ani orice manifestaţie publică a fost interzisă şi orice încercare de a recâştiga acel drot, a fost reprimat manii militari. „Sa nu uităm manifestat umile încercate împotriva Constituţiei de partid. Nici în cursul răsboiului, libertăţile publice n’au fost suspendate atâta timp ca sub regimul actual. Era natural ca o atât de lungă perioadă de compresiune a sentimentului şi voinţei populare să dea pe de-o parte guvernului siguranţa că se sflă la adăpostul oricărei surpize, iar opoziţia,tei însăşi Sâ’i dea impresia că narcozenergiei cetăţeneşti a deverat atât de puternică încât îi va trebui o perioadă de destindere spre a reveni la normal. Aşa, se explică de ce , guvernul, scorapta pe două treimi din Comitetele Agricole şi de ce opoziţiunea departe de a scoate artileria grea, s’a mărginit la o luptă electorală de „guerila“. Misele ţărăneşti insă cam de patru ani nu văd de cât jandarmi de cate ori e vorba de o alegere şi cari participă, mai mult decat se crede îndeobşte, la viaţa publică, au înmagazinat destula îndârjire pentru ca disciplina şi rafinamentul să învingă brutalităţle administative prin iscusinţă. Ţăranii au oftat de asta data cu jandarmul şi au votat cu opoziţia. Cei patru ani da încătuşare, sub toate formele a glasului ţârei, a sporit încet dar sigur şi considerabil numărul celor ce cuptind că se pune mai mult preţ pe falsificarea şi suprimarea dreptului lor de vot cu atâta acest drept câştigări, ochii lor. Rezultatele alegerilor generale pentru Comitetele Agricole sunt aşa de puţin uzitate la noi în at e vădit că numai aplicarea sstematicâ a unui sistem de opresiune şi represiune a voinţei cetăţeneşti, a putut duce la o aşa disciplină efectualâ încât pentru Întâia oară în cele patru părţi ale ţărei întregite să se manifeste un curent atât de hotărât impotriva guvernări. prin forţă şi fals S’a atribut sufragiului univers, lipsa de hotărâre, lips' de curaj civic şi de experienţă. S’a exgerat mult. Massele dela sate nu puteau trece vertiginos dela colegiul-minciună de sub regimul electoral cenzitar ca o opinie publică versată în problemele ce i se pun. Dar țărănimea a dovedit în alegerile Comisiilor Agricole că atunci când e întrebată cum e mulțumită de o gospodărie care i se impune de patru ori de zile—ştie să răspundă românește. Un răspuns mai verde, mai lipsit de orice echivoj ca cel dat în aceste alegeri, e cam greu de găsit EMIL D. FAGURE - " i III»I Eri s’a prezentat pentru plecarem şirului nostru de externe, comisiunea parlamentar română delegată să reprezinte România la conferinţa internaţională de la Washington. Însemnătatea acestei conferinţe a fost pe larg şi competent desbătută în coloanele luptei“. S’a arătat cât de mare este interesul nostru de a opune marei diplomaţii occidentali:—In special acelei ungare osilă nouă personalități române cât mai proeminente, în măsură de a replicaîncercărilor de denigrare sari cu siguranță că se vor produce împotriva Românie! la marea reuniune din America. Pe cât se pare şi judecând după rezultate, nici bunul simţ propriu, nici cel suggerat din afară n’au avut darul să schimbe mentalitatea acelor dintre guvernanţi cari consideră cu uşurinţă interesele cele mai esenţile ale României. La conferinţa internaţională de la Washington, alături de somităţile diplomaţiei mondiale, România va fi reprezentată de o comisiune în fruntea căreia figurează numele d-lui Nicache Botez de la Bacău şi al d-lui Ignat Mircea, patronul bodegei cu acelaş nume. Ce interesează guvernul nostru câ Ungurii trimit acolo pe Appony, că Franţa trimite oameni de talia lui Paul Boncour şi Jouvenel, că marea Britanie va trimite doi mi g nitorii şi alte personalităţi politice de marcă? Emisarul d-lui Brătianu nu putea fi decât jovialul şi simpaticul d. Ignatie Mircea-Boldegă. D Mircea va replica— desigur in limba engleză sau franceză—oratorilor de la conferinţa din Washington, va salvgarda marile interese ale românismului! Ce splendoare şi ce competenţe! In faţa acestei stări nu putem saluta conferinţa ce se va deschide în curând decât cu strigătul: „Trăiască Washington! Trăiască nenea Mircea ! Al nostru eşti să ne trăeşti, că-i zmin- teşti pe unguri cu şpriţul!1* S. Granate Foarte grav! se pare că în recentele alegeri agricole, magistraţii cari au prezidat birourile, ca şi ofiţerii cari au veghiat la păstrarea ordine!, s’au făcut vinovaţi de an păcat, foarte mic, foarte răspândit la noi, dar totuş un păcat: trădare de patrie şi de neam ! Intr’adevăr, prefecţii liberali cari au sosit la Bucureşti ca coada aşa de bine plasată intre picioare, s’au plâns că in alegerile de acum furtul de voturi şi interzicerea alegătorilor de a vota nu s’a putut face ca amploarea tradiţională, magistraţii şi ofiţerii au îngăduit sfi fie zdrobiţi candidaţii liberali şi ceea ce e mai desearătător e că-şi deţieau perfect seama ei asta înseamnă o crimă contra Patriei ! Începem şi noi, alături de „Viitorul“, să fim profund îngrijaţi. Se răspândeşte trădarea şi bolşevismul! Nu mai avem nimic sfânt! Nici chiar listele liberale! DESCA ânia polonă GENERALUL GOUROUD reîntors la Paris a declarat prespi că armata polonă este complect de bine instruită și echipată. O fintre de politică Jia cu*Hodi£* Teatrul Naţional a luat cum se cuvine, comanda şi a deschis Sâmbătă seara porţile stagiunea 19213—1921* A făcut’o subliniind succesul stagiune! sale trecute care a fost, acela al literature! dramatice româneşti şi a ales pentru aceasta operă reprezemtativă a renaşterea noastre teatrale. Sunt 23 de ani — fugit iresparabil tempus ! — de când proclamam în seara premierei maeetria dramatică a acţiunei şi mai ales suflul patriotic al dramei istorice „Vlaicu-Voda". Astăzi ea face parte din patrimoniul dramaturgiei noastre naţionale. Nu e însă numai o technică teatrală Superioară şi un avânt, literar în această lucrare; e şi o splendidă reconstituire — pietricică cu pietricică — a icoanelor sculptate din galeria marilor ctitori ai românismului de altă dată. Figura centrală a lui Vlaicu- Volă sintetizează minunat răbdarea, suferinţa, linia dreaptă a unui plan bine stabilit, energia mută cu care acest domn a reuşit să înlăture uneltirile străine şi să urmărească în tăcere ideea sa proprie — idee ce se confundă cu dârza şi neîncovoiata credinţă şi mândrie a neamului său. Din acest punct de vedere, figura lui Vlaicu- Vodă e una din cel mai specific româneşti ale teatrului nostru istoric. Costea Muşat, Banul Miked, Spătarul, Dragomir sunt portrete de boeri din veacul al 14-lea de o autenticitate surprinzătoare în atitudini şi culoare. Realizarea lor scenică e o adevărată voluptate pentru interpreţi. Dar Rumân Giue, Domniţa Anca nu sunt oare minunate contraste de gingăşie sufletească faţă de profilul în stilet al Doamnei Clara ? Varietatea aceasta a figurilor alcătueşte marele pitoresc al frescei istorice din „Vlaicu-Voda“. A o revedea a rămas și va rămâne încă multă vreme o plăcere estetică alăturea de u- E.a curat românească. E. D. F. Liberalii contra preoţilor şi învăţătorilor O lovitură listă prin lege electorală Am arătat modul în careguvernamentalii şi in special preşedintele Consiliului îşi motiveaza îngujorarea fată de reuşita opoziţiei unite in alegerile pentru Camerele Agricole. Ţărăniştii constituesc un pericol pentru ţară şi mai cu o tere Pentru rege ,şi idee dinastică. Dar ţârăniştii îşi vor realiza numai un sfert din promisiunile făcute ţăranilor in campania eectorală şi încă o epocă revoluţionară este de aşteptat dela gvernarea d lor dr. Lupu şi Mill Ilache. Acesta este lungjul pscarel d in pretutindeni guvernamentalii cei mai apropiati de preşedintele consiului. Evident câ se urmăreşte a se obţine prin aceasta pe lîngâ acreditrea unei vechi calomnii în ceea ce priveşte programul partiului ţărănesc, dar şi separarea acestui partid de cel naţional cu ajutorul câruia unii liberali de marcă văd mai posibilă Mântuirea unui guvern „de concentrare“ după dorinţele lor. Cât de greşită este ideia liberalilor sus citaţi o dovedeşte faptul că amiciţia ţărăniste naţionaliastă care s’a afirmat atât de precisă în campania penru recentele alegeri, merge pe fiecare zi spre o şi mai puternică inchnare. Dj,r fiecare atitudine a d-lui Brătianu îşi are un şrtf .şt prin urmare şi această t.Î-armă ţărănistă“ ca s’o numim astfel îşi are cântecul ei. In adevăr, în cercurile majorităţilor parlamentare s’a format un curent cu totul ostil acelora dintre legile în vigoare prin cari se acorda unele avantaje preoţilor şi învăţătorilor. Majoritarii liberali au comunicat în mai multe rânduri primului ministru că aceste avantaje au creiat preoţilor şi învăţătorilor o situaţie privilegiată pe care aceştia n’au găsit nimic mai bun de făcut decât s’o puie in slujba ţărăniştilor, ir unii dintre liberali au mers până la o critică şi principiile lui Haret cu privire la activitatea extra şcolară. Cu prilejul alegerilor pentru Camerile Agricole chestiunea învăţătorilor şi a preoţilor a fost din nou adusă în discuţie. Şi cum se pare că datorită nereuşitei în alegeri mare parte dintre liberăii au fost cuprinşi de un fel de manie a persecuţiei alături de plângeri împotriva armatei şi a magistraturei, s’au ridicat tot felul de jălbi împotrivă preoţilor şi învăţătorilor, indicaţi preşedintelui de consiliu ca «adevărate focare de bolşevism». Primul ministru se pare a îi fost convins de legitimitatea plângerilor partizanilor săi, astfel că se studiază în momentul de faţă chipul în care elementele presupuse a fi dat concursul lor listei blocului opoziţionist, să fie pedepsite. in sertur ie din Jura? miftsisSrulu! instrucţiane! passee se afirmă că d. dr. AngaS® cu ar fi şi fâcaî intervenţiile nacessra pentruca în p.-®lecgul d® reformă eBecî©ra*ă e® urmează să fie vota-» in sesiunea de baramâ a Parlaméndreptul de ei gi SaââîSsSa a preoţilor şi învăţătorior să numit „Preoţii şi învăţătorii trebuesc să stea laamvom şi la catedra“ ar fi declarat unor prieteni politici de ministru al instrucţiei publice. Rămâne acum să se vadă dacă d. Brătianu şi parlamentul său va duce până la sfârşit proectele de răzbunare împotriva unei părţi din corpul electoral. Liberal de marcă ne afirma că realizarea dorinţelor majcrăţilor parlamentare este sigură ea constuind nu numai o pedeapsă pentru preoţii şi învăţătorii cari s’au dovedit a nu fi liberali, ci şi o măsură da precauțiune pentru alegerile generale ce vor avea loc în primăvară. G. ROSIN * Şovinismul intoleranţa Partidului liberal sunt îndeajuns de cunoscute ca să le mai subliniem Tonul acru pe care-l întrebuinţează aţă de minorităţi presa din Capitală şi din provinciile alipite a acestui parim, a ornat adeseori o atmosferă iritantă şi imposibilă. Dar, ca m tare manifestaţiunile publice ale partidului de acaparare, ingenuchiat la picioarele d lui Brătianu şi aci o complectă lipsă de sinceritate. Exemplele pe care ni le-au oferit în Ardeal alegerile agricole sunt concludente. Cartelau cu ungurii şi cu saşii, aveau interesul ca satele minoritare să se prezinte intăiu la urne Şi lipsiţi cu totul de obraz, de ruşine, au făcut tot posibilul spre a fine căt mai d parte de localurile ae voi massele ţărăneşti rotoâneşl de cari nu erau. siguri. Şi astfel s’a putut vedea spectacolul , revoltător că oaminii cari luau form gură Pentru patriotismul lor, pentru românismul lor,,oameni nărăviţi să tăgăduiască altora dragostea de ţară şi de neam, pentru un meschin intens electoral persecutând pe români şi favorizând,pe saşi, şi pe unguri! Sate întregi de români ferecate între jandarmi privind cum se trec înainte, tară drept, ungurii şi saşii ajunşi pentru căteva zile copiii favoriţi ai Prefecţilor d lui Brătianu! ■A,■■■sub dezgustător, aspect se prezintă uneori politicianismul, brătustr!. ---------- xox -----—UmmfiM Impresia sigură, precisă, a tuturor cercurilor noastre politice, inclusiv cele averescane, e că partidul poporului a fost complet și definitiv scos din orice calcule serioase de alegerile agricole din zilele trecute. Dar în dezastrul acestei grupări se relevă dezastrul personal al unuia din conducătorii săi şi anume al d-lui Goga. Intr'adevăr, dacă în vechiul Regat, în câteva judeţe din Bucovina şi Basarabia averescanii au prezentat liste şi, cât de cât, au încercat să lupte, în Ardeal nici nu au existat ! Din câte judeţe câte are Ardealul, averescanii s'au prezintat alegătorilor într'un singur judeţ, la Hunedoara, unde lista lor a întrunit 700 de voturi, faţă de 1200 ale opoziţiei unite! Pe când partidele naţional şi ţărănesc au dovedit că au massele ţărăneşti cu ele, d. Octavian Goga în tot Ardealul, din sutele de mii de voturi rostite, izbuteşte să obţie exact 700 ! Foarte puţin pentru lupta complect lipsită de scrupule pe care a du®-o d. Goga contra opoziţiei unite, ca devotat agent al IU.Grajilor !. Cazul dela liceul dlii Buzau Nî se scrie din cercuri profé- : soraié: Şcoala decade şi aceasta la Buzău, poate mai mult decât oriunde, fiindcă acolo este sediu! politic al d-lui mînîstru, aci este reşedinţa regiune! a IX-a şcolară, care patronează tot. Orice s’ar întâmpla legea nu se aplică, dacă eşti din partidul d-lui dr. Angelescu. Sunt ordina, sunt circulari, car! privesc numaî pe cei din partidele adverse. Dacă eşti liberal. îţî este permis orice act la Buzău, poţi să fîî încărcat de ore şi poţ! să nu le faci, ci numai să îscă.eştî regulat te condică, poţi să te ţîî de afaceri şi la şcoală să trimiţi pe cîne vrei. Poţi să intri chiar beat în clasă, totul este tolerat. Ce-ar fi. Doamne! dacă arfi contrariul ? Director. Inspector şef, inspector general, minister, toţi s’ar scandaliza şi ar căuta să pună ordine, pedepsind pe ce, vinovat, după cum s’a întâmplat cu un profesor, care acum e avocat. Atunci inspectorii d-lui Dr. Angelescu sunt straşnici, se grăbesc să vină In anchetă, iar măsurile cuvenite convoacă pe profesori şi cum aceştia sunt în majoritate liberali acuză şi cer pedeapsă aspră, mutarea ori chiar suspendarea din învăţământ. Ce făţărnicie! Să luăm un caz foarte grav, . totted»fil«, mirâpo. In luna iunie, anul acesta, după ce se dă rezultatul de fine de an la toţi elevii liceului local, o parte din părinţi se adună în întrunire publică şi protestează în contra modului cum s’au făcut promovările. Acolo, în auzul tuturor, se acuză profesorii de neîndeplinirea datoriei, că intră beţi la clasă şi că se fac promovările după alte criterii decât cele legale. La întrunire au fost nişte corespondenţi, cari au publicat în două ziare din Capitală tot ce au auzit vorbîndu-se de către părinţi, — în felul celor de mai sus. Nu se poate acuzaţiuni mai grave şi mai dăunătoare pentru şcoală şi pentru prestigiul corpului profesoral din Buzău Totuşi, nimeni nu se impresionează, nici chiar inspectorul şef sub ochii căruia se fac aceste acuzări. Atunci, Asociaţia profesorilor secundari din Buzău, resimţindu-se de aceste grave insulte, cari sunt nedrepte pentru unii profesori, se întruneşte şi cere ancheta urgentă de ui minister, care este cel dintâi în drept să se formalizeze. A trecut atâta timp şi totuşi nimeni nu a fost trimis lăsând pe profesori sub cele mai grave acuzaţiuni. Iată cum se menţine prestigiul şcoalei sub d. Dr. Angelescu. D. I. Aţâţarea . Poimâine Regele se întoarce în ţară. Suveranul nu va fi întâmpinat de şeful guvernului, care a preferat să nu dea ochii cu Capul statului, dar va găsi o situaţie politică nouă- căci ceva s’a schimbat în absenţa din ţară a Suveranului. Când a plecat Regele în străinătate, d. Brătianu ameninţa opoziţia cu fulgerile „verdictelor“ din alegerile pe care le considera bine-venite pentru a arăta Regelui că guvernul nu e uzat şi că ar fi o nedreptate a considera sfârşit şi a-i brusca plecarea, Când se întoarce în ţară Regele găseşte 44 de judeţe câştigate de opoziţie, în alte 27 opoziţia cu 3.400 de voturi sub cele luate cu asalt de jandarmerie şi pe guvern în minoritate în toate provinciile realipite iar în vechiul regat opoziţia stăpână în 20 de judeţe pe când guvernul abea a putut străbate, prin falsuri şi violenţe, în 8 judeţe din 32. Faţă de o asemenea situaţie cuvântul de ordine al Primului Ministru, lăsat partizanilor săi spre a fi transmis regelui, este: — Primejdia e mare! Opoziţia având victoria, va deveni îndrăzneaţă. Dacă Regele o va pune la rezon, va fi cel dintâiu care va suferi pe urma teoriei „indicaţiunilor electorale“. Cu aceste aţâţări, d. Brătianu crede că Regele va fi câştigat pentru o politică de provocaţiune faţă de opoziţia victorioasă în alegeri. Credem că aceste calcule se vor arăta profund greşite şi că în loc de a vedea primejdie, Regele va vedea desfăşurarea liniştită a evenimentelor pe urma înțelesului limpede al rezultatului alegerilor. Lt. C. Marti 1 Septembrie 1025 Direct«. EMU D. FAGULLI PUBLIC!! A TEA Ifi priceste direct !a administra(M darului şi îa toate Agenţiile da publicitate % LSI SUHASUII II TARA 4 lei m mm&sm Presferul britanic In vilenfalira IM BaMwIn, primul misîstru al Angliei care se află actualmente, împreună cu soţia, la hixle-Safa Sa Franţa aaâe-şi Sace cura Badea Toader Porumb şi Iudecatorul Ce povesteşte tm gospodar din comuna Lascar (laurgin despre alegerile agricole din Dealul Ziarul ,,Vremea“ din Galaţi publică această interesantă şi edificatoare povestireTocmai citeam într'o gazetă din Bucureşti, rezultatele alegerilor pentru camerile agricole când uşa se deschise şi în faţa mea apăru Badea Toader Porumb, plugar cuprins din Iagcar Catargiu. După ce-mi dădu ziua bună şi după urarea adusă pentru izbânda avută în alegerile de la 25 August, vechiul meu prieten se prinse mai mult in vorbă: — ..Apoi cucoane ştiu că dumneavoastră, n’aţi fost aci când am venit, noi să votăm pentru Camerile de Agricultură. Mai înainte, de toate trebue să ştiţi că la noi în comună primarul Enică şi-a bătut joc de lume La unii n’a dat cărţile de alegător, ps alţii nu i-a înscrisele loc, ps alţii î-a înjurat şî S-A a-lungat din Primărie când ve- niserâ să-şi ceară dreptul! Ce I să vă mai spun a fost o jale mare. Eu de bine de rău am pus mâna pe cartea mea de alegător că m’am dus din vreme la Primărie, aşa cum ne sfătuiţi d-v., în gazetă, m’am ţinut dârz şi n’a avut încotro, mi-a dat-o. Am aşteptat cu mică nerăbdare ziua de Marţi. Când cocoşii cântau a doua oară în noapte, m’am sculat, am pus caii la căruţă, am trecut pe la cumâtrul Pintîlîe, pe la finul Iordache Creţu şi apoi la moş Stan Frunză, ştii că-i sărman unchiaşul şî cu toţii am pornit la vot. La marginea satului ne-a ajuns din urmă şî fratele Iacob, candidatul nostru, care venea în căruţă cu alţi oameni şî am plecat spre Galaţi. Cum era încă noapte am luat-o încet. Pe drum ne-a mai ajuns şî alţi mulţi oameni ce veneau cu căruţele. Ajunşi la oraş, am tras la han, am adăpat caii şî am pornit spre secţia de vot de la şcoda nr 4 de la grădină. Să tot fi fost ceasul 6 jumătate dimineaţa. Cum începutul votărei trebuia să fie la 8 neam lăsat pe o rână şi am aşteptat, vorbind de ale noastre. Am aşteptat noi o bucată bună de timp, gândind că trebuie să ne cheme curând, că de comuna noastră e cam depărtată. S’a făcut 8 jumătate. 9, ţăranii noştri se îngrămădeau mereu, dar votarea nu începea şi pace. Vedeam noi mare fierbere înăuntru şi parcă presîmţeam ceva necurat, mai ales că era într’o Marţi, ce se spune că ar® i mai multe ceasuri rele. In cele din urmă după ce se vor fi in- [ teles cei dinăuntru, am văzut că a fost chemată la vot comuna Şendrenî. M’am minunat atunci şî mîam zis, că hoţii?% liberali vor iar să ne facă feilul. Cumătrul Pintilie m’a bătut pe umăr şi m’a rugat să am răbdare că de data asta nu crede să se ma! întâmple hoţii. Am aşteptat no! atunci câtva, până s’au scurs toţi din Şendreni şi după această comună au fost chemat! cei din Sifinteeşti. Ce de mai ţigănime doamne, totî In păr şî votarea mergea ca melcul, înainte de a intra un pâlc eşea afară un boeraş, care striga pe fie care pe numa, apoi îi lua şî i ducea câte 5. câte 5 la vot că In urmă am aflat că aci d. judecător, ăia gras şi cu ochelari, de la expropiere, nu luase în grijă ca să voteze deodată maî mulţi oameni, cum au făcut ceilalţi domni judecători din Pechea Bujor şi Bereşti. După cum îţî spun cucoane, am văzut noi că aci este un făcut şi de grabă ne-am luminat când am văzut pe d. prefect s touse că intră în secţia de vot şi după el Scânteeştii. Ce făcuse d. prefect cu d. judecător ăla gras nu ştiu, dar părtinirea am văzut-o noi pe dată. Şi cum să nu-i zicem părtinire, când se bagă la vot comuna de unde se trage prefectul, care ne-a .-ameninţat n noi în sat că nu ne va da porumb dacă nu votăm cu Crucea ! Cum să nu mă îndoiesc de cinstea d-lui judecător când vedem prin geam cum se codea din colţ în colţ, ca timpul să treacă şî oamenii să diu poată intra la vot ? Dar ce noi sunem aşa de proşti ca să nu ne fî dat ««ama pe dată, de hoţia stăpânire care avea tot interesul să intre la vot numai satele ei ? Şi ce puteam zice noi de judecătorul care ajuta guvernul să facă aşa cum voia ?Nădăjduiam însă că în cele din urmă d. judecător Borş se va lumina şi va fi drept. Ne-am înşelat amarnic căci după Scânteeşti, d. judecător ăla graş a chemat Frumuşiţa, sat unde dinoase mai are ceva printre ţigănime şa argaţi. Atunci eu şi cu vre-o douzăzeci şî după noi şi alţii, ne-am dus inir’o stradă vecină neam pus în buzunare bolovani, cu gândul să. aruncăm in secţia de vot căci nu maî puteam răbda să vedem cum nî se fură votul. Da ni se fură votul, cucoane, căci după mine, ori îmi ia cartea pe nedrept primarul Enică, ori mă gonește dela vot d. judecător, tot una e. Să nu-mi spue dumnealui că n’a avut timp, că nu-l credem nici mort ! Adică d. Ionescu dela Pechea sau d. Șerbănescu dela Bujoru, nu sunt tot judecători şi cum au avut dumnealor timp să facă să voteze toate satele şi aci d. Borş să lase să se înopteze numai cu trei comune. Noi nu voiam să mai îngăduim să ne facă nedreptăţi tocmai un domn judecător şi voiam să votăm cu forţa, să sfărâmăm totul cu pietre dacă nu ne-o primi, apoi cu Dumnezeu ce-o fi să fie că prea ne-am săturat, prea hoţi sunt liberalii ăştia! Noroc de d. Drăgăneacu, care ne-a liniştit că nu ştiam altfel unde era să ajugem. După Frumuşiţa au votat vre-o câţiva in Folţeşti, apoi s'a închis urna şi noi am rămas cu buzele umflate. Credem că peste tot au făcut aşa şî de aceea eram cu inima stinsă de durere. Şi cum să nu fi fost mâhnit când am văzut cum şî-a bătut joc de noi, cum a ţinut în zăduf vre-o 2500 de ţărani şi cum nu i-a primit la vot pe nici unul, căci ştiu că toţi votează ca Snopul şi Secera. Dar Dumnezeu a voit altfel. Au voit să învingă odată și-o dată dreptatea care de atâta amar de vreme e depărtată dela noi. Să vă spun Cucoane cinstit, cu pragul judecătoriei Ocolu’ui Rural nu.I mai calc cât o mai fi pe acolo d. judecător Borș. El care ne a făcut atâta mâhnire nu ne mai poate judeca, pe noi sau mai bine zis el ne poate judeca dar noi nu mai voim să fim judecaţi de el. Cine ne-a nedreptăţit odată, apoi cinstit spun, că nu ne va nedreptăţi şi altă dată. .(Citiţi continuarea In pag. 1-a)