Lupta, aprilie 1926 (Anul 5, nr. 1296-1319)
1926-04-01 / nr. 1296
Unul V, Ho. 1296 8SSr®•l©r Politic CONST. MELLE ABONAMENTUL Pe 12 tai . ../••• 480 lei Pe B isursă » • • ■ ■ • 2©C lei Pe 3 i«mi * . . ... 160 lei REDACŢIA Ş9 ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Sf. Sărindar, 12 O ţară pălmuită Două pâine răsunătoare, urmate de un hohot de râs al uieor robii beţi, au plesnit ori obrajii României, după ce alaltăeri Regele Ferdinand a sărutat obrajii ui Iââpolae Iorga. Odată cu această anunţare a daregăreî crizei, a reapărut în capul ţării generalii! Averescu, înconjurat de trupele dirijate trei şie de-a rândul asupra Capitalei. C. Brătianu râde un pumni în castelul din Fiorica. Voinţa poporrului- Autoritatea şi drepturile partidelor? Onoarea politică şi demnitatea personală a unei întregi pleiade de luptători? Toate la einroc nu înseamnă nimic. Ele au fost vredisuse celelalt de farsa înscenată de Ionel Brătianu si eb denumirea de „criză de regim“. N’a fost nici urmă de criză. S’a deschis doar pentru trei zile un târg al corupţiei şi feloniei, spre a se pessaia câteva putreziciuni morale. Când s-a tras năvodul din balta murdară, „criza“ era dezlegată ! Ştim că vor fi spirite cari vor voi să cunoască „motivele“, ssm să „stabilească răspunderile“. Vreme pierdută. Oricare ar fi fost tactica partidelor de opoziţie, orice ar fi făcut ele, sfârşitul ar fi fost unul şi acela, — cel stabilit de Ionel Brătianu. Guvernul Averescu e inexistent. Ceea ce e real — ceea ce sssegur e real în România, este domnia familiei Brătianu. Cine se ocupă de altceva e ridicat. Domnia aceasta nu tolerează României Mari să aibă o voinţă în afara de aceea a familiei Bră-tistoiu. Domnia aceasta desfiîinţează orice hotărâre a ţârei. Domnia aceasta a scos de sub scutul şi an Cosisîsţisfui sa al legilor tot ce e partid politic in această ţară, in astfel de ceas mi se vorbeşte mult. Se face ceea ce porsunceşt© conştiinţa ofensată şi salvarea unei ţări şi a urnei popor. Avem credinţa că conştiinţa celor două partie va face, „LUPTA“ de O profeţie am de Ioc pretenţia că sunt prooroc. Dar în redacţia noastră era o dulce divergenţă de păreri- T îniî .rau convinşi că partidul nainire sau fără partidul a lua puterea. Mai bămn merit mai sccr/tic şi nu mi-am arătat scepti- ; în ziar. Ziceam, că nu na în ţar?, românească __wwlw„ csic logic şi natural să se întâmple, nu e deloc sigur că trebuie să se şi înfăptuiască. Două puteri politice există realmente în ţară, partidul naţional şi cel ţărănesc. Liberalii nu pot înfrunta alegerile generale, cum nu au putut înfrunta alegerile agricole şi cele comunale. Rămân averescanii- Dan şi ca forţă politici sunt inexistenţi. Pe lângă aceasta şefă lor va compromis din toate punctele de vedere şî nu mai este socotit ca om serios şi mai jes ci om de cinste, de cuvânt şi de lealitate- Aşa fiind, era loc ca regele să încredinţeze puterea palidului naţional şî celui ţărătec, singurele existente de fapt. Şi aceasta ar fî introdus liniştea în ţară, o noua eră ar fi început, • fi reintrat ţara în normal şî fie fărădelegîle partidului fiberajimiu Să fie reparate încetul cu îetu . Dar nu s’a ţinut am, de un singur lucru, că reglest« în serviciul Sfintei Familfratianu, calucru vor liberalii ca atunci când se vor simţi în stare să revină la putere înlăturând guvernul Averesc,u cu tradiţionala lovitură de picior —s’o poată face. Regele dorea şi el ca tot Brătieniî să gu -TCruv'ivv tiVi .Rutill 'flu decât cel liberal. S’a declarat aşa zisa criză. Suveranul a convocat pe cei trei şefi de partide şî le-a dat termen până eri la ora 4—5—6 ca să-l aducă Hsta guvernelor lor. Pe când cei din opoziţie lucrau la aceste liste, Regele şî chemase la putere pe generalul Averescu făcând deci şî impoliteţa, faţă de şefii opoziţiei de a lăsa fără raspuns, fără urmare audienţele lor. * Am fost dar bun profet, din nenorocire, şî aceasta pentru consîderentele că-mî cunosc ţărişoara şî pe oamenii din fruntea ei, pentru că cunosc ceiace preţuieşte din punct de vedere politic minciuna că regele e deasupra partidelor, arbitru imparţial. Regele vrea un lucru şi anume existenţa a două partide sau mai bine zis a unuia singur, acel al d-lui Brătianu, şi al interpuşilor săi avuaţî sau neavuaţi. In consecinţă opoziţia naţioală şi cea ţărănistă precum şi cei cari alcătuesc, partidul social-democrat, trebue să se considere de acum înainte ca ostracizaţi şi au datoria re are de apărată Itgîsîaţîa . . „ , , ei şî care voeşte ca dosil nepus? TM )"cer,ce să vie la Putere, tindosului guvern rescan, to« altfel de cat erî" P^Prîa lor forţă, ea să guverneze. Miu stamă un CONST. MILLE Inţeleţiune politică“ şi imită moralitate“ prova fi cuvintele geave o piatră şi zidiţi-o impunm decretul de numire al gimm Averescu. Ele încheie comand care autorul real al decretui îl publică în capul foii sale, E ,jin act de întreimne ţţlitică“ nesocotirea foţii tutuir zultatelor electorale Iun înţelepciune politică• rea partidelor $’ Jar do îhţele tratarea Buco’■ g’ Muiatul -t de ined- far ■■■ .`ntra guvern,4 . /. iSta aşa e. i. . .iar fi decât fotul camei doi din miniştri - Golds şi mp aş an figurat şi fa lista nudirim Naţional — şi ai fi distul ?ntru a stabili ,, mor alite aa ş a viului şi a guvernului. Discaţii ar doar dacă această mralitate e înaltă. E insă în afară o discuţie o înnotăm în ,/noralita“. Ministrul Instrucţiei Pilice să îmbogăţească antologiile şcolare cu decretul de numire al guvernului Avereseu, încadrândul în certificatul de „înţelepciune politică" şi de ,,îjtmltă moralitate“ al d-lui Brătianu. Trebue făcută educaţia tinerelor generaţiuni! P. O. YuMi—i—1——XMfUphfc«. «fc .-agBUEa»». '»«rea scontului in Austria VIENA ar (Rador). — Banca Naţională a Austriei a redus taxa de scont dela 8 la 7,5 la sută. Negocierile turco-engleze LONDRA 31 (Rador). — Răspunzând unei interpelări, subsecretarul de stat la departamentul externelor a declarat în Camera Comunelor că ambasadorul britanic în Turcia a avut la Londra mai multe consfătuiri cu membrii guvernului în privința frontierei Irakului. Primind noui instrucțiuni, magistrul va pleca la Angola spre a relua negocierile. Uí wT ATTti iL4^Papini 2 Lei Direcția: 58/71. — Secretariatul 58/74. — Administrația 58/78. Farsă sinistră Cum a fost primit guvernul de camuflaj Când s’a anunţat eri dimineaţă că d. general Averescu a fost însărcinat cu formarea cabinetului, mai toţi oamenii poliţiei cari cunoşteau situaţia şi cele petrecute în cursul consultărilor de la palat, zâmbeau şi răspundeau : •— E prematură.... farsa ! Mai avem două zile până la 1 Aprilie. Regele nu face astfel de glume ! S’a terminat. Suntem în, faţa faptului îndeplinit. In mijlocul unei enorme desfăşurări de forţe militare — s’ar putea spune fără exagerare că Bucureştiul a fost ocupat milităreşte —, am asistat cu toţii la această, farsă sinistră a constituire! unui cabinet camuflat. Faptul s’a consumat sub protecţia baionetelor şi în dezgustul întregii populaţii. Revolta oamenilor cari se aşteptau să se respecte indicaţiunea corpului electoral —* dacă nu alte indicaţiuni, dacă nu alte consideraţiuni politice şi de stat — revolta acestor oameni se manifestă făţiş. Fiecare îşî spunea rîtos părerea: — Trăim sub dictatura dinastiei Brătianu. Regele este prizonierul acestei dinastii. Până când partidele vechi şi noui nu vor despresura Coroana de dictatura bancară brătienistă nu se va întrona legalitatea la noi...... Sinistra farsă s’a desfăşurat de altfel cu o desinteresare nevăzută încă în lumea noastră politică. De pildă : Luni seara, acasă la d. Al. Constantinescu, după ce suveranul a îmbrăţişat cu efuziune pe d. N. Iorga, s’au adunat intimii fostului minisritru de domenii în mijlocul cărora a apărut radios şi d. Octavian Goga- S’a servit şampanie regală, adică din pivniţele regelui. Era de faţă şi un fost ministru din partidul naţional, anlic al familiei d-lui Al. Constantinescu. Cum a sosit d. Goga amfitrionul a băut un pahar de şampanie în sănătatea guvernului de mâine ! Guvernul era gata constituit, aşa cum a fost combinat în casa d-lui Al. Constantinescu şi aşa cuma impus d. Ionel Brătianu. * De altfel cine a urmărit manifestarile entuziaste ale liberalilor a înţeles perfect origina impură a cabinetului. Insuşi oficiosul brătienist nu-şi poate ascunde bucuria. „Viitorul“ considera instituirea cabinetului Averescu ca „un act de înţelepciune politică şî de înaltă moralitate”. Pentru ce ? .Viitorul“ nu dă nici um argument, dar lasă să se întrevadă că opoziţia unită a fost pedepsită de rege tocmai fiindcă a făcut opoziţie a guvernuluiBrătianu, pe când generalul Averescu a primit de la reg. răsplată tocmai fiindcă a susţint guvernul Brătianu. Iată în ce .^constă înţelepciunea şi mai ales moralitatea care a inspirat actul constituim cabinetului Averescu, act de făţişă provocaţiune a masselor electorale cari au indica opoziţia unită. Un personaj care de obiceiu era perfect informat, spunea eri într’un cerc : — Regret profund greşala politică a regelui. Nu voiu să ştiu căror influenţe , cedat constituind ca bînetul Averescu. Dar nu m’ara aşteptat ca fruitaşii conducători ai opozîţiunei să fie ofensaţi, să fie păcăliţi. Regele putea să uzeze de prerogativaa spunând franc şefilor opoziţiei : pentru cutare motive sau raţiune de Stat mă voiu opri la cutare soluţie. N’a procedat astfel. Soluţia dată crizei nu este numai o nedreptate, dar o ofensă adusă întregei opoziţiuni, — aceasta e regretabil, profund regretabil. Iar un fruntaş liberal în entuziasmul său exuberant, a exclamat eri într’un cerc de ziarişti : — Vintilă Brătianu ştia de la un ministru chinez că revenim la guvern peste şase luni şi ştia că vine Averescu la guvern şi prin urmare putea să fixeze şi termenul de expirare al unui astfel de cabinet. Dar unde credem că partidul liberal se înşală amar este că această comedie se va putea prelungi la infinit în această ţară Se contează, pe lipsa de reacţiune a opiniei publice. E adevărat că opinia publică n’a reacţionat sub baionetele d-lui Brătianu. Dar corpul electoral aacţionat. Acest corp electoral a fost pedepsit, batjocorit atât la constituirea Camerelor Agricole cât şi la contiturea nouilor administraţiuni comunale şi cu deosebire la constituirea guvernului Averescu. Avem profunda convingere ca, cu toată legea electorală infamă, alcătuită anume pentru a înlesn continuarea dictatura brătieniste, cocpul electoral va socoti ca un punct de onoare să răspundă la insulta ce i s’a aruncat. Democraţia însă trebuie să-şi îndrumeze de acum înainte acţiunea eî pentru a întrona regimul constituţional şi parlamentar exclusiv printr’o astfel de manifestare , a corpului electoral încât numai voinţa ţărei să impună viitorul guvern. R. X. Confiscarea „Luptei“ Guvernul d-luî general Averescu de abia a depus jurământul şî a şi început să se răzbune împotriva noastră. Astfel pachetele trimise la Gara de Nord şî expediate în localităţile Timişoara, Iaşi, Chişinău, Cernăuţi, Botoşani, Dorohoiu, Fălticeni, Piatra Neamţ, Târgul Ocna, Caransebeş, precum şî exemplarele destinate abonaţilor noştri, au fost confiscate. Pe noi ne face să râdem această măsură prostească. Au mai fost şî alţii cari au făcut asemenea samavolnicii şî opera lor ticăloasă s’a îsprăvit în chipul cel mal lamentabil Va trebui guvernul să confişte Întreaga presă, căci in afară de ÎNDREPTAREA şi VIITORUL toate sunt împotriva politicei generalului Averescu. Vedeţi? Noi profetizăm că în curând generalul va da înapoi. Se vede de departe că In guvernul d-sale a intrat, tocmai, la Interne, d-l Goga Octavian, ziarist şi om de litere! CONST. MILLE Granate Noua emisiune Guvernul Brătianu, specialist In afaceri comerciale şi de bursă, a făcut o nouă emisiune : emisiunea guvern Averescu ! Avem deci azi la cârma Statului guvernul Brătianu-pui, aşa cme au toate societăţile pe acţiuni: Credit Minier pui, I. R. D. P.-pui, Redevenţa pui, etc. Lumea pune însă mai mare preţ pe „bătrâne", cec: vedem că pentru „pui“ nu s’a făcut nici un vărsămănt, afară doar dacă socotim ca atare... vărsarea generală a ţării, care a debordat de greaţă văzând cum s’a rezolvat „criza“ ! Sindicul Bursei politice, d. Al. Constantinescu, jubilează că a izbutit să lanseze şi această emisiune, dar noi avem convingerea că la alegerile generale o să i se vândă acţiunile cu toba. Vorba aceea: Mare e... Regele, meştere... Poporul ! DESGA 0 catastrof fiecaie ferată PARIS 31, (Rador). — Se anunţă din Bogota , că un tren expres s’a ciocnit cu un tren de marfă. Două vagoane s’au prăbuşit în fluviu. Sunt 10 morţi şi 20 răniţi. Ex-țatul Bulgariei la Viena Fostul rege al Bulgariei, Ferdinand de Coburg a cerut guvernului austriac autorizația spre a se stabili pentru totdeauna la Viena. Triumful tacticei d-lui D. Goga Recunoaştem că d. Octavian Goga a dobândit o victorie complectă în ce priveşte tactica pe care gruparea averescană trebuia s’o adopte. D. Goga a văzut soluţia: ori dispare averescanismul, ori se infeodează la partidul liberal. Fireşte că a triumfat tactica înfeodărei. D. Goga, în ura sa de proaste contra partidului naţional, a preferat să anexeze averescanismul partidului liberal. Pactul s’a încheiat. Averescanii cari n’au putut reveni la guvern la nici un termen fixat de ei, au primit însă guvernul pe termen fix,— termenul de şase luni anunţat la clubul liberal de d. Vintilă Brătianu. In schimbul acestui pact d. Goga a primit departamentul Internelor. După expirarea interimatului averesem, averescanismul va dispare, iar d. Goga va reveni într’un guvern veritabil brătienist. Deocamdată noul ministru de interne fine să debuteze prin străşnicie contra presei şi a început prin confiscarea „Luptei“. Străşnicie cu care debutează ă. Goga e un act de slăbiciune. Dar chiar dacă ar fi un act de,, grozăvie guvernamentală, d, Goga, ştie prea bine, din luptele trecute, că nu suntem dintr’acei asupra cărora fapta abuzivă a vre-unui guvern față de presă, să determine vre-o schimbare de atitudine. L. T. A. SMB D. Vintilă Brătianu Îşi mănâncă biserica In mod discret, d-l Vintilă Brătianu, înainte de a pleca de la putere, a subscris şi actul de abdicare a principiilor economice, care au fost crezul d-sale. Se ştie în adevăr că fostul ministru de finanţe, declara pretutindeni că salvarea statului român, stă în acţiunile nominative. Această credinţă a şî fost legiferată. Măsura însă a adus efecte dezastruase. Toate acţiunile au slăbit sub cota de emisiune. Dar d-l Vintilă Brătianu este foarte versatil când e vorba de interesele societăţilor liberale. Intre cele dîntâîu, carî au fost condamnate să cadă jertfă principiilor d-lui Vintilă Brătianu, a fost şî „Letea”, fabrică de hârtie a Familiei. Eî bine rezultatul s’a văzut î-‘ mediat. Acţiunile au scăzut. Faţă de acest rezultat fratele Vintilă a cedat fratelui Dinu, care este director al acestei Societăţi şî şeful necontestat al trustului de hârtie. Astfel Letea în prospectul noueî emisiuni, specifică că se va face această emisiune a patruzeci şî opt de mii de acţiuni, ,,la purtător”. Aceasta înseamnă că experienţa a demonstrat fratelui Vintilă, că nu-î chip de făcut ceva, decât cu regimu libertăţei şî deci cu acţiuni „la purtător’’. Şi astfel, în momentul plecărei de la putere, d-l Vintilă Brătianu ca şî ţiganul din poveste şi-a mâncat biserica la care s’a închinat patru anî de zile. SFINX Demonstraţia şomerilor englezi LONDRA 31 (Rador). Câteva sute de şomeri au organizat eri o demonstraţie la Hyde Parc. Ei au fost risipiţi de poliţie. Medicina franceză şi moartea lui Thoma Ionescu PARIS 31 (Rador). — Academia de medicină întrunită ori în şedinţă extraordinară a ascultat elogiul funebru pronunţat de preşedintele Bar pentru profesorul dr. Thoma Ionescu. 1 C Joi 1 Aprilie iste Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA / Se primeşte direct la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate 2 LSI NUMĂRUL IN ŢARA 4 LEI IN STRĂINĂTATE Viaţa femenină în Japonia Teiko Kiwa, strălucita interpretă a lui Buterfly, pe scena Operei din Viena şi japoneză autentică, scrie în Neues Wiener Journal, un articol sub titlul de mai sus, tratând viaţa femeilor în Japonia. Iată ce spune cântăreaţa japoneză : „Japonezele nu se vizitează prea mut între ele. Zile de primire nu se obicinuesc la noi. Vizitele se fac aproape numai între rude. Cunoştinţele şi prietenele se vizitează aproape numai în ziua de anul nou, care cade cam tot atunci, ca şi în Europa. Ziua de anul nou contează la noi drept zi de aniversare, aşa încât un copil născut în Decembrie, împlineşte pe ziua de 1 Ianuarie vârsta de un an. Serate sau matineuri dansante, în sensul european nu există. In marile hoteluri si restaurante se dansează si la noi destul, familiile nobile japoneze nu iau însă parte la aceste serbări La noi dansul nu e o plăcere ci o artă, care e lăsată în grija teatrelor. Femeia măritată, duce si acum o viată foarte retrasă. Viata de familie japoneză e puterea natiunei noastre. De studiat, femeile studiază foarte mult Sunt universităţi feminine, care dau în fiecare an un contigent important de doctorese. O preferință: japonezele au pentru studiul chimiei. Se fc multe încercări, cu co-educația, poate cu destul succes. Sportul e mult cultivat. Tenisul, hokey și scrima, iată cele trei sporturi preferate ale japonezelor. Femeia măritată nu mai ia parte, în mod public, la sporturi. Adolescentele sunt ţinute să înveţe în primul rând, trei lucruri : dominarea de sine, simţul frumosului şi graţia în mişcări. Acestor trei scopuri, servesc trei arte, predate de maeştrii renumiţi şi ele sunt: aranjamentul florilor, muzica şi ceremonia ceaiului. Un frumos aranjament de flori cere multă răbdare şi gust. Intr’o vază de bambus, sunt înţepenite, in diverse feluri, două beţi-oare subţiri, aşezate orizontal, între caii sunt puse tulpinele florilor cu multă grije. Se fac frumoase aranjamente, compuse numai din frunze sau ramuri de brad. Cele mai frumoase sunt însă cele din crisanteme şi narcise, cu frunzele lor. Lungimea tulpinelor trebue aleasă cu cea mai mare grije, căci de ele depinde frumuseţea întregului aranjament. MUZICA FEMININA Instrumentul muzical, întrebuinţat de femei, se numeşte koto. E lung de peste un metru şi jumătate, având 13 coarde. Notaţia muzicală nu se cunoştea înainte vrenţa în Japonia. Abia acum muzica a început să fie transcrisă. Cântecele noastre melancolice, în strânsă legătură cu textul lor, sunt de natură mai mult declamatorie şi s’au menţinut din cea mai mare vechime, numai pe cale auditivă. Notaţia e de altfel foarte grea*, deoarece muzica japoneză posedă pătrimi şi chiar optimi de note. Tinerii se folosesc de instrumentul muzical numit shamisen, un fel de mandolină şi shiakuhachi, un finer din bambus. CEREMONIA CEAIULUI O deosebită serbare, e ceremonia ceaiului, mai bine zis jumătate serbare, jumătate joc, unde tinerile fete şi femei, au prilejul să-şi arate gratia lor firească şi usajul monden. Prietenele se invită între ele, foarte solemn, printr’un servitor. In faţa oaspeţilor care aşteaptă cu multă nerăbdare şi sunt gata să critice cea mai mică stângăcie, amfitrioana serveşte ceaiul. Acesta e verzui, puternic şi e amestecat cu apă fierbinte, cu un beţişor de lemn, până se preface într’un lichid gros. E servit în ceşti fărămâneri, fabricate din cel mai fin ■porţelan. Toate gesturile sunt prescrise de o tradiţie implacabilă. In mers, picioarele nu trebuesc ridicate dela pământ, ci paşii trebue lunecaţi în mod graţios. După felul cum un oaspete se lasă jos pe fina rogojină de bambus, cum îşi pleacă într’o parte capul, cum întinde braţul, ca să ia ceaşca, se poate vedea numaidecât la ce maestru a învăţat. Intre femeile mai în vârstă nu există ceremonia ceaiului. MĂRITIŞUL La douăzeci de ani fata se poate mărita. Călătorii din dragoste se fac foarte rar la noi. Părinţii sunt aceia cari aleg din cercul lor pe tânărul pretendent, ale cărui calităţi pot să garanteze o convieţuire armonioasă şi fericită. După ce s-a luat înţelegere cu părinţii acestuia, li se permite tinerilor să se vadă. In cea mai mare parte, ei acceptă alegerea părinţilor. Se întâmplă însă şi altfel. Dragostea nenorocită, face pe tineri să aleagă în loc de despărţire cu viaţă, o unire prin moarte. Această moarte se numeşte Sisatsu. Tragediile acestea se consumă de cele mai multe ori, în locuri liniştite şi pitoreşti, sau în lacurile albastre ale munţilor. Rochia logodnicei e neagră. Culoarea rămâne apoi nuanţa veşnică a hainelor femeii măritate. Ea e simbolică pentru femeia japoneză : nu întruchipează oare resemnarea ? Fericirea copiilor ei e apoi singurul sens al vieţei ei. MODA In sensul european al cuvântului, noi nu avem modă. De veacuri întregi, îmbrăcămintea femeii japoneze e kimonoul, care nu se schimbă. Toate sunt din mătase, chiar şi căptuşeala, care e totdeauna roşie. Iama, se pune sub kimono o haină văruită- Kimonourile sunt împodobite cu modele frumoase,pictate de mână, în parte brodate cu aur. Motivele, ce reprezintă aceste desene sunt luate din lumea florilor sau ale animalelor. Pe aceiași mătase, toate motivele sunt diferite. De asemeni nu există două kimonouri care să fie la fel. Stilul acestor podoabe se schi 11 bă cu vremea. E singura modă, pe care, o avem. Culoarea stofii și modelul variază după vârstă și clasa socială a femeii. Doamnele bătrâne nu poartă kimonouri cu flori. Îmbrăcămintea noastră e destul de grea, de aceia o europeancă s’ar obicinui greu cu ea. JAPONEZĂ Japoneza e destul de cocheta, întrebuințează cu plăcere, foarte multă pudră albă, mult mai mult, chiar decât pariziana. Face acest lucru şi din motivul că familiile nobile au dela natură un ten mai alb. Părul tăiat s’a introdus bine. Pieptenătura cea mai preferată e „părul scurt ca acel al unui paj”. Japoneza cochetează mult. In cercuri mai puţin distinse şi la teatru, o anumită privire cu coada ochiului, înseamnă: „Mă interesezi !”. Femeile explică acest lucru prin aceia, că favoarea lor înseamnă o mare fericire, care ar orbi, ca soarele. Și ca să nu orbească pe favorit, raza ochilor* japonezii trebue să fie numai dintr’o parte. UuIlsii politice Nu cunoaşte istoria Clopotul, enormul clopot al Mitropolieii suna prelung, tras cu putere de patru călugări vănjoşi, in incinta Adunării deputafilor parlamentarii majoritari îşi trăiau ultimele clipe. Glasul clopotelor anunţa desnoddmentul fatal. Primul ministru d. Ioan I. C. Brătianu rostea cuvântarea de adio, ca să preamărească gloria trecută a partidului vajonat liberal. La un moment dat primul ministru a spus: „Coincidenţa istoriei face ca acum în ziua in care se închee activitatea Parlamentului nostru, să se implinescă şi 50 de ani dela proclamarea regatului român“... Deputaţii majoritari au aplaudat cu frenezie această concidenţă istorică. Unul singur , d. ministru Lapedatu, care este istoric, a socotit repedet pe degete, anii cari s’au scurs dela 14 Martie (stil vechi) 1881, până la 27 Martie (stil nou) 1926. Şi d. ministru Al. Lapedatu, care nu este matematician ca inginerul Ioan C. Brătianu,, a găsit că au trecut numai 45 ani şi că istorica coincidenţă de care vorbea primul ministru (coincidenţă a cărei legătură nu o putem desluşi) nu privea decât luna şi ziua.... D. ministru al cultelor şi artelor s'a grăbit să amintească d-lui Brătianu istoria recentului nostru trecut în automobilul care conducea pe şeful guvernului şi pe d. Lapedatu la Senat... Iată de ce, în incinta Maturului Corp, d. Ioan I. C. Brătianu a făcut cuvenita rectificare istorică... Abd el Krim Distribuirea energiei electrice in Anglia LONDRA 31 (Rador). — Camera Comunelor discută, în a doua lectură proectul de lege prevăzând un sistem unificat de producţie şi distribuire a energiei electriceProectul recomandă înlocuirea a 592 întreprinderi care există acum prin 50 uzini mari care vor produce energia electrică pe o scară întinsă. Energia va fi produsă pe un cost mult mai eftin şi se speră, că atunci când consumul va fi eventual împătrit, producţia va fi atât de eftină încât se va putea realiza o economie anuală de 44 şi jumătate milioane lire sterline. Explozie in Carthogena PARIS 31 (Rador). — Se anunţă din Carthagena că o explozie s’a produs la fabrica de explozibile. Sunt nouă morţi şi şease răniţi.