Lupta, aprilie 1926 (Anul 5, nr. 1296-1319)

1926-04-01 / nr. 1296

Unul V, Ho. 1296 8SSr®•l©r Politic CONST. MELLE ABONAMENTUL Pe 12 tai . ../••• 480 lei Pe B isursă » • • ■ ■ • 2©C lei Pe 3 i«mi * . . ... 160 lei REDACŢIA Ş9 ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Sf. Sărindar, 12 O ţară pălmuită Două pâine răsunătoare, urmate de un hohot de râs al uieor robii beţi, au plesnit ori obrajii Ro­mâniei, după ce alaltăeri Regele Ferdinand a să­rutat obrajii ui Iââpolae Iorga. Odată cu a­ceastă anunţare a daregăreî crizei, a reapărut în capul ţării generalii! Averescu, înconjurat de trupele dirijate trei şie de-a rândul asupra Capitalei. C. Brătianu râde un pumni în castelul din Fio­­rica. Voinţa poporrului- Autoritatea şi drepturile par­tidelor? Onoarea politică şi demnitatea personală a unei întregi pleiade de luptători? Toate la ein­roc nu înseamnă nimic. Ele au fost vredisu­se cel­elalt de farsa înscenată de Ionel Bră­­tianu si eb denumirea de „criză de regim“. N’a fost nici urmă de criză. S’a deschis doar pentru trei zile un târg al corupţiei şi feloniei, spre a se pessaia câteva putreziciuni morale. Când s-a tras năvodul din balta murdară, „criza“ era dez­legată ! Ştim că vor fi spirite cari vor voi să cunoască „motivele“, ssm să „stabilească răspunderile“. Vreme pierdută. Oricare ar fi fost tactica partidelor de opozi­ţie, orice ar fi făcut ele, sfârşitul ar fi fost unul şi acela, — cel stabilit de Ionel Brătianu. Guvernul Averescu e inexistent. Ceea ce e real — ceea ce sssegur e real în România, este domnia familiei Brătianu. Cine se ocupă de altceva e ri­dicat. Domnia aceasta nu tolerează României Mari să aibă o voinţă în afara de aceea a familiei Bră­­-tistoiu. Domnia aceasta d­esfiîinţează orice hotărâ­re a ţârei. Domnia aceasta a scos de sub scutul şi an­ Cosisîsţisfu­i sa al legilor tot ce e partid politic in această ţară, in astfel de ceas­ mi se vorbeşte mult. Se face ceea ce porsunceşt© conştiinţa ofensată şi salvarea unei ţări şi a urnei popor. Avem credinţa că conştiinţa celor două parti­­e va face, „LUPTA“ de O profeţie­ ­ am de Ioc pretenţia că sunt prooroc. Dar în redacţia noastră era o dulce divergenţă de păreri- T îniî .rau convinşi că partidul na­­inire sau fără partidul a lua puterea. Mai bă­­mn merit mai sccr/tic şi nu mi-am arătat scepti- ; în ziar. Ziceam, că nu na în ţar?, românească __wwlw„ csic logic şi natural să se întâmple, nu e deloc sigur că tre­buie să se şi înfăptuiască. Două puteri politice există realmente în ţară, partidul naţional şi cel ţă­rănesc. Liberalii nu pot înfrunta a­­legerile generale, cum nu au putut înfrunta alegerile agricole şi cele comunale. Rămân averescanii- Dan şi ca forţă politici sunt inexisten­ţi. Pe lângă aceasta şefă lor va compromis din toate punctele de vedere şî nu mai este socotit ca om serios şi mai jes ci om de cinste, de cuvânt şi de lealitate- Aşa fiind, era lo­c ca regele să încredinţeze puterea palidului na­ţional şî celui ţărătec, singurele existente de fapt. Şi aceasta ar fî introdus liniştea în ţară, o noua eră ar fi început, • fi reintrat ţara în normal şî fie fărădele­­g­île partidului fiberajimiu Să fie reparate încetul cu îetu . Dar nu s’a ţinut am­, de un singur lucru, că reglest« în ser­viciul Sfintei Familfratianu, ca­lucru vor liberalii ca atunci când se vor simţi în stare să revină la putere înlăturând guvernul Ave­­­resc,u cu tradiţionala lovitură de picior —s’o poată face. Regele do­rea şi el ca tot Brătieniî să gu -TCruv'ivv tiVi .Rutill 'flu decât cel liberal. S’a declarat aşa zisa criză. Suveranul a convocat pe cei trei şefi de partide şî le-a dat termen până eri la ora 4—5—6 ca să-l aducă Hsta guvernelor lor. Pe când cei din opoziţie lucrau la aceste liste, Regele şî chemase la putere pe generalul Averescu fă­când deci şî impoliteţa, faţă de şefii opoziţiei de a lăsa fără ras­­­puns, fără urmare audienţele lor. * Am fost dar bun profet, din ne­norocire, şî aceasta pentru consî­derentele că-mî cunosc ţărişoara şî pe oamenii din fruntea ei, pen­tru că cunosc ceiace preţuieşte din punct de vedere politic minciuna că regele e deasupra partidelor, arbitru imparţial. Regele vrea un lucru şi anume existenţa a două partide sau mai bine zis a unuia singur, acel al d-lui Brătianu, şi al interpuşilor săi avuaţî sau neavuaţi. In consecinţă opoziţia naţio­ală şi cea ţărănistă precum şi cei cari alcătuesc, partidul social-democrat, trebue să se considere de acum înainte ca ostracizaţi şi au datoria re are de apărat­­ă Itgîsîaţîa . . „ , , ei şî care voeşte ca dosil nepu­­s? TM )"cer,ce să vie la Putere, tindosului guvern rescan, to« altfel de cat erî" P^Prîa lor forţă, ea să guverneze. Miu stamă un CONST. MILLE Inţeleţiune politică“ şi imită moralitate“ prova fi cuvintele geave o piatră şi zidiţi-o impun­m de­cretul de numire al gimm Ave­rescu. Ele încheie comand­­ care autorul real al d­ecretui îl publi­­că în capul foii sale, E ,jin act de întreimne ţţliti­­că“ nesocotirea foţii tutuir zultatelor electorale Iun înţelepciune politică• rea partidelor $’ Jar do îhţel­e tratarea Buco’■ g’ Muiatul -t de ined- f­­­ar ■■■ .`ntra guvern­,4 . /. iSta aşa e. i. . .iar fi decât fotul cam­ei doi din miniştri - Golds şi mp aş an figurat şi fa lista nu­dirim Naţional — şi ai fi distul ?ntru a stabili ,, mor alite aa ş a viului şi a guvernului. Discaţii ar doar dacă această mralitate e înaltă. E insă în afară o discuţie o înnotăm în ,/noralita“. Ministrul Instrucţiei Pilice să îmbogăţească antologiile şcolare cu decretul de numire al guvernului A­­vereseu­, încadrândul în certificatul de „înţelepciune politică" şi de ,,îjtmltă moralitate“ al d-lui Bră­­tianu. Trebue făcută educaţia tinerelor gener­aţiuni! P. O. Y­uMi—i—1——XMfUphfc«. «fc .-agBUEa»». '»«rea scontului in Austria VIENA ar (Rador). — Banca Na­ţională a Austriei a redus taxa de scont del­a 8 la 7,5 la sută. Negocierile turco-engleze LONDRA 31 (Rador). — Răspun­zând unei interpelări, subsecretarul de stat la departamentul externe­lor a declarat în Camera Comune­lor că a­mbasadorul britanic în Tur­cia a avut la Londra mai multe consfătuiri cu membrii guvernului în privința frontierei Irakului. Pri­mind noui instrucțiuni, magistrul va pleca la Angola spre a relua nego­cierile. Uí wT ATTti iL4^Papini 2 Lei Direcția: 58/71. — Secretariatul 58/74. — Administrația 58/78. Farsă sinistră Cum a fost primit guvernul de camuflaj Când s’a anunţat eri dimineaţă că d. general Averescu a fost în­sărcinat cu formarea cabinetului, mai toţi oamenii poliţiei cari cu­noşteau situaţia şi cele petrecute în cursul consultărilor de la pa­lat, zâmbeau şi răspundeau : •— E prematură.... farsa ! Mai avem două zile până la 1 Aprilie. Regele nu face astfel de glume ! S’a terminat. Suntem în, faţa fap­tului îndeplinit. In mijlocul unei e­­norme desfăşurări de forţe militare — s’ar putea spune fără exagerare că Bucureştiul a fost ocupat mi­­lităreşte —, am asistat cu toţii la această, farsă sinistră a constitui­re! unui cabinet camuflat. Faptul s’a consumat sub protec­ţia baionetelor şi în dezgustul în­tregii populaţii. Revolta oamenilor cari se aş­teptau să se respecte indicaţiunea corpului electoral —* dacă nu alte indicaţiuni, dacă nu alte conside­­raţiuni politice şi de stat — revol­ta acestor oameni se manifestă fă­ţiş. Fiecare îşî spunea rîtos pă­rerea: — Trăim sub dictatura dinastiei Brătianu. Regele este prizonierul acestei dinastii. Până când parti­dele vechi şi noui nu vor despre­sura Coroana de dictatura banca­ră brătienistă nu se va întrona le­galitatea la noi...... Sinistra farsă s’a desfăşurat de altfel cu o desinteresare nevăzută încă în lumea noastră politică. De pildă : Luni seara, acasă la d. Al. Constantinescu, după ce su­veranul a îmbrăţişat cu efuziune pe d. N. Iorga­, s’au adunat intimii fostului minisritru de domenii în mijlocul cărora a apărut radios şi d. Octavian Goga- S’a servit şampanie regală, a­­dică din pivniţele regelui. Era de faţă şi un fost ministru din parti­­dul naţional, anlic al familiei d-lui Al. Constantinescu. Cum a sosit d. Goga amfitrio­nul a băut un pahar de şampanie în sănătatea guvernului de mâine ! Guvernul era gata constituit, aşa cum a fost combinat în casa d-lui Al. Constantinescu şi aşa cum­­a impus d. Ionel Brătianu.­­ * De altfel cine a urmărit manifes­tarile entuziaste ale liberalilor a înţeles perfect origina impură a ca­binetului. Insuşi oficiosul brătienist nu-şi poate ascunde bucuria. „Vii­torul“ considera instituirea cabine­tului Averescu ca „un act de în­ţelepciune politică şî de înaltă mo­ralitate”. Pentru ce ? .Viitorul“ nu dă nici um argument, dar lasă să se în­trevadă că opoziţia unită a fost pedepsită de rege tocmai fiindcă a făcut opoziţie a guvernului­­Brătianu, pe când genera­lul Averescu a pri­mit de la reg­.­ răsplată tocmai fii­ndcă a susţin­­t guvernul Bră­tianu. Iată în ce .^constă înţelepciunea şi mai ales moralitatea care a inspirat actul constituim cabine­tului Averescu, act de făţişă pro­­vocaţiune a masselor electorale cari au indica opoziţia unită. Un personaj care de obiceiu era perfect informat, spunea eri în­­tr’un ce­rc : — Regret profund greşala poli­tică a regelui. Nu voiu să ştiu că­ror influenţe , cedat constituind ca bînetul Averescu. Dar nu m’ara aş­teptat ca frui­taşii conducători ai opozîţiunei să fie ofensaţi, să fie păcăliţi. Regele putea să uzeze de prerogativa­­a spunând franc şe­filor opoziţiei : pentru cutare mo­tive sau raţiune de Stat mă voiu opri la cutare soluţie. N’a proce­dat astfel. Soluţia dată crizei nu este numai o nedreptate, dar o ofensă adusă întregei opoziţiuni, — aceasta e regretabil, profund regretabil. Iar un fruntaş liberal în entuzias­mul său exuberant, a exclamat eri într’un cerc de ziarişti : — Vintilă Brătianu ştia de la un ministru chinez că revenim la gu­vern peste şase luni şi ştia că vine Averescu la guvern şi prin ur­mare putea să fixeze şi termenul de expirare al unui astfel de ca­binet. Dar unde credem că partidul li­beral se înşală amar este că a­­ceastă comedie se va putea pre­lungi la infinit în această ţară­ Se contează, pe lipsa de reacţi­­une a opiniei publice. E adevărat că opinia publică n’a reacţionat sub baionetele d-lui Brătianu. Dar cor­pul electoral a­­acţionat. Acest corp electoral a fost pe­depsit, batjocorit atât la constitui­rea Camerelor Agricole cât şi la con­titurea­ nouilor adm­inistraţiu­­ni comunale şi cu deosebire la constituirea guvernului Averescu. Avem profunda convingere ca, cu toată legea electorală infamă, alcătuită anume pentru a înlesn continuarea dictatura brătieniste, coc­pul electoral va socoti ca un punct de onoare să răspundă la insulta ce i s’a aruncat. Democraţia însă trebuie să-şi în­­drumeze de acum înainte acţiunea eî pentru a întrona regimul cons­tituţional şi parlamentar exclusiv printr’o astfel de manifestare , a corpului electoral în­cât numai voinţa ţărei să impună viitorul gu­vern. R. X. Confiscarea „Luptei“ Guvernul d-luî general Averescu de abia a depus jurământul şî a şi început să se răzbune împotriva noastră. Astfel pachetele trimise la Gara de Nord şî expediate în lo­calităţile Timişoara, Iaşi, Chişinău, Cernăuţi, Botoşani, Dorohoiu, Făl­ticeni, Piatra Neamţ, Târgul Ocna, Caransebeş, precum şî exemplare­le destinate abonaţilor noştri, au fost confiscate. Pe noi ne face să râdem această măsură prostească. Au mai fost şî alţii cari au făcut asemenea sama­volnicii şî opera lor ticăloasă s’a îs­prăvit în chipul cel mal lamentabil­ Va trebui guvernul să confişte Întreaga presă, căci in afară de ÎNDREPTAREA şi VIITORUL toa­te sunt împotriva politicei genera­lului Averescu. Vedeţi? Noi profetizăm că în curând generalul va da înapoi. Se vede de departe că In guver­nul d-sale a intrat, tocmai, la In­terne, d-l Goga Octavian, ziarist şi om de litere! CONST. MILLE G­ranate Noua emisiune Guvernul Brătianu, specialist In afaceri comerciale şi de bursă, a făcut o nouă emisiune : emisiunea guvern Averescu ! Avem deci azi la cârma Statului guvernul Brătianu-pui, aşa cme au toate societăţile pe acţiuni: Credit Minier pui, I. R. D. P.-pui, Rede­­venţa pui, etc. Lumea pune însă mai mare preţ pe „bătrâne", cec: vedem că pentru „pui“ nu s’a făcut nici un vărsă­­mănt, afară doar dacă socotim ca a­­tare... vărsarea generală a ţării, care a debordat de greaţă văzând cum s’a rezolvat „criza“ ! Sindicul Bursei politice, d. Al. Constantinescu, jubilează că a izbutit să lanseze şi această emisiune, dar noi avem convingerea că la alegerile generale o să i se vândă acţiunile cu toba. Vorba aceea: Mare e... Regele, meşter­e... Poporul ! DESGA 0 catastrof fiecaie ferată PARIS 31, (Rador). — Se anun­ţă din Bogota , că un tren expres s’a ciocnit cu un tren de marfă. Două vagoane s’au prăbuşit în flu­viu. Sunt 10 morţi şi 20 răniţi. Ex-țatul Bulgariei la Viena Fostul rege al Bulgariei, Ferdi­nand de Coburg a cerut guvernului austriac autorizația spre a se stabili pentru totdeauna la Viena. Triumful tacticei d-lui D. Goga Recunoaştem că d. Octavian Goga a dobândit o victorie com­plectă în ce priveşte tactica pe ca­re gruparea averescană trebuia s’o adopte. D. Goga a văzut soluţia: ori dispare averescanismul, ori se in­­feodează la partidul liberal. Fireşte că a triumfat tactica în­­feodărei. D. Goga, în ura sa de proaste contra partidului naţional, a prefe­rat să anexeze averescanismul par­tidului liberal. Pactul s’a încheiat. Averescanii cari n’au putut reveni la guvern la nici un termen fixat de ei, au pri­mit însă guvernul pe termen fix,— termenul de şase luni anunţat la clubul liberal de d. Vintilă Bră­tianu. In schimbul acestui pact d. Go­ga a primit departamentul Interne­lor. După expirarea interimatului a­­veresem, averescanismul va dis­pare, iar d. Goga va reveni într’un guvern veritabil brătienist. Deocamdată noul ministru de in­terne fine să debuteze prin străş­nicie contra presei şi a început prin confiscarea „Luptei“. Străşnicie cu care debutează ă. Goga e un act de slăbiciune. Dar chiar dacă ar fi un act de,, groză­vie guvernamentală, d, Goga, ştie prea bine, din luptele trecute, că nu suntem dintr’acei asupra cărora fapta abuzivă a vre-unui guvern față de presă, să determine vre-o schimbare de atitudine. L. T. A. SMB D. Vintilă Brătianu Îşi mănâncă biserica In mod discret, d-l Vintilă Bră­tianu, înainte de a pleca de la pu­tere, a subscris şi actul de abdica­re a principiilor economice, care au fost crezul d-sale. Se ştie în ade­văr că fostul ministru de finanţe, declara pretutindeni că salvarea statului român, stă în acţiunile no­minative. Această credinţă a şî fost legiferată. Măsura însă a adus efecte deza­struase. Toate acţiu­nile au slăbit sub cota de emi­siune. Dar d-l Vintilă Brătianu este foarte versatil când e vorba de interesele societăţilor liberale. In­tre cele dîntâîu, carî au fost con­damnate să cadă jertfă principiilor d-lui Vintilă Brătianu, a fost şî „Letea”, fabrică de hârtie a Fami­liei. Eî bine rezultatul s’a văzut î-‘ mediat. Acţiunile au scăzut. Faţă de acest rezultat fratele Vintilă a cedat fratelui Dinu, care este direc­tor al acestei Societăţi şî şeful ne­contestat al trustului de hârtie. Astfel Letea în prospectul noueî emisiuni, specifică că se va face această emisiune a patruzeci şî opt de mii de acţiuni, ,,la purtător”. Aceasta înseamnă că experienţa a demonstrat fratelui Vintilă, că nu-î chip de făcut ceva, decât cu regimu libertăţei şî deci cu acţiuni „la purtător’’. Şi astfel, în momentul plecărei de la putere, d-l Vintilă Brătianu ca şî ţiganul din poveste şi-a mân­cat biserica la care s’a închinat pa­tru anî de zile. SFINX Demonstraţia şomerilor englezi LONDRA 31 (Rador).­­ Câteva sute de şome­ri au organizat eri o demonstraţie la Hyde Parc. Ei au fost risipiţi de poliţie. Medicina franceză şi moartea lui Thoma Ionescu PARIS 31 (Rador). — Academia de medicină întrunită ori în şedin­ţă ext­raordinară a ascultat elogiul funebru pronunţat de preşedintele Bar pentru­ profesorul dr. Thoma Ionescu. 1 C Joi 1 Aprilie iste Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA / Se primeşte direct la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate 2 LSI NUMĂRUL IN ŢARA 4 LEI IN STRĂINĂTATE Viaţa femenină în Japonia Teiko Kiwa, strălucita interpretă a lui Buterfly, pe scena Operei din Viena şi japoneză autentică, scrie în Neues Wiener Journal, un arti­col sub titlul de mai sus, tratând viaţa femeilor în Japonia. Iată ce spune cântăreaţa japo­neză : „Japonezele nu se vizitează prea mu­t între ele. Zile de primire nu se obicinuesc la noi. Vizitele se fac aproape numai între rude. Cunoştinţele şi prietenele se vi­zitează aproape numai în ziua de anul nou, care cade cam tot atunci, ca şi în Europa. Ziua de anul nou contează la noi drept­ zi de aniversare, aşa încât un copil născut în Decembrie, îm­plineşte pe ziua de 1 Ianuarie vâr­sta de un an. Serate sau matineuri dansante, în sensul european nu e­­xistă. In marile hoteluri si restau­rante se dansează si la noi destul, familiile nobile japoneze nu iau în­să parte la aceste serbări La noi dansul nu e o plăcere ci o artă, care e lăsată în grija teatrelor. Femeia măritată, duce si acum o viată foarte retrasă. Viata de fa­milie japoneză e puterea natiunei noastre. De studiat, femeile studiază foar­te mult­ Sunt universităţi feminine, care dau în fiecare an un contigent important de doctorese. O preferin­ță: japonezele au pentru studiul chimiei. Se fc multe încercăr­i, cu co-e­­ducația, poate cu destul succes. Sportul e mult cultivat. Tenisul, hokey și scrima, iată cele trei spor­turi preferate ale japonezelor. Fe­meia măritată nu mai ia parte, în mod public, la sporturi. Adolescentele sunt ţinute să­ în­veţe în primul rând, trei lucruri : dominarea de sine, simţul frumo­sului şi graţia în mişcări. Acestor trei scopuri, servesc trei arte, pre­date de maeştrii renumiţi şi ele sunt: aranjamentul florilor, muzi­ca şi ceremonia ceaiului. Un frumos aranjament de flori cere multă răbdare şi gust. Intr’o vază de bambus, sunt înţepenite, in diverse feluri, două beţi-­oare subţiri, aşezate orizontal, între caii sunt puse tulpinele florilor cu multă grije. Se fac frumoase aran­jamente, compuse numai din frun­ze sau ramuri de brad. Cele mai frumoase sunt însă cele din cri­­santeme şi narcise, cu frunzele lor. Lungimea tulpinelor trebue aleasă cu cea mai mare grije, căci de ele depinde frumuseţea întregului aran­jament. MUZICA FEMININA Instrumentul muzical, întrebuin­ţat de femei, se numeşte koto. E lung de peste un metru şi jumăta­te, având 13 coarde. Notaţia muzi­cală nu se cunoştea înainte vrenţa în Japonia. Abia acum muzica a început să fie transcrisă. Cântece­le noastre melancolice, în strânsă legătură cu textul lor, sunt de na­tură mai mult declamatorie şi s’au menţinut din cea mai mare vechi­me, numai pe cale auditivă. Nota­ţia e de altfel foarte grea*, deoare­ce muzica japoneză posedă pătrimi şi chiar optimi de note. Tinerii se folosesc de instrumentul­ muzical numit shamisen, un fel de mando­lină şi shiakuhachi, un finer din­ bambus. CEREMONIA CEAIULUI O deosebită serbare, e ceremo­nia ceaiului, mai bine zis jumătate serbare, jumătate joc, unde tinerile fete şi femei, au prilejul să-şi ara­te gratia lor firească şi usajul mon­den. Prietenele se invită între ele, foarte solemn, printr’un servitor. In faţa oaspeţilor care aşteaptă cu multă nerăbdare şi sunt gata să critice cea mai mică stângăcie, amfitrioana serveşte ceaiul. Acesta e verzui, puternic şi e amestecat cu apă fierbinte, cu un beţişor de lemn, până se preface într’un li­chid gros. E servit în ceşti fără­­mâneri, fabricate din cel mai fin ■porţelan. Toate gesturile sunt pres­crise de­ o tradiţie implacabilă. In mers, picioarele nu trebuesc ridicate dela pământ, ci paşii tre­bue lunecaţi în mod graţios. După felul cum un oaspete se la­să jos pe fina rogojină de bam­bus, cum îşi pleacă într’o parte ca­pul, cum întinde braţul, ca să ia ceaşca, se poate vedea numai­de­cât la ce maestru a învăţat. Intre femeile mai în vârstă nu există ceremonia ceaiului. MĂRITIŞUL La douăzeci de ani fata se poa­te mărita. Călătorii din dragoste se fac foarte rar la noi. Părinţii sunt aceia cari aleg din cercul lor pe tânărul pretendent, ale cărui calităţi pot să garanteze o convie­ţuire armonioasă şi fericită. După ce s-a luat înţelegere cu părinţii acestuia, li se permite ti­nerilor să se vadă. In cea mai mare parte, ei acceptă alegerea pă­rinţilor. Se întâmplă însă şi alt­fel. Dragostea nenorocită, face pe tineri să aleagă în loc de despărţi­re cu viaţă, o unire prin moarte. Această moarte se numeşte Si­­satsu. Tragediile acestea se con­sumă de cele mai multe ori, în lo­curi liniştite şi pitoreşti, sau în la­curile albastre ale munţilor. Rochia logodnicei e neagră. Cu­­loarea rămâne apoi nuanţa veşni­că a hainelor femeii măritate. Ea e simbolică pentru femeia japoneză : nu întruchipează oare resemna­rea ? Fericirea copiilor ei e apoi singurul sens al vieţei ei. MODA In sensul european al cuvântu­lui, noi nu avem modă. De veacuri întregi, îmbrăcămintea femeii ja­poneze e kimonoul, care nu se schimbă. Toate­­ sunt din mătase, chiar şi căptuşeala, care e totdeau­na roşie. Iama, se pune sub kimono o haină văruită- Kimonourile sunt împodobite cu modele frumoase,pic­tate de mână, în parte brodate cu aur. Motivele, ce reprezintă aceste desene sunt luate din lumea flori­lor sau ale animalelor. Pe aceiași mătase, toate motivele sunt dife­­rite. De asemeni nu există două kimonouri care să fie la fel. Stilul acestor podoabe se schi­ 11 bă cu vremea. E singura modă, pe care, o avem. Culoarea stofii și mo­delul variază după vârstă și clasa socială a femeii. Doamnele bătrâne nu poartă ki­monouri cu flori. Îmbrăcămintea noastră e destul de grea, de aceia o eu­rope­ancă s’ar obicinui greu cu ea. JAPONEZĂ Japoneza e destul de cocheta, întrebuințează cu plăcere, foarte multă pudră albă, mult mai mult, chiar decât pariziana. Face acest lucru şi din motivul că familiile nobile au dela natură un ten mai alb. Părul tăiat s’a introdus bine. Pieptenătura cea mai preferată e „părul scurt ca acel al unui paj”. Japoneza cochetează mult. In cercuri mai puţin distinse şi la tea­tru, o anumită privire cu coada ochiului, înseamnă: „Mă intere­sezi !”. Femeile explică acest lucru prin aceia, că favoarea lor înseamnă o mare fericire, care ar orbi, ca soa­rele. Și ca să nu orbească pe favo­rit, raza ochilor* japonezii trebue să fie numai dintr’o parte. UuIlsii politice Nu cunoaşte istoria Clopotul, enormul clopot al Mitro­polieii suna prelung, tras cu putere de patru călu­gări vănjoşi, in in­cinta Adunării deputafilor parla­mentarii majoritari îşi trăiau ulti­mele clipe. Glasul clopotelor anunţa desnoddmentul fatal. Primul m­inis­tru d. Ioan I. C. Brătianu rostea cu­vântarea de adio, ca să preamăreas­că gloria trecută a partidului vajo­nat liberal. La un moment dat primul mi­nistru a spus: „Coincidenţa istoriei face ca acum în ziua in care se închee activita­tea Parlamentului nostru, să se im­­plinescă şi 50 de ani dela proclama­rea regatului român­­“... Deputaţii majoritari au aplaudat cu frenezie această concidenţă isto­­rică. Unul singur , d. ministru La­pedatu, care este istoric, a socotit repedet pe degete, anii cari s’au scurs dela 14 Martie (stil vechi) 1881, până la 27 Martie (stil nou) 1926. Şi d. ministru Al. Lapedatu, care nu este matematician ca ingi­nerul Ioan­­ C. Brătianu,, a găsit că au trecut numai 45 ani şi că is­torica coincidenţă de care vorbea primul ministru (coincidenţă a că­rei legătură nu o putem desluşi) nu privea de­cât luna şi ziua.... D. ministru al cultelor şi artelor s'a grăbit să amintească d-lui Brătia­nu istoria recentului nostru trecut în automobilul care conducea pe şe­ful guvernului şi pe d. Lapedatu la Senat... Iată de ce, în incinta Maturului Corp, d. Ioan I. C. Brătianu a făcut cuvenita rectificare istorică... Abd el Krim Distribuirea energiei electrice in Anglia LONDRA 31 (Rador). — Came­ra Comunelor discută, în a doua lec­tură proectul de lege prevăzând un sistem unificat de producţie şi distribuire a energiei electrice­­Proectul recomandă înlocuirea a 592 întreprinderi care există acum prin 50 uzini mari care vor produ­ce energia electrică pe o scară în­tinsă. Energia va fi produsă pe un cost mult mai eftin şi se speră, că atunci când consumul va fi even­tual împătrit, producţia va fi atât de eftină încât se va putea realiza o economie anuală de 44 şi jumă­tate milioane lire sterline. Explozie in Carthogena PARIS 31 (Rador). — Se anun­ţă din Carthagena că o explozie s’a produs la fabrica de explozi­bile. Sunt nouă morţi şi şease ră­niţi.

Next